Existență de Biolog-Savant în Secolele 21-22

253_p1

Charles Bukowski: “Find what you love and let it kill you.”

Viața este frumoasă și interesantă în lumea postmodernă, dar nu toți au constatat asta. A avea o viață de biolog, cu satisfacțiile și reușitele sperate, presupune pe lângă o creativitate științifică și variate preocupări conexe: inteligență socială, capacitate de management-personal, abilitate de a înțelege contextul financiar-relațional și multe alte domenii “artistice”. Oricum ai face, viața de biolog și opera creată poate reprezenta o opțiune atractivă pentru omul care își caută calea.

382

DSC_8419

Cunoașterea aspectelor biologice, naturalistice, ecologice este fundamentul înțelegerii condiției umane. În principiu, omul inteligent are nevoie de o preocupare-intelectuală-de-lungă-durată în timpul existenței sale (existență cu inevitabile urcușuri și coborâșuri); nu la toți viața se rezumă la aspectele primitive precum sunt nevoia de a mânca, a bea… a face o casă etc. Există astfel două paliere ale activității: unul al muncii care să îți permită existența (un fel de „viață vegetativă” care să producă bani și supraviețuire), și altul al activității intelectuale care să dea sens existenței. Studierea realităților naturalistice este o îndeletnicire aptă pentru a face viața umană mai interesantă…. dacă așa-ceva se potrivește pentru tine.

597x

530

Când pui suflet, dacă îți place ceea ce faci și te dăruiești la modul semnificativ pentru a activa în careva domeniu, zilele și munca primesc un sens; altfel, activitatea de biolog este doar o prefăcătorie banală. Să ai curajul să împărtășești și altora întrebările și ideile tale… cam asta este dezirabil. Încercarea de a exprima niște idei complexe în metafore mai simple, mai schematic, mai pe înțelesul general, este din nou esențial (dacă rămâi la formule complexe, nici dracu’ nu are timp de ele în lumea actuală). Cât de mult ești ancorat în realitate, în subiectele care prezintă și o preocupare în societate… și cât de mult pari cu capul printre nori (să nu zic altfel)? Este o artă: a face un echilibru rezonabil, adecvat situației. Care este menirea biologului în lumea actuală? Cum poate el să fie creativ, cum poate găsi un ton personal și un sens în ceea ce face? Este o artă să supraviețuiești din biologie în contextul social actual, este mult mai greu de realizat decât a memora denumiri latine ale unor specii, sau caracteristici taxonomice ori metodologii de monitorizare. Cum se poate face echilibristica dintre 1. activitatea profesională pentru bani și 2. activitatea profesională pe care o consideri fundamental importantă? Care sunt combinațiile încă acceptabile? Aici urmează o mare tăcere.

DSC_2759Valoarea intrinsecă a științelor biologice. Există în acest domeniu niște minunății ale spiritului uman care încearcă să înțeleagă fenomenul Vieții. Desigur, pentru a pătrunde sensul acestor scrieri științifice, este nevoie de o graduală înțelegere, pas cu pas. Ce poate să fie mai interesant decât înțelegerea acestor fenomene? O aventură în domeniul cunoașterii și înțelegerii fenomenelor vieții, este eminamente personală, unică, individuală. Desigur, știința este o reușită colectivă a minților luminate, dar modul în care vei interpreta tu toată cunoașterea care îți devine accesibilă, produce o viziune unică și irepetabilă. Preocuparea de domeniul biologiei oferă o șansă de viață intelectuală, indiferent de contextul mai mult sau mai puțin dezastruos sau exuberant al realităților din societățile comuniste ori capitaliste. Aici se poate să se afle un fel de scop, un argument intrinsec, al atractivității științelor biologice. E. Mayr scrie în cartea This is Biology – The Science of the Living World, Harvard University Press, 1997, la pg. 44: „They never lose the excitement of scientific discovery, whether empirical or theoretical, nor the love of chasing after new ideas, new insights, new organisms. (…) Being a biologist does not mean having a job; it means choosing a way of life.”

DSC_0514

Cum devine atras un tânăr de o carieră în domeniul științelor biologice? Ce atractivitate are profesia și ce imagine publică are „biologul-model” din punct de vedere social, profesional, financiar? Care este „rețeta” pentru a ajunge ceva similar? În societatea de pe la noi există vizibilitate și mediatizare pentru bătăuși la box, afaceriști, iubitori de javre, politicieni, chiar medici… dar cine cunoaște un biolog de renume? De ce nu ai auzit de biologi performanți, dar cunoști fotbaliști și curve de la televizor? Biologii sunt puțini – manifestări rarisime ale umanului, iar bucătăresele, taximetriștii, pupătorii de moaște sunt mulți. Plus că biologul este retras în teren, în laborator, în bibliotecă, la o conferință de specialitate și nu este vizibil pentru marile mase de oameni. Mass media care manipulază masele nu se interesează de existența biologului. În schimb, circul este la ordinea zilei, știrile de la ora 5 îți arată o lume oribilă. Avem o societate care a ajuns să se bălăcească în marasm și începe să îi placă. Dar nu ești obligat să participi în acest jeg social. Constați o decădere, o degradare, o zonă în care capitalul intelectual este abandonat… alungat, ori se retrage în turnuri de fildeș. Omul are ocazia să se facă mafiot, preot/ popă, cămătar sau ceva similar… de ce fix biologie? Oricum, din biologie greu se vor putea face bani serioși, în codiții normale. Trebuie să te atragă altceva decât banii.

DSC_6809 DSC_7737

245

De ce să meargă omul la facultatea de biologie? Are vise cu biodiversitatea pădurilor tropicale? Biologia de teren poate să fie atractivă pentru anumiți oameni, în general puțini la număr, un procent nesemnificativ în cadrul populației. Vise cu expediții în zone polare, cercetarea naturalistic-ecologică în variate zone ale Planetei, poate suna interesant, cel puțin teoretic… dar cât de realiste sunt acestea… în afară de faza să mergi în acele locuri ca hamal sau papagal? Pot exista vise despre cercetare în genetică sau în domeniul biologiei moleculare… dar cât de realiste sunt? Unii pot să fie atrași de munca de laborator cu probe biologice umane (secreții de diferite culori șamd), dar în general asta pare o treabă destul de cafenie. Există o categorie de oameni care ajung la facultatea de biologie deoarece au impresia că e prea greu la medicină (și e multă durere), sau vor să devină profesorași de biologie.

300

Pot să existe unii care să ajungă atrași de cercetare, dar pentru asta trebuie parcurse niște etape, pas cu pas, și din păcate este mare probabilitatea ca pe traseu să se piardă interesul sau să apară niște greutăți insurmontabile… devenind cvasi-imposibilă continuarea “afacerii” din punct de vedere financiar sau social. Pentru cei care au preocupări mai academice, sau doresc să lucreze în cercetare, sunt importante studiile formale, ceva diplome, dar când constați care erau studiile formale ale lui Darwin… cel-mai-biolog dintre oamenii de până acum, deduci că nu doar niște documente sunt cele care validează intelectul-biologului… ci ceva radical diferit. Au existat și există destul profesori universitari care doar blochează progresul cunoașterii în domeniile pe care le parazitează. Există desigur și profesori universitari excepționali, doar că ei reprezintă… excepția.

435_p1

Biologia este extraordinară, fascinantă, fantastică, doar că nu prea ai chef de ea dacă îți este foame. Trebuie să îți câștigi cumva existența, dar esențial este să poți aloca timp și energie pentru a progresa în înțelegerea domeniului, ceea ce presupune libertatea de a merge pe căile care pentru tine par pentru moment adecvate nevoilor tale. Vrea omul, nu vrea, oricum este destul de mare probabilitatea să fie constrâns de situație să facă pe profesorul de biologie, să predea elevilor aflați la o distanță din ce în ce mai mare de interesul de a cunoaște. O “carieră de profesor” poate să fie atractivă mai ales pentru fete, femei care pot avea “un sponsor valabil din punct de vedere financiar”, ceva valutist sau director de bancă; sau, dacă fata acceptă să facă greva foamei, pe timp de o viață. Mai există varianta să ajungi eventual în învățământul superior, să predai la careva facultate. Pe la început ești un simplu aghiotant, un fel de slugă care trebuie să nu pună la îndoială niciodată ce poate să zică Mentorul, doar să sublinieze genialitatea oricărei idei a acestuia, și nicidecum să nu pară vreodată mai deștept ca acesta, că “și-a dat foc la valiză”. În Universități ai ocazia să participi la o dură luptă pentru poziție, în care avansarea, ocuparea unor poziții devenite libere, se face mai ales prin “stilul smuls”, al nenumăratelor șmecherii, săpături și alianțe temporare. Desigur, acum Lumea e deschisă și mare. Omul poate accepta ajutorul pocăiților, să ajungă în ceva Echipă de Cercetare Evoluționistă din ceva Universitate, unde să aibă rolul de a sabota cercetarea (și astfel primește bani din mai multe surse).

644_p1Există niște locuri potențiale și prin ONG-uri de mediu, dar dependența de proiecte finanțate, eminamente intermitente… creează riscul de a ajunge în perioade fără bani, ceea ce poate să fie acceptabil mai ales tinerilor pasionați pentru o perioadă; când omul ajunge să aibă un copil, sau o prietenă/ soție mai pretențioasă, nu prea mai are cum să se ocupe de “cai verzi pe pereți”. Poți încerca viața de biolog la ceva administrație de arie protejată, poate că se poate supraviețui la un mod marginal, la periferie de societate. A lucra la un Muzeu, poate să fie o opțiune, dar în general este destul de anacronic. A lucra la un Institut de Cercetare, sună interesant, dar șansele reale de a face ceea ce crezi că te preocupă pe tine sunt apropiate de zero: adică, trebuie să te mulezi pe ceea ce este specializarea echipelor de acolo, pentru ce este obținută finanțare șamd. Poți lucra pentru firme preocupate de cercetare genetică, GMO, producția de medicamente etc. Poți lucra în consultanță, în variate proiecte în care datele sunt confidențiale, le predai celui care te plătește și îți asumi conform contractului, că le ștergi de pe toate suporturile computerizate pe care ai lucrat. Ca biolog/ ecolog te poți prostitua – poți ieși pe “centura studiilor de impact”, în care investitorul te plătește să demonstrezi că orice ar face el – dinamitare, betonare, defrișare, cianurare – chiar orice – toate acestea nu au nici un fel de efecte negative asupra Naturii, ci chiar din contră, este mai bine pentru speciile de acolo să fie distruse. Pentru bani, poți demonstra cu studii adecvate că un parc din sute și mii de eoliene în situri Natura 2000, pe calea de migrație a păsărilor, nu le afectează pe acestea. Acest sistem este ca și cum un pedofil ar plăti medicul/ psihologul să arate că tot ce va face el cu copilașul o să îi facă doar bine acestuia: “îl va face fericit și o să îi dea și niște bomboane”. Dacă ești prins prea tare de activitatea profesională-pentru-bani, pe lângă “lucrurile serioase”, care îi cam captează energia, eventual se poate păstra o activitate gen hobby de biologie gen birdwatching. Poți alege siguranța stabilității care înseamnă un nivel de pretenții destul de scăzut, sau poți prefera speranța succesului care are atașat și riscul insuccesului – un stil de viață care are perioade mai exuberante și etape mai decăzute, depinzând de variabilitatea finanțărilor spre exemplu; cel mai bine ar fi ceva intermediar, dar e mai ușor de zis decât de realizat în societățile aberante în care suntem nevoiți să existăm.

760Cercetarea biologică este costisitoare… iar cei care finanțează activitatea, vor să obțină cunoașterea care le este necesară pentru a își apăra propriile lor interese. Tipul de societate est-europeană nu prea poate susține financiar o cercetare serioasă în domenii ale biologiei. Acest tip de societate primitivă, cu caracteristici religioase de Evul Mediu, o societate a pupătorilor de moaște – nu prea oferă mult sprijin pentru cunoașterea biologică… din contră, marasmul acesta te poate trage doar în jos. În societatea de pe la noi – ruptă la pantaloni, în care cercetarea a murit (aproape) de tot, – vise cu cercetări de genetică, microbiologie, fiziologie, biochimie șamd, rămân în general la stadiu de vis. Dacă ești preocupat de cercetare în astfel de domenii, degeaba ești pasionat și inteligent, când nu există infrastructura de cercetare și finanțarea consistentă necesară pentru a rula sistemul: este cazul să pleci în zone mai puțin primitive. Este clar că pe la noi domeniul științelor biologice nu este dezvoltat, nu există piață reală pentru cunoașterea de acest tip, dar există ceva potențiale premise pentru o oarecare dezvoltare în viitor. Pe la noi există eventual ceva șanse de performanță în unele domenii ale ecologiei, etologiei, în domenii ale biologiei organismale, în domeniul unor sinteze șamd. Desigur, cadrul natural este perfect pentru cercetări de biologie/ ecologie. Dezvoltarea viitoare a Biologiei depinde mult de liderii din domeniu, de capacitatea lor intelectuală, de abilitatea de a deschide noi drumuri (sau de inexistența acestor elemente); mai probabilă este blazarea, apariția unor scintilații scurte, a unor simple stele căzătoare care se vor rezuma la scrierea unor lucrări care în timp scurt au doar valoare de marginală operă-prăfuită.

DSC_6026

912

Trăiești aici și acum. Ești obligat să ai capacitatea de a găsi o nișă, a o dezvolta și a o exploata, a nu te plafona și a nu deveni o fosilă vie, a avea talentul de a previziona noi direcții care să fie adecvate capacităților tale și a contextului financiar și social accesibil, a stilului tău personal… A avea abilitatea de a crea un management-intelectual personal cât de cât semnificativ, este un element esențial pentru a avea ceva cale de progres. A păstra interesul și a îți menține sustenabilitatea financiară pe termen lung, a avea capacitatea de auto-reînnoire, de creștere a calității, este dezirabil. Ai ocazia să definești calea ta personală, cu o focalizare pe ceva cercetare asupra unor plante, sau a unor tritoni, ori a unor fenomene ecologice mai complexe, ori chiar asupra interrelației aparte dintre civilizația umană și ecosfera de care aparține.

DSC_4974

1225

301

Dacă ești în domeniul biologiei-ecologiei, ai ocazia să practici o temperare a șmecheriilor-copilărești sau a ifoselor de țăran-tânăr. Trebuie să ai pregătirea sufletească pentru diferite eșecuri, profesionale, financiare, sociale etc, care pot reprezenta ocazii de a trece peste ele și a face performanță mai mare în etapa următoare (la fel cum pot să fie fatale). Dacă te interesează subiectul Biologiei, poți trece mai ușor și peste unele (inevitabile?) dezastre, te poate salva ideea de a ajunge din nou printre pelicanii deltei, să îi vezi cum se ridică de pe apă, să îi auzi în grohăitul lor ciudat; poate să fie o senzație salvatoare, când nu multe ancore mai persistă printre valuri. Dacă vei ajunge marginalizat profesional/ social/ financiar (niciodată nu este exclus), cât timp te preocupă subiectele în cauză, tot tu ești cel care este pe val. A trage linia, cu cine în ce relații ești, cu cine comunici și pentru cine nu aloci nici un fel de timp… este o echilibristică permanentă. A păstra niște contacte rezonabile „cu cei din branșă”, a menține un aer respirabil în jurul tău, a nu te izola și a nu pierde vremea cu prea multe „lepre-mizerabile”, din nou este mai mult artă și inteligență socială. Este bine să conștientizezi importanța conexiunilor personale, relațiile bune în mediul științific unde apartenența la trendurile care contează poate să ofere ceva șanse de a lucra la subiecte interesante… Nu este simplu să ajungi parte din micile grupuri de elită științifică apte să lucreze la modul concret în domenii ale marilor subiecte. A face măsurători banale, a publica lucrări marginale care vor fi citite poate de cineva care are prea mult timp… nu pare să fie scopul pentru care ți-ai aloca Viața.

774Și cum rămâne cu opera ta de biolog-perfect? Un element esențial este ca munca de biolog să îți facă plăcere, să te satisfacă din start, să nu aștepți pentru ea prea mari recompense. Nu are cine să ți le ofere. Doar dacă îți place realmente ceea ce faci, ai ceva șanse să ajungi la un nivel cât de cât semnificativ de performanță intelectuală. Pe lângă inevitabilele transformări biologice odată cu vârsta, mai există și riscul să cazi pe o piatră și să mori, undeva în teren. Dar altfel, dacă nu ești pe acolo, cum poți să acumulezi experiență directă relevantă în biologie și ecologie? Doar prin citirea unor texte de articole-geniale sau prin observarea unor experimente din laborator, ești oarecum rupt de realitățile naturale. Pentru chestiuni ecologice pare că e nevoie de o experiență mult mai complexă și mai îndelungată decât pentru performanță în domeniul matematicii sau muzicii. Îți poți închipui să existe un compozitor genial la 10-15 ani, și un geniu al matematicilor la 15-20, dar un ecolog… nu prea. Rămâne pentru creativitate în acest domeniu o etapă din viață, cândva în perioada de adult sau la bătrânețe, poate. O mică problemă de detaliu este că viața umană este destul de scurtă; după niște ani de studii, PhD șamd, ajungi să constați că nu mai ești atât de fresh, nu mai ai acea energie și că deja au trecut anii despre care sperai să fie cei mai frumoși și mai productivi. Omul se dezvoltă și se perfecționează, atinge un maxim de exuberanță apoi se degradează și atât. Există și biologi care au făcut performanță la vârste mai înaintate, spre exemplu E. Mayr, chiar Ch. Darwin. Dar, nu merită să amâni prea mult ceea ce ai putea face.

DSC_2712 DSC_2850 DSC_2954

Apartenența la aristocrația intelectuală te face un om aparte. Sigur vei întâlni oameni preocupați de subiectul Naturii, și poți purta cu ei discuții, dezbateri, schimburi de idei, poți lega prietenii sau poți avea conflicte (că doar așa e viața). Dacă ajungi în aristocrația intelectuală, în elita preocupată de cunoașterea fenomenelor naturii, a științelor biologice și ecologice, ai șansă de o viață aparte. O cunoaștere biologică mai aprofundată nu trebuie să te facă să ai aere, să-ți porți nasul pe sus, dar nici nu îți permite să ajungi impresionat de orice afirmație idioată emisă de careva politruc-agramat, de careva afacerist-șmecher, ceva spoliator al pupătorilor de moaște, ori careva botoxată care zâmbește tâmp la careva canal de manipulare a maselor. Deși nu este exclus, mai probabil este să nu prea primești decorații, premii… cine să le ofere? Deși pot exista și excepții, este mai probabil ca prin activitatea ta să nu produci prea multe aplauze, și uneori chiar să ajungi înjurat – când ideile formulate nu pot să fie înțelese de gloatele primitive care totdeauna vor reprezenta majoritatea. Dacă te gândești la ce batjocură a fost expus Darwin – după publicarea celei mai importante opere create vreodată de un biolog – ce atacuri vehemente au venit din partea hoardelor de mizerabili lipsiți de capacitate intelectuală, a variatelor șleahte de preoți șamd… nu vei mai avea surprize. Dar ce poate să fie o satisfacție mai mare decât să poți să te preocupi la modul sincer de subiectele care te interesează… și să dezvolți legături cu oamenii cu intelect mult peste media gloatei? Cândva vei zice că a fost frumos, deosebit, un spectacol care a meritat, poate.

© dr. Peter Lengyel

PS. Am primit un comentariu referitor la formularea mea despre studiile de impact. “Dragă Peter! Deși apreciez, de obicei, frumoasele tale scrieri și fotografii, acum am fost uimit de anumite păreri pe care le susții. Eu mă ocup și de studii de impact asupra mediului. (…) Sunt sigur că am făcut și greșeli, dar am căutat tot timpul să realizez lucruri mai bune. (…) Cu stima, XX Biolog” Sigur, situația este complicată, și toți trebuie să avem bani de undeva… Întrebarea este câte oare din studiile de impact au arătat că investiția va afecta biodiversitatea locului și că nu trebuie să se facă? A existat vreodată un astfel de “studiu”, cât timp acesta este plătit de investitor, și inevitabil reprezintă interesul acestuia? Aici nu este atât vina oamenilor care realizează “studiul” pentru banii promiși, cât este vina unui sistem pervers care a creat un mecanism atât de aberant care își pierde totalmente sensul, fiind doar o prefăcătorie și nicidecum evaluarea reală a impactului, a consecințelor potențiale ale unei investiții.

PS2. Acest text este o continuare a unor idei din:

Științe Biologice

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/01/27/stiinte-biologice/

Importanța Cunoașterii Biologice-Ecologice

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/08/01/importanta-cunoasterii-biologice-ecologice/

Acest articol a fost publicat în Stiinte Biologice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Existență de Biolog-Savant în Secolele 21-22

  1. peterlengyel zice:

    Why we do science: the paradox of natural history

    „“convenient model systems”. (…) This is the game we must play in 21st Century biology. Our love of natural history and passion for biodiversity that made us biologists in the first place has to, from time to time, become a skeleton in the closet. It’s a shame.”

    „It’s no coincidence that almost all the biology stories that go viral in the media (both mainstream and social) are natural history stories. Basic discoveries. Cool facts. Stories about fascinating new discoveries resonate with non-scientists, with school kids, with regular people. (…) think about how many future scientists, or supporters of science, are getting drawn into our world because of that hydrothermal vent video, or that jumping spider dance, or that ant photo, or that new snake, or those cave critters, or . . .”

    http://lymanmuseum.wordpress.com/2013/11/03/why-we-do-science-the-paradox-of-natural-history/

    to a young naturalist

    “A Sand County Almanac (Aldo Leopold). One man’s thoughts on the passing seasons of a small piece of land in the flat middle of a big country. And his thoughts about our relationship with the land, wherever we stand. One of a small handful of books that launched the modern environmental movement. Lesson: As a scientist who strives to understand a piece of the world, do more than simply document those patterns. Be an advocate. Be an educator. Be an ambassador. Be a leader. If not us, then who?”

    “if you are intent on being a naturalist in the world of modern science, there are people who will, inevitably, see you as a questionable character”

    http://lymanmuseum.wordpress.com/2013/10/25/to-a-young-naturalist/

  2. peterlengyel zice:

    Watch: E.O. Wilson: Synthetic Biology Will Radically Change the World

    „I also believe that it’s gonna be absolutely necessary for the wellfare of Planet Earth that we leave a large part of the planet to the eight million other species that occupy Earth with us…”

    E.O. Wilson: Synthetic Biology Will Radically Change the World

  3. peterlengyel zice:

    Tom Baugh – On Aesthetics: „I find beauty not only in their present but also in their evolutionary development. In fact, I find myself drawn more and more to considering the aesthetic beauty of the evolution of living systems in general.”

    http://hidden-springs.blogspot.ro/2015/08/on-aesthetics.html

    Tom Baugh – Footsteps II: „In one way or another everyone who came here left their mark.”

    http://hidden-springs.blogspot.ro/2015/08/footsteps-ii.html

    Tom Baugh – Footsteps III: „Not all of the images of those emerald green meadows set among the pinyon clothed hills were in our cameras. That is the kind of experience it is hard to forget. But why should one want to?”

    http://hidden-springs.blogspot.ro/2015/08/footsteps-iii.html

  4. peterlengyel zice:

    Where have the big ideas gone?

    By Joern Fischer

    „I guess I’d just like more signs from the scientific community that “we care”, that we realize that just re-arranging deck chairs on the Titanic will not be helpful, and that we know that simply refining our estimates and tools – within existing conceptual boundaries – won’t ultimately lead to sustainability. (…) And last but not least: along with a loss of genuinely new ideas, I feel we are also increasingly losing scientists who are willing to express their vision for real, substantial changes in how humans interact with one another and with the planet. When talking in the pub, many sustainability or conservation scientists will still frankly speak about the need for major changes. But in papers … it’s just not neat and tidy enough, I guess.”

    https://ideas4sustainability.wordpress.com/2015/08/29/where-have-the-big-ideas-gone/

    Stuart Meikle on FB: „The big ideas went when too many became too concerned with inflating their lesser-sized egos rather than work for bigger ideas that could/can deliver greater benefits for the broader community.”

  5. peterlengyel zice:

    E.O. Wilson’s Wants Us to Leave Half of the Earth Alone—Here’s Why

    „At 86, Edward Osborne Wilson, Harvard University research professor emeritus of comparative zoology, is among the most famous scientists of our time. Only Jane Goodall and Stephen Hawking can draw a larger crowd. Over the decades he’s made his mark on evolutionary biology, entomology, environmentalism, and literature. In all there have been 31 books, two of which, On Human Nature and The Ants, received the Pulitzer Prize.”

    „Competition aside, Wilson is widely accepted as one of the greatest researchers, theorists, naturalists, and authors of our time. He is known as the father of the concepts of sociobiology and biodiversity, and he’s highly celebrated for his lifetime of environmental advocacy. “Ed Wilson personifies biodiversity. He is unapologetic about his passion for the variety of life, enthusiastic about the smallest creatures,” says Duke University ecologist Stuart L. Pimm, one of the world’s most prominent conservation biologists. “Because his science is so powerful and so very relevant, [he is] the world’s spokesman for conservation.””

    „Half-Earth, he believes, is more than a polemical warning about the fate of the natural world; it’s a summation of his life’s work. He likes the book a lot. “I may not have many years left,” he says. “So whatever is important to me, the arguments to be made must be done now. I’ve done it. I am feeling pretty good right now.””

    http://www.audubon.org/magazine/september-october-2015/eo-wilsons-wants-us-leave-half-earth

  6. peterlengyel zice:

    Our obsession with metrics is corrupting science

    Not everything that can be counted counts, and not everything that counts can be counted. – William Bruce Cameron

    (…)

    Disciplines suffer too. To score well in rankings, popular fields or hot topics are selected to increase citations. Other important areas such as taxonomy are undervalued and fail to attract new talent. When entire countries or continents are poorly tracked by the system, research and researchers suffer.

    (…)

    Internationally, opposition has taken the form of the San Francisco Declaration on Research Assessment (DORA). Institutions are urged to acknowledge that the scientific content of a paper is more important than publication metrics or the identity of the journal in which it was published.

    Content rather than metrics is what ought to count.

    http://mahb.stanford.edu/blog/our-obsession-with-metrics/

  7. peterlengyel zice:

    New Scientist: World’s first biolimb: Rat forelimb grown in the lab

    The growth of a rat forelimb grown in the lab offers hope that one day amputees may receive fully functional, biological replacement limbs

    https://www.newscientist.com/article/mg22630243-300-worlds-first-biolimb-rat-forelimb-grown-in-the-lab/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s