Apă de Ploaie și Decizii Strategice

Pare incredibil că o oarecare ploaie a produs 9 morți. O „rupere de nori”, pe la Tecuci au fost 136 (sau 146) litri pe metru pătrat, în timp ce la Galați erau doar sub 4 litri. Se vede cât de „concentrat” a fost fenomenul, că a avut loc nu la nivel „local” ci „izolat”… Există meteorologi care au echipamente ultimul răcnet, radare meteo, imagini satelitare etc… dar a prevedea locul unde se petrece un anumit eveniment de acest gen, pare dincolo de capacitățile noastre. Un ciclon care aducea vapori de apă de deasupra Mării Negre era evident cunoscut, dar a prevedea cu exactitate deplasarea maselor de aer și locul unde se va descărca masa de apă, a fost imprevizibil. Efectele mai sunt dependente și de relief, de cantitatea de apă existentă înainte în teren, de acoperirea de pădure, dar din câte pare, puhoiul era inevitabil – se poate forma ușor la o asemenea ploaie. Amestecul de apă cu suspensii, noroi, crengi, materiale preluate din zonă, butoaie, bucăți din construcții, mașini… o frumusețe a fenomenelor mărețe ale Naturii.

O asemenea cantitate de apă a produs o viitură locală, concentrată pe văile unde erau și nelipsitele așezări umane. În 17 localități au ajuns circa 700 de case inundate – construite chiar în vale, 519 de persoane evacuate, 9 morți. Apele nu au fost incredibil de mari, nivelul era pe la 1-1,5 metri, dar viteza cu care s-a produs viitura a luat prin surprindere „autoritățile”, mai ales că era și seara târziu spre noapte: dezastrul a fost oarecum inevitabil… scăpa cine putea. Să nu crezi că prin această apă încărcată de suspensii te poți deplasa ușor… că este ca un fel de noroi mai flluidizat, iar dacă te prinde, sunt șanse destul de mari să nu ai scăpare. Îți poate aduce aminte de sloganele comuniste ale anilor 1950… ale “Omului care va înfrânge Natura”…. și ale variantei mai actualizate: “Fraților, am Înfrânt.” Ce este important de înțeles, este că nu a fost nimic special, ci un oarecare fenomen natural… cu niște consecințe locale. Dar dacă apar schimbări climatice mai serioase, așa cum au fost ele pe parcursul ultimelor câteva milioane de ani… cu etapele glaciare, atunci să vezi distracție cu sloganul comunist al omului care înfrânge Natura.

Ce învățăminte imediate se pot trage din acest eveniment? Că nu există capacitate de previzionare a unor fenomene similare, care de fapt se pot întâmpla oricând, oriunde. Așadar, ape destul de mari pot să apară la nivel local. Dar, construirea așezărilor în văi prezintă un risc strategic evident, deoarece pe acolo se scurg apele, care sunt în general mici, dar câteodată devastatoare. Nu trebuie să fim prea pesimiști, dar nici prea optimiști… mai ales când iei în calcul perioade de timp mai mari… relevante mai ales pentru generațiile care urmează. Optimiști au fost și deștepții care au proiectat iazul cu cianuri de la Baia Mare… știau că rar se poate întâmpla să fie apă multă (iar acest rar a însemnat ianuarie 2000). Când evaluezi riscurile, nu trebuie să te rezumi doar la cuantificarea probabilității apariției fenomenului ci să incluzi în analiză și consecințele care se produc, dacă cumva evenimentul apare… Desigur, asta nu este relevant nici pentru minerul incult, nici pentru șmecherul cel care ia aurul și pleacă, ci pentru cel care rămâne în zonă, în aval… sau urmașii lui.

Dezastrul de la Certej (Hunedoara), din 1971, a fost produs de ruperea digului și pornirea la vale a 300.000 metri cubi de steril și a apei lacului de decantare. Pe baza documentelor oficiale și a declarației martorilor, un articol de presă descrie detaliile: “valul acid de steril a înghiţit, într-un sfert de oră, 89 de oameni şi a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe, un cămin cu 30 de camere şi patru locuinţe individuale. (…) Se auzeau pocniturile stranii pe care le făceau blocurile când se prăbuşeau sub forţa viiturii. Atunci au început să se audă în întuneric primele urlete şi strigăte după ajutor. Totul s-a petrecut în câteva minute, timp în care valul de steril a ras totul în cale. (…) Procurorul menţionează că identificarea unor cadavre s-a făcut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de târârea lor pe zeci de metri de avalanşa sterilului. (…) Cianura folosită în procesul de extracţie se găsea în nămolul scurs şi a ars hainele de pe ei toţi. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale, cu urme de lovituri şi arsuri pe corp (…) Am văzut numeroase cazuri în care oamenii căzuţi în mâl cereau de pomană ajutor pentru că era imposibil să ajungi la ei fără să ai aceeaşi soartă (…) S-a reţinut doar pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi datorită creşterii peste limita critică în înălţime.”

Cum se poate controla o masă de steril produsă din triturarea câtorva munți? Pot să apară și combinații perfecte, spre exemplu o ploaie similară, sau mai tare, sau mult mai tare, în bazinul care are un uriaș lac cu cianuri… sau imense halde de steril… care pot ajunge impregnate, să o ia la vale. Aia să vezi distracție, spre exemplu 150.000 de morți: copii, bătrâni, oameni bogați și săraci… și „mai important decât aceștia, cine știe câți câini comunitari”. Și apoi, poți vedea iar pe la mizerabilele tele-vizuini cum analiștii dosnici imbecilizați de propria importanță & proastele prompteriste botoxate țipă-pițigăiat: cum de a fost posibil? Așa-ceva nu era în proiect… ca la Fukushima!

© dr. Peter Lengyel

PS: Certej 1971, tragedia uitată a 89 de vieţi îngropate sub 300 de mii de metri cubi de nămol

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/exclusiv-certej-1971-tragedia-uitata-89-vieti-ingropate-300-mii-metri-cubi-namol-atenTie–fotografii-Socante–1_50aea54a7c42d5a6639eb6b8/index.html

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Apă de Ploaie și Decizii Strategice

  1. Doru Ruşti zice:

    Îmi amintesc de un curs al prof. Botnariuc care mi-a lămurit noțiunile de „factori [de mediu] de regim” și „catastrofe”: în esență, catastrofa apare atunci când unul (sau mai mulți parametri) ai mediului fluctuează în afara amplitudinii „normale”, „de regim”. Un bun exemplu ar fi inundațiile Dunării, absolut normale în Deltă (=factor de regim) și evident catastrofale când apar în locuri și în momente ca cel din zona Tecuci.
    Pe de altă parte, „nomalitatea” se modifică în timp, din cauze naturale sau artificiale (antropice). Rămânând la exemplul cu inundațiile, în urmă cu vreo suta de ani, lunca Dunării era supusă aceluiași regim de inundații „normale” ca Delta; între timp malurile s-au îndiguit și inundațiile au devenit „catastrofe”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s