Proiectele lui Charles Darwin

Charles Darwin (1809-1882) – omul care a pus bazele teoriei evoluției biologice, este până acum naturalistul cu cele mai semnificative realizări. Dacă citești cărțile lui, poți avea doar admirație… dar asta în cantitate uriașă. Cât de interesante sunt aspectele descrise, cât de clar sunt formulate frazele, pare incredibil (mai cu seamă dacă faci comparație cu scrâșnetele căruiva deștept de acum). Științele biologice, la ora actuală, au o profundă bază evoluționistă, iar cei care eventual nu recunosc acest fapt (…).

Te poți întreba, dacă trăia Darwin în zilele noastre hiper-ultra-birocratizate, mai avea energia să realizeze acea operă pe care a fost capabil să o creeze la vremea lui? Sau scria proiecte, dintre care unele se aprobau… cu condiția să implice în activitate și comunitatea locală, femei, handicapați, târfe și spălătorese, precum și minorități sexuale… plus factori de decizie despre care se zice că sunt cam mafiotizați și oricum, „politica este o curvă”? Trebuia să găsească un program de finanțare în care se poate integra ceea ce îl preocupă pe el; greu, dacă nu imposibil de găsit așa-ceva. Trebuia să completeze 100 de formulare cu detalii despre cum o să facă și de ce… care este relevanța socială a activității… cum nu aduce atingere opiniilor majorității, care este structura organizatorică democratică a grupului în care lucrează șamd. Avea nevoie de ștampile rotunde și pătratice, de cazier fiscal și aprobări de variate feluri, avea nevoie de scrisori de recomandare și de parteneriate cu te miri cine și făcea un dosar gros – gros de tot – cu proiectul. Acela era citit de tot felul de oameni care nu se pricep deloc sau aproape deloc la domeniul în cauză (ce este aia evoluție biologică, ceva în contradicție cu Biblia… cu sfântul scaun, cu șarpele vorbitor, cu bătrânul de 969 de ani, cu Arca lui Noe pe care din fiecare specie erau câte 2 exemplare, când bunul zeu a ucis tot – a înecat toți copiii, toți oamenii). Proiectul nu ajungea să fie finanțat… că lipsea careva hârtie, sau nu era relevant pentru finanțator, sau era în contradicție cu religia sau cu opinia reprezentată de savanții momentului, sau avea doar 96 de puncte din 100 posibile… iar ultimul finanțat era mai bun, cu 96,2 – o crescătorie de nutrii.

Dacă se aproba cumva careva proiect… atunci trebuia să facă totul cât mai repede, pe cât posibil ieri. Oricum, bugetul era căsăpit, redus la o mică fracțiune din ce este absolut necesar. Timpul de implementare al programului… este aflat în întârziere, și redus. Conform birocrației computerizate, dacă o femeie duce o sarcină în 9 luni, atunci 9 femei pot să facă un copil într-o singură lună (din care mai sunt 23 de zile). Avea un milion de discuții cu contabilul și cu cei de la firma de consultanță cu care cumva se derulează proiectul. Trebuia să facă raport intermediar și raport final… și foi de parcurs și detalii despre carburantul utilizat (iar Formulare-Standard-Imuabile arată că mașina consumă x litri în localitate și mai puțin în afara ei… și degeaba explica că el nu merge întins pe șosea ci merge lent prin munți… nu avea cui să explice, asta este birocrația). Avea formulare cu orele muncite pe zi… și nu avea dreptul să lucreze și în week-end, ci fix 8 ore în fiecare zi de muncă, între orele 8 și 4 (nu conta că acele procese biologice sau ecologice se derulează și în afara programului… poate noaptea, sau faptul că el are sau nu inspirație). Nimic nu conta. Mai interesant, înainte de a își realiza opera, el trebuia să scrie proiect de finanțare în care să arate: ce urmează să facă, pas cu pas… unde va găsi fosile, de care o să fie acelea, unde va vedea țestoase, păsări și de care fel, câte o să vadă și cum vor cânta ele a tristețe. Apoi, trebuia să completeze niște fișe în care să arate că a văzut cel puțin atâtea fosile cum a presupus în proiect, și păsări și țestoase șamd. Trebuia să știe cu ani de zile înainte câte pagini va avea cartea și când o să apară ea. Apoi trebuia să pună sigla cafenie pe colț… În rest, nimic nu mai conta.

Te poți întreba, ce făcea Darwin dacă trăia azi? Era în ceva centru universitar, cu circul zilei, cu proiectele catedrei, cu conflictele interpersonale… sau pentru acest tip de activitate intelectuală creativă este necesară o retragere și o detașare de mizeria din societate? Oare avea chef, energie, timp, liniște pentru a se ocupa de marile problematici ale viului? Era un oarecare aghiotant în ceva proiect cu managementul-dezastrului? Și poți avea oarecum sentimentul că a avut noroc că nu a prins epoca noastră, care susține Știința de o face praf și pulbere. Ce noroc am avut noi că el a trăit atunci…. măcar el a trăit atunci. Dar, poți bănui că au existat și pe atunci un milion de chestii mizerabile, chiar și în societatea din care făcea el parte. Dacă avea un profesor tâmpit, care îl scârbea de acest domeniu? Sau el nu putea să fie scârbit de nici un fel de profesor? Și multe altele de acest gen, dar în rest, este bine.

Desigur, indivizi cu capacitate intelectuală similară cu cea a lui Darwin pot exista și azi. Și mâine. Bine, dacă se naște în ceva sat din zona centrală a Africii… sau altă zonă primitivă spre exemplu în periferia-marginală a Europei, individul uman nu prea are șanse să aibă educația – contextul social – mediul care să îi deschidă orizontul intelectual… spre a putea eventual avea ceva păreri relevante pentru știință… la acest nivel. Dar el are șanse să devină un dulgher sau un braconier bun.

Poți avea și o părere mai optimistă, în care să presupui că valorile umane se pot manifesta indiferent de contextul social-istoric al momentului? Poți să crezi că a avut și noroc, să vadă acele aspecte din care a putut deduce esența fenomenelor biotice – evoluția? Sau, în acel moment deja se contura în știință totul încât constatarea fenomenului evoluției biologice era o chestiune iminentă (vezi situația lui Alfred Russel Wallace… care a descoperit și el fenomenul evolutiv… independent, în aceeași perioadă…)? Contează deci să ai calibrul intelectual, preocuparea de o viață și ceva noroc… plus să existe o astfel de idee “în aer”, în momentul istorico-societal când și tu ai astfel de preocupări? Cred că nu te surprinde că Darwin & Wallace proveneau din societatea engleză, oameni cu educație rafinată și cu șansa de a avea călătorii transcontinentale în zone care permit o experiență relevantă asupra naturalului; nici unul nu era din Dorohoi sau din Uzbekistan. Poți totuși să te întrebi: dacă în acel context al trecutului Darwin a fost capabil de acele realizări intelectuale, la ora actuală un individ similar ar putea să aibă reușite intelectuale identice… noi restructurări ale înțelegerii pe care o avem asupra viului? Bănuiesc că un individ cu calibru intelectual similar nu și-ar pierde timpul cu aspecte irelevante… Dar cum anume simte oare savantul care sunt marile subiecte ale timpurilor lui… când ceilalți nu au capacitatea să perceapă acele idei… nici la sute de ani… după ce ele au fost clar exprimate? Dacă Darwin ar trăi acum, oare ce proiect ar scrie? Oare ce confruntări ideologice ar avea, cu actualul establishment, cu managerii inchiziției de secol 21, cu preafericiții exploatatori ai celor care sunt împinși înapoi în medievale primitivisme? Oare ce părere ar avea despre adâncirea umanității în dezastrul ecosistemic-demografic global și despre consecințele previzibile ale acestuia pe plan socio-economic, politic…? Oare ce ar zice despre succesul evolutiv extraordinar al unei specii de primate, deprimate, în urma căreia rămâne un peisaj devastat? Oare ce subiecte i-ar preocupa mintea?

© dr. Peter Lengyel

PS. Desigur, există și finanțări care sunt rezonabile, unele chiar bune, dar trendul hiper-birocratizării duce în general la o încremenire în proiect; încă un plan pe care societatea asta postmodernă se blochează, de perfectă ce este, încă. Dar banii, oricâți ar fi ei, nu pot să compenseze lipsa de interes, limitările de capacitate intelectuală, dăruirea-reținută. Fenomen destul de complex, creativitatea asta intelectuală în domeniile relevante ale științelor naturale.

Acest articol a fost publicat în Stiinte Biologice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Proiectele lui Charles Darwin

  1. George Romanca spune:

    Nostima idea de a-l pune pe Darwin in contextul societatii actuale, dar ai surprins bine cu ce ar avea de luptat. Concluziv tind sa cred ca ar fi fost sufocat de regulile actuale ale societatii. Cum ziceai, norocul lui (dar si al nostru) ca a trait atunci si a putut sa-si elaboreze in liniste celebra lucrare.

  2. peterlengyel spune:

    Biserica Anglicană își cere scuze pentru contestarea teoriei lui Charles Darwin

    „Charles Darwin, la 200 de ani de la ziua ta de nastere, Biserica Anglicana isi cere scuze pentru ca nu te-a inteles si, gresind in prima reactie, a incurajat si pe altii sa nu te inteleaga. Incercam sa aplicam virtutile „credintei care cere intelegere” si speram ca aceasta sa indrepte, in parte, lucrurile gresite.”, se arata in comunicatul Bisericii Anglicane.”

    http://www.ziarelive.ro/stiri/biserica-anglicana-isi-cere-scuze-pentru-contestarea-teoriei-lui-charles-darwin.html

  3. DM Ruști spune:

    Darwin n-a avut probleme niciodată cu banii: a moștenit o situație mulțumitoare (tatăl său era medic, atunci și acolo asta însemna ceva) și s-a căsătorit cu o verișoara foarte bogată astfel încât a putut să se dedice ocupațiilor sale – care după standardele actuale ar fi fost clasificate mai degrabă drept hobby. După cum se pune problema în prezent, D. nu s-ar fi calificat pentru granturi științifice, fiind absolvent de … teologie! (a încerca medicina, însă n-a suportat vivisecțiile care se practicau pe post de operații înainte de introducerea anesteziei). Până la urma a câștigat ceva bani din cărți, însă evident nu banii au fost mobilul pentru care s-a străduit să publice.

    Ce ar fi făcut Darwin dacă ar fi trăit astăzi? Interesantă înterbare și greu răspunsul. Posibil că ar fi încercat să descurce ipoteza Gaia, de exemplu. Oricum, Darwin se considera naturalist în sens larg, nu biolog sau ecolog (termeni care nici nu circulau pe vremea lui), și era foarte mândru de descoperirile lui în geologie – cum ar fi soluționarea originii atolilor, explicația lui Darwin fiind valabilă și astăzi.

    Cât despre cei dotați dar mai puțin norocoși la naștere și aici lucrurile sunt împărțite. Wallace, de exemplu, a pornit de jos, s-a finanțat colectând în zone exotice (Malaezia, între altele) specimene pentru colecții și, folosindu-și mintea, a ajuns un expert respectat de „gentlemenii de știință” contemporani din categoria lui Darwin. Dacă ar fi să poarte un nume, teoriei selecției naturale ar trebui să-i spunem „teoria Darwin-Wallace”. Nici Uzbekistanul n-a fost mereu simbolul înpoierii intelectuale: din acel teritoriu provine un persano-arab (de fapt limba lui maternă era o limbă locală dispărută cu vreo cinci secole în urmă), al cărui nume „occidentalizat” este Al-Biruni – cu opt secole înainte de Darwin a scris despre ceea ce acesta a numit selecția artificială și selecția naturală. Culmea e că Darwin ar fi putut citi textele respective, acestea fiind traduse deja în engleză pe vremea lui.

    Epoca prezentă diferă fundamental de epoca lui Darwin în ceea ce privește poziția societății față de știință: dacă pe atunci știința putea să reprezinte o ocupație onorabilă pentru un gentleman, în prezent cei cu bani nu par a trece dincolo de filantropie. De fapt, mare cercetare, cea pe bani grei, nu mai e publică, ci se face în secret, pentru complexul militar-industrial.

    • peterlengyel spune:

      Ce poate sa fie mai ironic decat faptul ca un om cu studii formale in domeniul teologiei, din hobby creaza aceasta opera stiintifica ce pune fundamentele pentru biologia moderna, eminamente evolutionista?

      Dealtfel, Autobiografia lui Ch. Darwin a fost tradusa si in romana, cartea a fost publicata la Editura Academiei RSR, in 1962. Te poti intreba, oare cati dintre profesorii de biologie au parcurs textul (3-5%… poate, sau sunt prea optimist?)… ca in privinta variatilor cercopiteci si giboni nici nu trebuie sa iti pui problema. Aaa, si sa nu jignesc maimutele – ma refer la cele non-umane.

      • Adrian Oprea spune:

        Descoperiri epocale se fac si in zilele noastre. Mai mult in fizica si matematica. Probabil ca in biologie trebuie multe acumulari cantitative pina la un mare salt calitativ. Despre marile decoperiri stiintifice in fizica, chimie, matematica, biologie (mai ales medicala) din ultimii 50 de ani recomand cartea „Universul Magic” de Nigel Calder. Si cred ca un pesimism moderat poate fi „o stare de bine” totusi.

      • peterlengyel spune:

        Progres in cunoastere exista in toate stiintele, ceea ce este usor de inteles daca vezi cresterea capacitatilor tehnice (electron-microscopie, telescop spatial, acceleratoare de particule samd) si a procesarii computerizate de date. O intrebare mai delicata este ce tipuri de cercetare se finanteaza, unde ajung rezultatele ei (asa cum amintea si Doru Rusti). In privinta situatiei in care ne aflam in domeniul biologiei, merita citite cartile lui E. Mayr (dintre care eu am 7 volume…), chiar daca sunt unele si pe la 1.000 de pagini si nu abordeaza doar chestiuni biologice in sensul pur al cuvantului, ci si diferite aspecte mai filosofice. Iar in privinta starii de bine, un optimism moderat cred ca este preferabil, mai cu seama daca gasesti motive🙂

  4. peterlengyel spune:

    TOTB – VIDEO Ce se intampla cand doua maimute sunt rasplatite inegal?

    Nu degeaba au fost atat de multi carora le placea ceea ce au vazut.

    3,890 people like this. Be the first of your friends.

    http://totb.ro/video-ce-se-intampla-cand-doua-maimute-sunt-platite-inegal/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s