Uriașul Steril de la Marginea Gropii

Ianuarie 2042. Exploatatorii au plecat demult. A rămas o groapă de 8 km diametru, lângă care se află o acumulare de steril de 500 milioane de tone. Dar pare că începe să se miște. Parcă se aud niște scrâșnete din interiorul uriașului steril. Sau doar pare? Dormi liniștit. Nu plouă așa de tare. Baia Mare și Certej au fost excepții de la regulă. Totul este bine, dormi liniștit. Mai pune o pătură pe copil.

În dezbaterea despre subiectul Roșia Montană, nu am prea auzit ca oamenii care sunt contra proiectului să facă analize detaliate despre acest complex fenomen. În general se menține dezbaterea la subiectul lacului cu cianuri și la alte câteva chestiuni care au “priză la public”. Din păcate, analiză serioasă nu prea există în societate. O problemă semnificativă este accesul la datele concrete ale proiectului… plus credibilitatea datelor. Așa că te poți baza mai ales pe variate informații conjuncturale. Dar până și așa, în aceste aspecte contează marile fenomene. Excavarea extinsă pe 1258 hectare, raderea câtorva munți și extragere de rocă până la circa 400 m adâncime, va produce o uriașă groapă, cu un diametru de circa 8 km. Când se zice că dispar câțiva munți, asta sună dur. Mai dur decât asta, acest material excavat nu dispare… Din câte pare, vor rezulta din acest minunat proiect circa 500 milioane tone de steril… Conștientizezi că se formează niște halde de steril și mai mari decât era muntele în sine… volumul crește odată cu concasarea rocii masive, din care se extrag infinitezimale cantități de aur și argint…. dar materia devine mai “afânată”. Să vedem ce zice Florin Stoican, la 16 septembrie 2013, pe lista de discuții conservarea biodiversității, despre cantitatea de steril care rămâne după procesarea minereului: “după procesare trebuie să pui ce rămâne (adică vreo 999998,5 grame din fiecare tonă) undeva. Iar acest steril nu poate fi pus înapoi de unde se extrage din simplele motive că nici nu ai cum și unde-l ține până termini exploatarea și oricum nici nu o să mai încapă acolo (concasarea, măcinarea și procesarea rocii duce la creșterea de câteva ori a volumului acesteia, care este invers proporțional cu granulometria particulelor).”

Înainte de a lua o decizie privind exploatarea, trebuie cunoscut cazul dezastrului de la Certej (Hunedoara), din 1971, produs de ruperea digului și pornirea la vale a 300.000 metri cubi de steril și a apei lacului de decantare. Pe baza documentelor oficiale și a declarației martorilor, un articol de presă descrie detaliile: “valul acid de steril a înghiţit, într-un sfert de oră, 89 de oameni şi a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe, un cămin cu 30 de camere şi patru locuinţe individuale. (…) Se auzeau pocniturile stranii pe care le făceau blocurile când se prăbuşeau sub forţa viiturii. Atunci au început să se audă în întuneric primele urlete şi strigăte după ajutor. Totul s-a petrecut în câteva minute, timp în care valul de steril a ras totul în cale. (…) Procurorul menţionează că identificarea unor cadavre s-a făcut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de târârea lor pe zeci de metri de avalanşa sterilului. (…) Cianura folosită în procesul de extracţie se găsea în nămolul scurs şi a ars hainele de pe ei toţi. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale, cu urme de lovituri şi arsuri pe corp (…) Am văzut numeroase cazuri în care oamenii căzuţi în mâl cereau de pomană ajutor pentru că era imposibil să ajungi la ei fără să ai aceeaşi soartă (…) S-a reţinut doar pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi datorită creşterii peste limita critică în înălţime.”

Crearea unei mine enorme în Transilvania, unde există oameni în aval de acel loc care va acumula steril… sună destul de aberant (iar dacă locuiești acolo, atunci sună revoltător). Dacă era vorba de o mină undeva în deșertul X, nu era așa de mare problemă, dar aici, la noi, în Europa Centrală? Acest steril de 500 milioane de tone devine un extraordinar factor de risc, deoarece oricând poate să fie destabilizat, iar dacă pornește la vale, atunci o “pagubă colaterală” de circa 150.000 de morți cred că este o evaluare destul de reținută… (mai bine nu descriu situația… este destul exemplul de la Certej). Oare locurile de muncă promise includ și cele necesare în perioada de decontaminare și reconstrucție la scară mare, în deceniile de după potențialul dezastru? Sau acela este alt proiect, cu 500.000 de locuri de muncă – tot pe perioadă determinată?

Față de cantitatea de steril de la Certej, uriașul steril propus la Roșia Montană – ca ordin de mărime este de 1.000 de ori mai mare. Cine poate garanta că o astfel de masă de steril se poate ține sub control pe termen nedefinit? Cine va asigura mentenanța la diguri/ baraje, și cât de perfecte vor fi ele, încât vor fi capabile să mențină stabilitatea pe termen nedefinit, indiferent de ploi torențiale, viituri, cutremure, alunecări de teren șamd… și trecerea timpului. Uriașul steril acolo rămâne… o vreme, dar până când este stabilă halda? Crezi că se poate calcula? Cum e să dormi liniștit, cu 500.000.000 tone de steril deasupra ta? Ce simți când plouă?

© dr. Peter Lengyel

PS. Alte câteva idei pe subiectele conexe:

Roșia Montană și Simbolistica Locului

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/08/31/rosia-montana-si-simbolistica-locului/

Tele-vizuinele și Manipularea în Masă

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/09/02/tele-vizuinele-si-manipularea-in-masa/

Mișcarea și Corporația

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/09/08/miscarea-si-corporatia/

Indignații

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/09/10/indignatii/

Apă de Ploaie și Decizii Strategice

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/09/13/apa-de-ploaie/

Acest articol a fost publicat în Ecologism politic. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Uriașul Steril de la Marginea Gropii

  1. Asociatia ARIN via Conservarea Biodiversitatii zice:

    mda… Eu nu stiu ca cianura sa „arda” (mai ales, haine). Se poate ca in mâlul acela din iaz sa se fi concentrat chestii acide (produse SI din reactii chimice de prin interiorul masei de steril cu multa pirita, poate chiar in mediu anaerob – in special acid sulfhidric, poate si ceva sulfuric, azotic, naiba stie! ca NIMENI nu poate sti EXACT ce se intampla in „inima”, adancul unui astfel de iaz, in timp indelungat!! – samd.).

    In rest, insa, din pacate ai PERFECTA dreptate 😦

    Codruta

  2. peterlengyel zice:

    Vad ca mai exista oameni inteligenti care incep sa isi puna aceleasi intrebari:

    „Academician, despre Roşia Montană: Şi dacă va fi un cutremur sau o rupere de nori la lacul cianurat?”

    http://www.realitatea.net/academician-despre-rosia-montana-si-daca-va-fi-un-cutremur-sau-o-rupere-de-nori-la-lacul-cianurat_1274397.html

  3. Foarte bun point-ul cu dilatarea materialului prelucrat, nu ma gandisem. Alta forma de poluare vor fi si haidamacii, atat ai firmei, cat si ai Securitatii Statului, care vor face imposibil accesul turistilor intr-o arie de zeci de ori mai mare decat santierul propriu-zis. Cat despre accidentul descris apocaliptic – daca se face proiectul, ala SIGUR se va intampla la un moment dat. Ca guvernantii de azi vor fi pedepsiti, sau ca vor ramane in istorie precum nazistii, n-o sa ne mai incalzeasca cu nimic atunci.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s