Declinul Demografic European

Avem o civilizație europeană aflată în declin demografic… o civilizație care tinde să aibă probleme din ce în ce mai dificile și mai greu de rezolvat. La 1 ianuarie 2012, UE avea 503,5 milioane de cetățeni. În 2009, nici măcar o singură țară din Uniunea Europeană nu avea o medie a fertilității/ femeie de 2,1 copii, care este rata pentru stabilitate demografică…. ceea ce înseamnă că absolut toate erau în declin. Media europeană era în 2009 de 1,59 copii/ femeie… declinul fiind mai accentuat în Germania, Ungaria, Portugalia… toate puțin peste 1,3 copii/ femeie. Iar situația crizei economice… evident că nu va aduce o schimbare de trend… ci o accentuare a declinului demografic, o îmbătrânire și mai rapidă a populației. Problema nu este scăderea numerică în sine, ci mai mult consecințele ei în privința vulnerabilizării mai mari a civilizației europene pe diferite planuri. Contextul global în care creșterea demografică rapidă caracterizează atât Africa, cât și Asia duce la o presiune din partea acestora, mai cu seamă populații sărace, slab educate; integrarea imigranților este un aspect problematic, iar frustrările financiare și socio-culturale ale unora pot reprezenta un factor de risc așa cum este constatat în unele acțiuni teroriste produse de oameni deveniți recent cetățeni ai statelor în cauză.

Declinul a apărut prin țările vestului European – ca semn al unei bunăstări (…), apoi a ajuns să contamineze și țări precum Ungaria, Bulgaria, România, Ucraina șamd. Cauzele pot să fie mai multe, dar stilul de viață modern, capitalist-liberal, în care omul de succes este un carierist care vrea bani și distracție și o mașină nouă… și nu îl mai interesează să aibă și urmaș biologic este unul dintre elementele importante; la acesta se mai adaugă mobilitatea spațială, presiunea socială de a face pe omul liber plin de succes, lipsa de încredere în parteneri cu tendințe de relații temporare-scurte șamd; un element din ce în ce mai important este calculul financiar al costurilor unui urmaș… de la primele zile de viață până pe la vârsta de 25 de ani… și nici atunci nu e deloc sigur că va putea să fie independent… deci asumarea unei poveri care pare de nesuportat…

Îmbătrânirea populației umane europene produce o serie de consecințe, precum dezechilibrarea sistemelor de asigurare socială/ a sistemelor de pensii… în care există din ce în ce mai mulți finanțați și din ce în ce mai puțini contributori, nevoia de imigranți care să facă muncile, în general cele mizerabile… dar parțial și cele de specialitate. Asta produce o colorare a diferitelor zone, o diversitate intercontinentală de oameni din rase diferite care ajung să trăiască în același oraș, având culturi diferite, religii diferite, educație diferită… situație financiară extrem de diferită. Se spera ca integrarea imigranților să aibă succes, dar modelul multicultural forțat a produs și destule situații conflictuale. Avem amintirea unor evenimente localizate sau mai extinse, arderea mașinilor prin periferiile Parisului sau diferite revolte, huliganism, bande criminale. Există și variate cărți care analizează acest subiect; un exemplu relevant este cartea scrisă de Patrick Buchanan, The Death of the West: How Dying Populations and Immigrant Invasions Imperil Our Country and Civilization, Thomas Dunne Books, 2002. Cartea a ajuns un bestseller, prin descrierea declinului demografic și cultural vest-european și nord-american, precum și a civilizației vestice muribunde, aflate sub presiunea fluxurilor de imigranți asiatici, africani și sud-americani. Desigur, abordarea unui astfel de subiect a adus și critici multe dinspre cei politically correct, ceea ce nu a fost surpriză pentru nimeni.

Uriașul șomaj al tinerilor europeni din Spania, situația din Grecia șamd, nu prea arată care sunt variantele de soluționare. Odată cu adâncirea în criza economică ce afectează dur statele capitaliste de tip vestic, problematica declinului demografic este probabil să se accentueze… în cazul maselor de tineri care nu au loc de muncă, nu au locuință… nu au venituri, nu au minimul de stabilitate (social-financiară) necesar pentru asumarea unui copil, sau a 2 copii, să nu zic de 3 care pare aproape caz de sinucidere. În schimb, există și tipuri de abordare în care a avea 5 sau 10 copii nu pare să fie prea greu de realizat. O consecință este schimbarea rapidă a raporturilor dintre diferitele tipuri de grupuri sociale-etnice. Interesant este că în urmă cu câțiva ani, vest-europenii dădeau lecții teoretice despre modul în care trebuie făcută integrarea romilor în societățile est-europene (Bulgaria, România, Ungaria etc); acum, că au ocazia să arate cum se poate face asta în Franța sau în Marea Britanie, pare că le-a scăzut entuziasmul, iar teoriile acelea parca nu sunt atât de perfecte cum pretindeau ei nu demult… Subiectul rromanes produce tensiuni politice și chiar destul de mari, nu doar local dar și între state… punând în discuție ceea ce părea destul de clar stabilit, privind drepturile omului, libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii Europene, păstrarea tradițiilor șamd. Este un alt subiect care greu poate să fie abordat, fără să ajungi repede catalogat în fel și chip, de aceeași oameni, politically correct. Pe de altă parte, există grupuri de băieți tunși scurt, care nu își pierd vremea cu prea multe filosofisme, ci acționează destul de tranșant, arătând lipsa de satisfacție pe care o au față de construirea de moschei, față de africanizarea unor zone, sau față de chinatownizare.

Desigur, populația umană a Europei este prea mare în comparație cu capacitatea de suport pe care o are teritoriul european. Asta duce ori la degradarea substratului, ori la nevoia de importuri masive de materie primă… numai că nu prea mai este de unde… Europa a pierdut coloniile pe care le avea, a pierdut și puterea politică pe care o avea cândva… și a rămas Bătrânul Continent. Cât de aberantă este societatea în care un medic tânăr sau un profesor… cetățean al Uniunii Europene.. este un fel de ultimul om… un fel de paria care este la marginea minimului supraviețuirii fizice, iar supraviețuirea lui biologică… prin urmași… este destul de improbabilă? Te poți întreba, cum poate o astfel de societate să spere ceva succes biologic, sustenabilitate șamd. Bântuie pe aici un fel de decadență, un fel de declin nu doar demografic ci și politic, economic… un declin al civilizației noastre de tip european. Cum pot să fie rezolvate probleme despre care nu se poate nici măcar discuta? Te miri că este în creștere dramatică euroscepticismul, diferite mișcări extremiste… o consecință directă a unei democrații decadente, care propulsează în Parlamentul European tot felul de ciudați, care vor să ia banii și în rest… să mai facă un milion de directive, eventual – care mai de care mai aberante. Poți vedea munca europarlamentară a unor oameni pe care alți oameni îi cataloghează ca fiind curve și oieri și psihopați… care au pierdut demult contactul cu realitatea…. în schimb nu au pierdut deloc legătura cu lobbyștii corporațiilor cu interese care mai de care mai agresive și cu salariile europarlamentare plătite de contribuabilii cârciți de biruri. Te miri că euroscepticismul crește… până și printre cei care nu au prea mare capacitate de a analiza situația, dar totuși, percep măcar aspectele evidente? Dar despre asta nu trebuie vorbit, că nu este politically correct.

În timp scurt a fost o mare transformare… de la ideea de Europa care este performantă, aptă să își rezolve problemele… chiar să dea altora lecții despre sustenabilitate, performanță șamd… la o entitate cu grave crize interne, dependentă energetic de exterior, îndatorată, senilă, incapabilă măcar să își definească problemele cu care evident că se confruntă… un monstru ultra-hiperbirocratizat. Cred că este destul de evident că viitorul nu o să fie prea banal, nu va exista prea mult timp să te plictisești.

© dr. Peter Lengyel

Europa – o problemă de sustenabilitate

https://peterlengyel.wordpress.com/2012/10/27/europa-o-problema-de-sustenabilitate/

Când lipsa de sustenabilitate începe să se manifeste în viața Europenilor

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/03/21/cand-lipsa-de-sustenabilitate-incepe-sa-se-manifeste-in-viata-europenilor/

Europa 21

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/10/31/europa-21/

Acest articol a fost publicat în Europa Nostra. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Declinul Demografic European

  1. Bogdan Calcan via FB zice:

    mai bine mai putini si mai bogati

  2. kiusimus zice:

    putini si bogati e okey. dar cum poti sa stii de vei fi printre ei?

  3. peterlengyel zice:

    ÁKOS – ÉRINTŐ (Duett Janicsák Vecával) (2011)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s