Fluturi de Noapte

“We are like butterflies who flutter for a day and think it is forever.” Carl Sagan

Thetidia smaragdaria

Trachea atriplicis

Ascotis selenaria

Hemithea aestivaria

Maramureș, seară de iunie 2013. Dealuri cu fânațe și tufărișuri, păduri, lacuri, ape curgătoare. Generatoarele de curent sunt gata de funcționare, ca în fiecare seară din ultima săptămână. Un șnur legat de Land Rover și de un copac, pe el se întinde un cearșaf alb și mare… iar cablurile de la becuri halogene sunt conectate la generator. Lumina artificială este din ce în ce mai evidentă în noaptea care se lasă peste peisaj… Din fericire pentru noi, Luna nu este prea plină, iar fluturii încep să vină… Atunci când este Lună-plină, mai puțini fluturi pot să fie atrași, dar depinde activitatea lor nu doar de perioada din noapte ci și de variați alți parametri dați de vreme… probabil mai ales temperatură… șamd. Fluturii se învârt în jurul becului: vin unii care se pun pe vegetația din jurul nostru… Cine știe de la ce distanță au venit; spre exemplu sfingidele bune zburătoare, dacă au detectat luminița asta de undeva de departe, au zburat către ea… ca atrași de luminița de la capătul tunelului. Dacă existau doar câteva exemplare hipercamuflate pe timp de zi, și activi noaptea prin pădure… nu aveai nici o șansă să detectezi aceste specii, dacă ele nu erau atrase de lumină. Fluturi de noapte. Își trăiesc scurta existență în pădurile, fânațele și tufărișurile acestea. Frumos colorați sau terni, fluturi de noapte… în nopțile de vară din Maramureș. Unele specii sosesc la lumină imediat după amurg, altele doar după ora 4 dimineața… situația este destul de complicată. Variatele specii zboară în diferite perioade ale sezonului extra-iernal… unii la sfârșit de mai, alții doar la mijloc de august, unele specii pot să fie văzute o perioadă mai îndelungată, altele au o apariție scurtă ca adulți… unii vin de la distanță mai mare, alții din vecinătatea imediată. Se vede de aici că nu este prea simplu să ajungi măcar să detectezi existența acelui individ… și capturarea lui necesită multă strădanie. Becul arde, în noapte, în habitate favorabile. Din diferite specii, în valuri mai evidente sau mai disperse în timp, vin Fluturii Întunericului atrași de Lumină. Se adună de la specii de dimensiuni mai mari, unele ușor de recunoscut, până la mici molii… printre care unele au desene spectaculoase… altele mai șterse, mai terne. Dacă te apropii îndeajuns poți avea surprize legate de desene fine, până și la fluturi mărunți care aparent sunt destul de șterși; mulți au adaptări de homocromie pentru a se putea păstra nedetectați când stau pe scoarța căruiva copac în timpul zilei. Se adună pe lângă bec câteva zeci bune de specii, unele cu sute de exemplare altele reprezentate de câțiva conspecifici sau doar câte un singur individ. Este interesant de a vedea cum trăiesc fluturii, cât de diversificați sunt, cât de gracili și vulnerabili, cât de dornici de a exista indiferent de condiții.

Geometra papilionaria

Hydria undulata

Leucania comma

Callimorpha dominula

Camptogramma bilineata

Ascotis selenaria

Bena bicolorana

Noctua fimbriata

Chiasmia clathrata

Seara următoare. Pe drumul din pădure urcă un mistreț, nu se sperie de mașina de teren… ajunge la 2-3 metri în fața noastră, apoi cu un ușurință de nebănuit urcă râpa foarte abruptă, și dispare printre copaci. Un huhurez mic trece prin fața noastră. Un iepure intră printre tufe, dincolo un huhurez mare a ieșit la vânat. Este ceva mișcare prin pădurea asta din nordul Maramureșului. Fluturi pe pantaloni, pe geacă, unul se pune pe față… alții se învârt bezmetici în jurul lămpii. Un liliac trece pe deasupra, sigur că are mulți fluturi în stomac; în fiecare noapte de vară cu asta se ocupă, iese la vânat. Dar, pentru moment ne concentrăm pe fluturi: ființe firave, fine, extrem de ușor se deteriorează… deci seamănă oarecum cu noi.

Deilephila porcellus

După colectare, urmează în laborator sortarea materialului pe familii, etalarea și prelucrarea rapidă a macrolepidopterelor… și eventual migăloasa analiză a unor familii de microlepidoptere pentru care există la dispoziția specialistului atât bibliografia științifică necesară, cât și interes de a intra în studierea detaliului-detaliului. De multe ori este necesară prepararea armăturii genitale, fără de care nu se poate determina apartenența exemplarului la careva specie. O astfel de probă, cu sutele și miile de exemplare colectate pe timp de o singură noapte, poate necesita luni de studiere. La speciile mărunte și asemănătoare, este necesară o fină muncă de expert pentru a ajunge eventual la clarificarea apartenenței exemplarului în cauză la careva specie… definirea poziționării taxonomice. Niște liste de specii, rezultate din studierea exemplarelor colectate cu această campanie de teren, pot ajunge publicate în careva publicație de specialitate… iar astfel datele devin disponibile pentru analize mai semnificative, care cuprind suprafețe continentale, sau peste un timp mai îndelungat.. cât omul va exista și va avea preocupare nu doar pentru fabulații fără bază ci și pentru a înțelege Realitatea Naturală.

Gastropacha quercifolia

A sta lângă cearșaful iluminat, privind ce mai apare din bezna nopții… ce minunăție nemaivăzută vreodată… Colegul specializat pe fluturi colectează material pentru muzeul la care lucrează; studiul aprofundat se va desfășura în liniștea laboratorului, sub lupa binocular. În lumina ledurilor se poate face și ceva imagine mai spectaculoasă cu microlepidoptere care dealtfel dacă sunt privite doar superficial nu par niște ființe prea semnificative. Dar așa, mărită imaginea, devine vizibilă o lume necunoscută a fluturilor de noapte, o lume care a fost aptă de a fascina câțiva biologi care își dedică viețile studierii lepidopterelor.

Ourapteryx sambucaria

Am mai văzut astfel de seri/ nopți de prins fluturi, din Piatra Craiului în Dobrogea și Delta Dunării, din Retezat în Apuseni… și în alte zone ale planetei. Și la noi, diversitatea de forme și culori este oarecum uluitoare. Până acum se cunosc de pe la noi circa 4.200 de specii de fluturi, incluzând aici și microlepidopterele… speciile foarte mărunte. Macrolepidopterele de la noi sunt circa 1200 (?) de specii, dintre care fluturii de zi sunt circa 200 de specii. Dintre fluturii de pe la noi, specii de interes comunitar, Natura 2000 sunt (….XX). La fluturii care ajung la mari dimensiuni, situația este oarecum clarificată, adică este destul de improbabil să fie descrise de pe la noi specii noi pentru știință. În schimb, la microlepidoptere, la cât de vag este cunoscută biodiversitatea de pe la noi, se pot descoperi chiar multe specii noi pentru știință…. pot să apară surprize… de care vor auzi cei câțiva experți, în rest… oare pe cine interesează?

Catarhoe cuculata

Noctua pronuba

Laothoe populi

Teoretic, Europa dorește să dezvolte o societate bazată pe cunoaștere. Există și printre lepidoptere specii de interes comunitar, incluse pe anexe ale Directivei Habitate a Uniunii Europene. Dar cine să le cunoască, cine să afle unde trăiesc ele, care este situația populațiilor lor? Și la noi, circa o pătrime din suprafața țării este inclusă în rețeaua Natura 2000, dar cine are resursele de timp, energia și capacitatea să monitorizeze realitățile biologice și fenomenele derulate pe această suprafață vastă? O simplă deplasare a făcut ca prin Igniș și Gutâi să fie descoperită existența unor populații izolate de fluture Apollo mic (Parnassius mnemosyne). Fără prezența în teren a specialistului, cine ar fi aflat vreodată de prezența aici a acestei specii “de interes comunitar”? La fel cu specia Lopinga achine care a fost observată într-un loc deluros de lângă Sighetu Marmației.

Furcula bicuspis

Callopistria juventina

Paracolax tristalis

Angerona prunaria

Îmi aduc aminte de pasiunea lucidă cu care dl. König povestea aspect fascinante despre viața fluturilor, cu ocazia unor deplasări pe teren pe la Satchinez, nu departe de Timișoara; câtă pasiune avea pentru cunoașterea lepidopterelor, omul care avea pe atunci foarte mulți ani. Societatea de Lepidopterologie din România, sub conducerea prof. dr. Rákosy László adună expertiza actuală din acest domeniu, existentă pe la noi. Te poți întreba, de unde vin experții de mâine? Tinerii de azi, prea constrânși să rezolve cumva problemele elementare de supraviețuire (să nu zic de viață umană decentă) vor avea vreodată o șansă de a avea acea minimă stabilitate care să permită acumularea de experiență care să devină cu timpul o expertiză relevantă pentru secolul 21? Oricum, vasta majoritate a studenților nu ar mai ieși pe teren… măcar să arunce o privire cum se face o astfel de muncă de cercetare. Au alte probleme, mici, mijlocii și mari. Dresați de sistemul de învățământ să memoreze cursurile, absolvenții ai crescătoriilor de papagali, ei nici nu și-ar pierde vremea cu altceva. Sunt total pierduți când cineva nu le mai dictează și nu le zice care paragraf trebuie memorat pe de rost.

Hemithea aestivaria

Din ce îmi povestește Cristi Sitar, la Autographa gamma există 4 generații, iar specia ajunge în nordul Africii și înapoi. Cei care se dezvoltă la noi pleacă în sud, unde depun ouă și dispar… se integrează în peisaj; larvele lor care cresc acolo produc adulți care se duc și mai la sud, până în Africa, unde depun ouă și dispar, iar larvele africane produc adulți care se întorc către nord, și tot așa încă odată, deci probabil că fiecare a 4-a generație este cam la aceeași latitudine? Cei care trăiesc aici vor fi urmați aici de stră-strănepoții lor care vor ajunge în aceste locuri. Dar, ca lucrurile să fie și mai frumoase, nu toate populațiile europene ale acestei specii prezintă aceste translatări ale generațiilor. Interesant?

Macrothylacia rubi

Zeuzera pyrina

Din ceva lucrare științifică plină de denumiri latine, ce înțelege oare un elev, student, tânăr? Probabil că nu mare lucru! Cum poate să fie atras de domeniul acesta când pe la noi lipsesc aproape cu desăvârșire lucrările de popularizare, scrise pe înțelesul celor nespecializați, dar interesați de a începe ceva cunoaștere a domeniului? Există aici o mare breșă care ar trebui cumva acoperită. Dar cine să o facă? Expertul nu are timp de asta…. Expertul este în competiția permanentă de a scrie noi lucrări științifice în publicații cu factor de impact, sigilate ermetic față de publicul larg interesat eventual de natură; și, culmea, expertul nu știe nici cum să o facă, deja are un limbaj atât de diferit, plin de jargon de specialitate, încât greu se poate face înțeles. Rămâne o prăpastie între expert și alți oameni, care face ca dezvoltarea domeniului să aibă greutate în asigurarea atragerii de tineri care eventual pot deveni specialiștii de peste câteva decenii… pentru a căror formare trebuie să existe un interes de lungă durată.

Cossus cossus

Mimas tiliae

Te întrebi, cam câți pot să fie cei care se ocupă de subiectul fluturilor în țara asta? La modul cât de cât mai serios, există 10-20 persoane care și-au dedicat viața profesională pentru studierea acestora, pe lângă care mai sunt câțiva amatori care pot să facă niște acțiuni… uneori. Dacă lucrezi la careva facultate sau muzeu… se poate trăi din asta. Dealtfel, poate să fie un hobby pe care îl faci pe lângă munca din care îți câștigi existența… un hobby care poate aduce niște satisfacții intelectuale, estetice șamd… pentru anumite persoane capabile de astfel de preocupări…. încât viața devine mai demnă de a fi trăită. Există uneori simpozioane când sunt prezentate noutăți metodologice, rezultate ale cercetărilor, variate aspecte taxonomice, cladistice, evolutive. Se publică lucrări științifice sau groase tratate de sinteză despre careva familie… pe copertă apare un titlu ce nu zice mare lucru pentru mulți dintre oameni: Noctuidae,… ori Sphingidae… Geometridae șamd. Termeni care nu semnifică nimic pentru oamenii-de-rând dar care reprezintă totul pentru câte un expert care își dedică existența pentru studierea căreiva familii. Un volum monografic poate cuprinde munca de o viață a mai multor oameni… care au încercat să progreseze în descifrarea realităților naturale, măcar pentru a le pune pe categorii-specii… a înțelege gradul de înrudire, câte ceva din modul de viață a acestor ființe cu care trăim împreună în peisaj… dar cu care ne ignorăm reciproc… fiecare cu treaba lui. Atât viața experților cât și viața fluturilor de noapte este necunoscută total de marile mase de oameni care se distrează amar la barurile unde becuri halogene atrag și ele fluturi de noapte. Într-un peisaj cultural dominat de maneliști, popi, curve și politruci, ce pretenții poți avea?

Acherontia atropos

Hyles livornica

Daphnis nerii

Hyles galii

Hyles hippophaes

Gastropacha quercifolia

Dendrolimus pini

Macrothylacia rubi

Saturnia spini

Saturnia pavonia

Există deci multe breșe în cunoașterea biologică a diversității organismelor, a înțelegerii ecologice, și constați că este plin de hiatusuri printre care există firave încercări și mici reușite în cunoașterea naturalului. Munca unor specialiști precum cei care se ocupă de lepidopterologie, poate produce datele brute necesare ecologului, pentru a recompune realitatea complexă a ecosistemelor naturale funcționale. Această cunoaștere oferă fundamente și pentru ecologiști și administratori de arii protejate care în principiu pot să ajute la conservarea diversității biologice.

Saturnia pyri

În campania anterioară, din iulie 2011 au fost prinse în total peste 50 de specii – în condiții de ploaie, care au făcut problematică întreaga perioadă de colectare din cadrul unei tabere ecologice organizate de noi. Campania de colectare din iunie 2013 a fost un succes mai mare, prin timpul mai favorabil. Colegul și prietenul drd. Cristi Sitar, specializat pe fluturi, pregătește o lucrare științifică prelucrând materialele colectate (și a determinat și speciile din această serie de imagini). Dacă vezi „o simplă pădure” precum Pădurea Crăiască de la Ocna Șugatag cam ce diversitate de fluturi are, și cum vin valuri și valuri la lumină, te poți întreba oare câte specii sunt pe aici? Microlepidoptere care zboară în diferite perioade, oare ce șanse au să ajungă vreodată în focusul lupei-binoculare a căruiva specialist apt să înțeleagă cărui taxon îi aparține exemplarul… poate ceva ce nici nu a fost descris de știință. Dacă vezi diferite re-încadrări sistematice, prelucrarea mai detaliată a diferitelor familii, ai putea avea ușor impresia că lista realmente-completă a speciilor de fluturi din uriașa diversitate de habitate din Maramureș… nu va exista niciodată. Un cadru didactic de la biologie, de la Universitatea din Baia Mare, a avut un discurs de slăvire a muncii autorilor, la evenimentul de lansare la Sighet a unei cărți despre speciile de nevertebrate și vertebrate din Maramureș (un index, o listă de specii, compilată din variate articole științifice); a afirmat că această carte este finalizarea cercetărilor despre biodiversitatea Maramureșului, că acum există lista tuturor speciilor din zonă. Ființa în cauză, cu dezinvoltură naivă, nu percepea că există multe grupe sistematice de nevertebrate care nu au ajuns până acum cercetate în Maramureș… nu știa că până și cercetările care existau la unele grupe de nevertebrate erau conjuncturale și sporadice, și surprize pot să apară până și în grupele sistematice cele mai bine analizate… anume la vertebrate. Este de înțeles să nu poți recunoaște (determina) o oarecare specie… consecința directă a uriașei diversități biologice; poți avea păreri realiste dacă ai cunoștințe de specialitate focalizate pe careva grup taxonomic, ales subiectiv de tine; dar a crede că într-un peisaj precum Maramureșul, o lista de specii compilată din lucrările de până acum este finalizarea-epuizarea subiectului cunoașterii diversității de specii din zonă, presupune o extrem de mare naivitate. Lipsa de cultură biologică și lipsa de contact cu realitatea naturalistică este bine prezentă la nivel universitar în Europa secolului 21. Dacă acesta este nivelul de percepție a unui cadru universitar, dacă niște inepții atât de zguduitoare precum finalizarea cu succes a studiului diversității taxonomice maramureșene pot să fie afirmate public fără ca cineva să comenteze (nici eu nu am vrut “să stric evenimentul”), îți dai seama cam ce dezastru intelectual este prin zonă (pentru a nu aminti zone precum Vaslui, Teleorman sau Botoșani, sau altele și mai retardate, unde greu se poate detecta ceva activitate cerebrală legată de cunoașterea naturalului).

Spatalia argentina

Niște idei de viitor cu Maramureșul Istoric? Prin mai 2014 încercarea de a detecta prezența specie Zerintya polyxena și a lui Saturnia pyri? Sperăm să facem și poze cu fluturele cap de mort (Acherontia atropos) care a mai fost găsit prin Maramureș… prins prin stupi de albine… dar înțeleg că poate să fie găsit și prin terenuri agricole cultivate cu cartofi; specia se poate prinde mai ușor prin Dobrogea prin septembrie, când migrează spre Africa; poate să facă și 100 km de zbor pe noapte… ceea ce este destul de mare performanță pentru un fluture. O tabără de vară prin Maramureș în 2014… numai să existe contextul care să permită astfel de preocupări.

Angerona prunaria

Lupa de 10X. Când aveam vreo 10-12 ani, la insistența mea am primit o lupă care mărea de 10 ori. Rețin și acum că a costat 110 lei, pe vremea când un salariu mediu era undeva pe la 2.000; acea lupă a deschis accesul către o lume nouă… a fost un obiect simplu aflat la dispoziția mea la momentul oportun. Puteai vedea diferite “detalii”, la frunze, greieri, cosași, libelule, fluturi de zi pe care îi puteam prinde împreună cu copiii-prieteni. Erau ușor de prins și fluturi de noapte mai mari, Catocala nupta, care intrau frecvent prin scările blocurilor, unde lumina era lăsată aprinsă pe timpul nopții. Dacă îi priveai prin lupă, insectele precum fluturii erau impresionanți prin frumusețea unor detalii de nebănuit, prin finețea desenelor, dantelării fractalice sub care pulsa viața. Te puteai apropia de cunoașterea directă a Naturii, de intuirea diversității biologice, la un mod care era posibil doar la acea vârstă “fragedă”, când încă ești realmente deschis către Lume. Mintea copilului percepe cum anumiți fluturi stau pe urzici, alții au obiceiul să stea pe anumite tufe, pe copaci, că unii sunt activi dimineața, pe alții îi vezi la soare dupămasa, alții zboară noaptea… o înțelegere intuitivă a diversității și dinamicii naturale. Lumea vie devine atractivă… începe să reprezinte o preocupare obișnuită a unui intelect aflat în formare. Dacă te apropii destul de tare, vezi o multitudine uluitoare de ființe vii, specii diferite prin formele lor, prin colorit, prin modul de viață. Un astfel de fluture simte foamea, simte că îi este cald sau frig, simte nevoia de a își căuta o pereche, de a avea urmași… și totodată are o existență limitată în timp, după care persistă în peisaj prin progenitura pe care a fost apt să o creeze prin reproducere.

Sphinx pinastri

Fluturele simte când îi este foame, sau când a mâncat destul. Dar are oare plăcerea sorbirii gustului unui nectar produs de floarea preferată? Oare are părerea că nectarul din floarea de dinainte a fost cam expirat? Masculul este fericit când detectează feromonii unei femele și zboară către ea? Oare ce părere are dacă după un zbor lung ajunge la acea femelă detectată de departe și constată că deja ea este cu alt mascul? Oare simte că azi a zburat destul și că nu mai are chef, ar prefera să se odihnească? Poate avea senzația că este o seară faină? Oare simte că e fresh și plin de energie, sau că e bătrân și sătul de toate? Oare percepe venirea toamnei?

Thyatira batis

Inevitabil, apar în mintea copilului întrebările… la care poate să caute răspunsuri: este vital să primească informația relevantă pentru necesitățile lui de moment. Pe vremea aceea au ajuns la mine niște cărți create de entomologul maghiar dr. Móczár László: Rovarok közelről, Bibliotheca Kiadó, Budapest 1957; Képes Állatvilág I-II, Móra Ferenc Kiadó, Budapest, 1962; profesor universitar, pe lângă numeroase lucrări de specialitate în entomologie, a scris interesant și excelent a ilustrat fotografic mai multe volume de popularizare a științelor zoologice, mai ales entomologie. A vedea imaginile macro la nivelul maxim care se putea face pe vremea aceea și a citi scurt și la obiect despre specii… a deschis din nou o breșă de înaintare spre ceva înțelegere naturalistică realizată din plăcere. Cum poate detecta un fluture de noapte prezența femelei conspecifice în imensitatea peisajului? Există capacități extraordinare: prin feromonii femelei conspecifice, masculul poate detecta prezența acesteia de la sute sau de la mii de metri… analizând direcția din care provin acele substanțe…. și apoi ajunge să o găsească. Fiecare specie are “personalitatea” lui, cu stilul care îi este caracteristic… manifestarea unui program genetic care definește un anumit mod de viață: anumite nevoi de mediu/ temperatură/ lumină, de hrană de care specia respectivă este dependentă, anumite comportamente specifice, o anumită longevitate șamd.

Dendrolimus pini

…

Exista un insectar la Școala nr. 3 din Sighet: avea și fluture-cap-de-mort (Acherontia atropos) cât și ochi-de-păun-de-noapte (Saturnia pyri)… specii impresionante prin dimensiuni și frumusețea desenului care devine vizibil cu ochiul liber. Dar o cu totul altă senzație a fost să văd primele exemplare vii de Saturnia pyri – undeva prin Delta Dunării, pe la începutul anilor 1990; parcă nici nu îți vine a crede că ceva atât de frumos poate să existe azi. Dacă cineva ajunge să se preocupe de fluturi doar după studenție, probabil că poate să facă performanță în analiza științific-rațională-rece, dar nu cred că poate ajunge să îi iubească – așa cum poate rămâne un sentiment de admirație din acea uimire-copilărească-a-omului care ajunge să privească și să descopere Lumea și Viața. Ulterior, am mai “colecționat” diferite cărți scrise/ fotografiate de dr. Móczár László, dar acelea nu au ajuns să schimbe atât de mult percepția mea, cum au fost capabile să fie deschizătoare de drum acele prime volume menționate… care au sosit la momentul care conta. Desigur, până acum nu există acel tip de publicații în limba română, deoarece nu a fost cine să le realizeze; pe de o parte, specialiștii greu alocă timp pentru “popularizare”… și nici nu prea au stil să o facă bine, pe de altă parte, prioritățile societale sunt altele: poți vedea politrucii, târfele și retardații care domină scena publică a acestei zone a periferiei de civilizație.

Hada plebeja

Pterostoma palpina

Îmi pot închipui să privesc lăcuste, cosași, greieri din Maramureș… prin echipamentele actualmente disponibile… pentru a face o serie de imagini acelei lumi fascinante văzute cândva prin lupa care mărea de 10 ori. Este o preocupare mai puțin costisitoare decât o expediție prin careva zonă îndepărtată, și poate că are și relevanță mai mare pentru noi. Cred că ar putea să reiasă o spectaculozitate extraordinară, nebănuită de mare parte a oamenilor… a celor puțini care încă nu au devenit totalmente robotizați și cu creierul încuiat în consumerism. Imaginile care arată fluturii de aproape pot ajuta la înțelegerea intuitivă nu doar a diversității și frumuseții lor, dar și la perceperea fragilității viului… aspecte comune care caracterizează diferite organisme… indiferent de faptul că este vorba de un lepidopter sau un mamifer.

Polia nebulosa

Deilephila porcellus

Habrosyne pyritoides

A face imagine fotografică în astfel de condiții, de noapte, cu niște fluturi mai mici sau mai mari care au tendința să se miște, și eventual sunt așezați pe o pânză care este mișcată de vânt… nu este cea mai simplă chestiune. A face echilibristică între claritate în profunzime care să permită păstrarea de detalii în diferite profunzimi ale imaginii, timp de expunere destul de scurt pentru a nu avea mișcarea prea mare, zgomot de imagine destul de rezonabil posibil cu o sensibilitate nu exagerat de mare… interesant. Oricum, au fost trase câteva mii de cadre cu fluturi de noapte și sigur că există destule imagini care să arate splendorile naturale din acest domeniu. Ca și la alte postări de pe blog, aici avem de a face cu un “work in progress”, iar odată cu selectarea fotografiilor, vor ajunge postate aici noi și noi imagini.

© dr. Peter Lengyel