Importanța Cunoașterii Biologice-Ecologice

Biologia-ecologia va deveni hiper-relevantă atunci când se va înțelege la nivelele de elită ale societății, cam ce depinde de această cunoaștere: viitorul civilizației umane. Să vezi atunci ce valoare va avea cunoașterea biologică… am putea zice înțelepciunea ecologică. Cu toate acestea, marile mase de oameni (taximetriști, frizeri, bucătărese etc) nu vor avea capacitatea să perceapă miza unor asemenea tipuri de cunoaștere, și din păcate nici politicienii-politruci.

Cunoașterea biologică-ecologică a existat cu mult înainte de apariția speciei umane. Ființe capabile de a analiza mediul de viață acumulau o oarecare cunoaștere și înțelegere-conștientizare a aspectelor biologice și ecologice, la modul natural… și așa cum se constată la variate specii de maimuțe, acestea sunt capabile să transmită de la o generație la alta variate comportamente/ cultură, bazate pe astfel de cunoștințe (spre exemplu la cimpanzei modalități de a scoate termite din construcțiile acestora, vânarea unor alte specii de maimuțe șamd). La triburile actuale de “oameni primitivi” persistă o mare cantitate de cunoștințe, în general foarte detaliate, despre specii de plante (și ciuperci) și ale lor modalități de utilizare, efecte medicinale sau psihotrope… când pot ele să fie culese și unde, precum și cunoștințe despre specii de animale… cum pot să fie capturate, la ce se expune omul în contact cu variatele specii șamd. Rezultă o naturală înțelegere biologic-ecologică a mediului din care aceste ființe umane fac parte la un mod evident. Deși este oarecum rudimentar, acest mod de a înțelege Lumea este unul de tip holistic, în care entitățile sunt privite în interrelația lor complexă. Domesticirea animalelor și cultivarea plantelor a adus o nouă etapă de înțelegere și utilizare a realităților biologice, preluate în interesul uman: au rezultat fundamentale transformări sociale și economice, politice și culturale. Au rezultat specializări, urmate de hiperspecializări, și o focalizare pe careva detaliu de specialitate despre care specialistul știe din ce în ce mai multe, dar detaliul devine din ce în ce mai nesemnificativ față de alte aspecte ale naturalului… Ecologia a apărut din nevoia de a reconecta aceste date disparate de specialitate, a le integra și a reinterpreta naturalul la nivel ecosistemic și chiar al ecosferei planetare, un fel de nouă abordare holistică, bazată pe înțelegerea rezultatelor muncii celor specializați în cercetarea detaliilor. Înțelegerea ecologică a situației aduce șansa de a avea o viziune care permite perceperea riscurilor unor decizii greșite dar și definirea unor oportunități.

Ce poate oare să fie mai important decât a înțelege cât mai bine realitatea biologică din care omul face parte? Atât la nivel ecosistemic global, cât pe plan evolutiv, la nivel metabolic, precum și la nivelul interrelațiilor populației umane cu organisme foarte mici (și eventual ucigătoare… sau simbionte). A interpreta riscul unor arme biologice create de oameni; riscul GMOurilor. A evalua corect opțiunile genetice pe care omenirea le are, a evalua riscul unor probleme produse de pandemii scăpate de sub control, a evalua câtă biomasă umană poate să fie întreținută de această Planetă fără ca ecosfera să se degradeze la un mod care produce eradicarea civilizației umane șamd… Acestea sunt marile subiecte cu care civilizația umană se va confrunta inevitabil. Este de dorit ca ele să rămână subiecte la nivel intelectual-ideatic, dar există și varianta mai probabilă ca omenirea să nu fie aptă de a le rezolva, decât “după mari schimbări”…

La ora actuală, societatea este destul de imbecilizată, încât percepe mai ales problemele imediate, economice, crize financiare și alte asemenea detalii, fără a percepe la modul corect miza problematicii ecologice cu care civilizația noastră urmează să se confrunte la un mod extraordinar. Se discută superficial despre criza ecologică globală, dar nu prea se văd acțiuni de analiză (măcar) a consecințelor epuizării stocurilor și a subminării capacității de suport ecologic… Din păcate, până și cei foarte educați sunt constrânși să meargă pe calea hiperspecializărilor, încât ajung să nu mai vadă pădurea din cauza copacului pe care îl studiază (sau a unei frunze, sau a unei molecule). Dacă privești “elitele politice”, constați că șleahta de politruci economiști, juriști (și niște ingineri), care domină scena politică, nici nu are de unde să aibă o percepție cât de cât corectă asupra problematicii biologice/ ecologice… adică nu poți avea pretenția ca acești “lideri politici” să înțeleagă astfel de domenii. Animalul politic din ei, luptă pentru putere și eventual în cel mai bun caz este interesat de niște scopuri imediate (o șosea, o autostradă), iar aspectele strategice pentru societate, vitale pe termen lung, sunt totalmente neglijate. Ei sunt liderii care aveau o expertiză atât de extraordinară încât negau vehement problemele economice și financiare uşor-previzibile, iar când ele au devenit evidente, ziceau că ele nu ne vor afecta pe noi aici, sau că imediat ele vor fi rezolvate… Cum ar fi putut asemenea lideri politici care decid susținerea financiară și politică a direcțiilor prioritare, să creeze suportul pentru centre de analiză capabile să analizeze/ dezvolte subiecte strategice reale? Ce te poți aștepta de la asemenea creaturi fardate și îmbrăcate elegant dar din punct de vedere intelectual retardate-troglodite? Desigur, există foarte mulți inculți care cred că biologia/ ecologia se rezumă la broaște disecate și păsări împăiate, și niște lecții de anatomie, sau ceva despre pădure. Eventual niște observații de bufnițe rare și șopârle verzi pe pereţi. Dar există și oameni capabili de a înțelege și aspectele mai profunde, cele care au mize uriașe pentru civilizație. Au fost realizate unele scrieri extraordinare despre aceste subiecte, dar ele se pierd între nenumăratele mizerii. Interesant de constatat este că destul de multe dintre analizele de acest gen sunt făcute nu în domeniul pur al științei (care în majoritatea covârșitoare a cazurilor se adâncește în hiperspecializare… cercetătorii fiind în imposibilitatea de a face față la avalanșa de lucrări hiperspecializate din propriul domeniu de cercetare) ci la zona de contact a domeniului științific cu cel al societății civile și al unor entități mai mult sau mai puțin guvernamentale – cu focalizare pe analize în domenii strategice. Există o parte mai vizibilă, cum sunt spre exemplu variate rapoarte publicate de Clubul de la Roma. Există și oameni de știință care își asumă în scrierile lor idei despre acest tip de subiecte; am senzația că este cazul mai mult a unor savanți aflați către finalul carierei, după ce au avut realizări “pur științifice”. Oricum, este un domeniu interesant de interferențe…

Nu doar că astfel de subiecte au mize majore pentru umanitate, dar și din punct de vedere intelectual ele sunt extrem de atractive, interesante… în măsura în care este găsită calea de înțelegere graduală a acestor subiecte. Până la urmă, decizii din orice domeniu (medicină, educație, cercetare, infrastructură, transporturi, industrie, urbanism, agricultură, demografie etc etc) au implicații biologice, atât asupra ființelor umane actuale și a celor din viitor, cât asupra mediului biologic-ecologic de care aceste ființe sunt dependente.

Se poate constata cu ușurință că domeniile de vârf ale științelor biologice au ajuns la un grad de specializare extraordinar de avansat (hiperspecializare), încât cercetarea din domeniu presupune alocarea resurselor de timp și energie ale cercetătorului pentru a ține pasul cu dezvoltarea domeniului (înțelegerea cât de cât a celor ce se întâmplă în domeniu, cu fluxuri de date eterogene, complexe și în cantitate mare) și eventual a putea contribui la progresul în înțelegerea detaliilor. Desigur, acest flux de date este caracteristic nu doar științelor biologice, ci și celor astronomice sau a fizicii particulelor subatomice. Devine evident că se ajunge la necesitatea unor “despecializări”, adică a evitării hiperspecializării în careva sub-subdomeniu și păstrarea interesului pentru interpretarea rezultatelor produse de mai multe astfel de subdomenii ale științelor biologice, un fel de meta-analiză a rezultatelor, în încercarea de a crea sinteze cu relevanță pentru cunoaștere. Se poate deduce de aici că fluxul mare de date nu înseamnă neapărat o cunoaștere mai bună; există o rapidă creștere a cantității de date biologice-ecologice și o mult mai firavă dezvoltare a capacității de a interpreta aceste date și a le înțelege consecințele.

În mod normal ar trebui să poți avea 1-2(3) zile pe săptămână în care să nu faci nimic altceva decât să te documentezi în domenii ale științei pe care nu le prea cunoști; cercetarea evoluează permanent, iar înțelegerea științelor biologice poate progresa dacă nu te afunzi doar în ceva “specializare”, ci ai ceva dendrite și tentacule care să te ancoreze la o diversitate a planurilor care să permită o perspectivă mai amplă. Desigur, alegerea subiectului pe care îți focalizezi atenția pentru câteva zile, depinde de ceea ce te preocupă pentru moment: dacă nu te interesează la modul cel mai sincer, degeaba îți pierzi vremea.

Există o separație între date, informații, cunoaștere și înțelepciune; totodată, există o separație între școlarizare și inteligență. Datele pot să fie produse în cantitate exagerat de mare de către echipamente utilizate în variate domenii. Informațiile, adică datele cu relevanță, deja presupun existența unui mecanism de interpretare. Datele în sine, deși esențiale, sunt doar materia brută, care nu valorează prea mult dacă nu există capacitate de analiză, interpretare, sinteză. Problemele apar când se constată că din aceleași date se pot produce interpretări diferite, depinzând de contextul în care ele sunt interpretate. Există o paradigmă a înțelegerii graduale, de la date la informație și apoi la cunoaștere. Este greu a crede că niște persoane instruite-școlarizate în direcții hiperspecializate care au niște date, pot să aducă decizii care necesită o interpretare-transdisciplinară, care să prezinte caracteristici de inteligență și înțelepciune… pentru care este nevoie de ceva mai mult… și mai ales ceva diferit! Extragerea de date în mod sistematic, analiza acestora pentru a produce informație relevantă, structurarea ideilor și progresul spre înțelegerea realităților, precum și interpretarea consecințelor și a oportunităților produse de deținerea acelei înțelegeri, duce la o bază pentru înțelepciune. Complexitatea datelor biologice-ecologice, gradul de fragmentare a acestora, face la ora actuală imposibilă modelarea sistemelor complexe (eventual permite modelarea pe baza unor reduceri-schematizate care nu au prea mare corespondență cu realitatea), situație care duce până la urmă la analiza realizabilă doar de inteligențe umane, cele mai performante sisteme de analiză existente până acum. A avea informație de calitate, bine structurată și interpretată, este o premisă pentru o înțelegere adecvată a realității, și eventual posibilitatea realizării unor predicții/ extrapolări credibile. În domeniul ecologiei, eminamente al interferențelor multidisciplinare-transdisciplinare, pentru a avea ceva consistență și valoare, este nevoie de o extraordinară capacitate de sinteză și de interpretare. Asemenea capacități sunt posibile eventual pe baza unei experiențe mai îndelungate – decenii de muncă, pentru a avea măcar o impresie cam pe unde a ajuns înțelegerea în acest domeniu al cunoașterii. De la abordări provenite din științe raționale-exacte se ajunge la nevoia unor interpretări filosofice, antropocentrice în mod inevitabil.

Ar fi bine de analizat câteva subiecte mai serioase:

1. Sustenabilitatea ecologică a Civilizației

2. Consecințe genetice umane ale numărului redus de urmași

https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/22/biodiversitatea-umana-numarul-mic-de-urmasi-si-degradarea-genetica-a-populatiei-civilizate/

3. Demografie umană

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/07/23/demografie/

4. Organisme Modificate Genetic (GMO)

5. Biodiversitate și Arme Biologice

6. Pandemii în societatea umană interconectată la nivel global

7. Efectele biologice ale mixului de compuși chimici biologic-activi produși de industrie și eliberați în mediu (efectele sinergice a milioane de compuși)

8. … (etc)

9. Științe Biologice

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/01/27/stiinte-biologice/

© dr. Peter Lengyel

PS. Sper să existe timp, energie, dispoziție, capacitate pentru a scrie și despre astfel de subiecte, de a dezvolta ideile.

Acest articol a fost publicat în Stiinte Biologice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Importanța Cunoașterii Biologice-Ecologice

  1. peterlengyel spune:

    Permian mass extinction triggered by humble microbe

    AROUND 251 million years ago, over 90 per cent of the species on Earth suddenly went extinct. Their killer may not have been a devastating meteorite or a catastrophic volcanic eruption, but a humble microbe.

    The prevailing theory is that the mass extinction at the end of the Permian period was triggered by volcanic eruptions over a vast area of what is now Siberia. This led, among other things, to a dramatic rise in greenhouse gas emissions.

    (…)

    http://www.newscientist.com/article/mg21628954.400-permian-mass-extinction-triggered-by-humble-microbe.html#.Ur8iwfu6rX4

    Hall of shame: Seven species that humans wiped out

    As our ancestors spread across the globe, they were followed by wave upon wave of extinction. Countless species have died out and now there are more than 16,000 under threat, most from loss of habitat. However, only a handful of extinctions can be blamed entirely on us. Here are seven of them.

    http://www.newscientist.com/gallery/human-caused-extinctions

    Scientists discover another cause of bee deaths, and it’s really bad news

    Scientists had struggled to find the trigger for so-called Colony Collapse Disorder (CCD) that has wiped out an estimated 10 million beehives, worth $2 billion, over the past six years. Suspects have included pesticides, disease-bearing parasites and poor nutrition. But in a first-of-its-kind study published today in the journal PLOS ONE, scientists at the University of Maryland and the US Department of Agriculture have identified a witch’s brew of pesticides and fungicides contaminating pollen that bees collect to feed their hives.

    http://www.natureknows.org/2013/11/scientists-discover-another-cause-of.html

  2. peterlengyel spune:

    „with more and more data coming in from various NASA experiments (including the historic comet landing in 2014), scientists are now growing increasingly convinced that life – or at least the ingredients to make it – are incredibly abundant throughout the Universe. If we haven’t heard from any little green men yet, it may be as simple as this: the Universe is a very, very large place and we’ve only just started looking.”

    Astrophysicist Writes Brutal Response To WSJ Article Claiming Science Has Proven God Exists

    http://www.addictinginfo.org/2015/01/02/astrophysicist-writes-brutal-response-to-wsj-article-claiming-science-has-proven-god-exists/

  3. peterlengyel spune:

    arbol de la muerte – tree of death

    „the manchineel tree (Hippomane mancinella), sometimes referred to as ‘beach apple’ or ‘poison guava’. It’s native to the tropical parts of southern North America, as well as Central America, the Caribbean, and parts of northern South America.

    (…)

    The plant bears another name in Spanish, arbol de la muerte, which literally means „tree of death”. According to the Guinness World Records, the manchineel tree is in fact the most dangerous tree in the world.

    (…)

    „The real death threat comes from eating its small round fruit,” Ella Davies writes for the BBC. „Ingesting the fruit can prove fatal when severe vomiting and diarrhoea dehydrate the body to the point of no return.”

    This tree in the Americas is so toxic, you can’t stand under it when it rains”

    http://www.sciencealert.com/here-s-why-you-shouldn-t-stand-under-world-s-most-dangerous-tree

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s