Fluturele cu semilună – Phalera bucephala

DSC_5639

Fluturele cu semilună – Phalera bucephala (în maghiară sárgafoltos púposszövő) este un fluture de noapte din familia Notodontidae, care ajunge la lungimea de 27-28 mm și anvergura de 52-70 mm; masculul și femela sunt asemănătoare, deși femela este ceva mai mare. Privit superficial, de la oarecare distanță, acest fluture nu este prea spectaculos, dar dacă este analizat de aproape, devin vizibile detalii interesante. Aripile anterioare sunt cenușiu-argintiu cu desene fine, cu o pată gălbuie mare la vârful lor; aripile posterioare au culoare albicioasă-crem. Pe torace, fluturele are o pilozitate masivă, de culoare asemănătoare cu cea de pe pata aripii. Extremitatea cefalică se termină bont, capul este retras sub cocoașa formată de torace: acest aspect are rol de camuflaj, fluturele seamănă cu o mică bucată ruptă de crenguță de mesteacăn.

DSC_5582 DSC_5585

Specia este răspândită și relativ comună prin Europa și zona temperată a Asiei… până în estul Siberiei; există două subspecii: Phalera bucephala bucephala și Phalera bucephala tenebrata. Este o specie prezentă în zone cu păduri poienite, tufărișuri, păduri de luncă etc; ajunge până la Cercul Polar iar altitudinal până la limita pădurilor. Adulții din zone mai răcoroase zboară în iunie-iulie, iar în zonele mai calde unde există două generații pe an, prima zboară toată luna mai și prima jumătate a lunii iunie iar a doua generație zboară în a doua jumătate a lunii iulie și în august. Unele exemplare sunt atrase de lumina artificială. Ouăle sunt depuse grupat câteva zeci, pe frunze ale unor specii de plante cu care larvele se hrănesc: tufe (Corylus, Rosa, Viburnum etc) și arbori (Acer, Betula, Fraxinus, Populus, Prunus, Robinia, Quercus, Salix, Tilia, Ulmus etc); este deci o specie polifagă. Larvele tinere sunt gregare, se hrănesc în grup, uneori defoliază câte o creangă. După a 3-a sau a 4-a năpârlire, la un stadiu de dezvoltare mai avansat, larvele devin solitare. Coloritul larvelor dezvoltate este strident, având benzi longitudinale alb-negru-galben și pete mai închise; larva are peri mătăsoși și lungi; ajunge la 40-65 mm. Iarna este petrecută în stadiu de pupă, iar uneori emergența adultului se petrece nu în primul an ci doar în anul următor (Dr. Helgard Reichholf-Riehm, Schmetterlinge, Mosaik Verlag GmbH, München, traducerea maghiară Lepkék, Magyar Könyvklub, 1996, la pg. 96). O descriere interesantă a speciei se află la pg. 39 din cartea Erdei károsítók, redactor Dr. Pagony Hubert, Erdőrendezési Szolgálat, Budapest, 1993.

DSC_5596

PS. Te poți întreba, cam ce se poate cunoaște despre fluturii de noapte care nu vin la lumină artificială? Dacă e să cauți altfel niște vietăți atât de bine camuflate, nu prea ai șanse de a îți face o impresie realistă, măcar despre prezența sau absența lor în respectivul peisaj. Interesează așa-ceva măcar pe biologi/ naturaliști, sau… nu e cazul.

DSC_6604 DSC_6605

PS2. Nu cunoșteam existența vreunei denumiri a specie în limba română, așa că am avut o discuție cu prof. dr. Rákosy László, preşedinte al Societăţii Române de Lepidopterologie, și am agreat forma de mai sus, influențați și de denumirea în germană a speciei.

© dr. Peter Lengyel

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Fluturi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Fluturele cu semilună – Phalera bucephala

  1. torcol sebes zice:

    salut, frumos articol, eu iti citesc toate articolele. Numai bine Florin Toncean

    ________________________________

  2. Doru Ruşti zice:

    @PS: există metode numeroase de estimare a mărimii populațiilor de fluturi nocturni nu doar bazate pe adulții atrași de lumină (metodă improprie în multe situații, detaliile ar fi prea stufoase pentru a fi postate aici), ci pe baza numărării pontelor, a studiului larvelor sau chiar a gradului de atac (pentru dăunători); și cred că ar mai fi în țara asta oameni capabili de a duce la bun sfârșit astfel de studii; problema reală e cine ar finața așa ceva? pratic, în RO, nu există studii poulaționale pentru cele multe peste trei mii de specii de fluturii de noapte – excluzând cele câteva duzini de specii care s-au „remarcat” prin daune în silvicultură, horticultură, legumicultură etc.

    @PS2: e adevărat că avem puține nume românești de insecte, necazu-i că și cele care există sunt ignorate; câtă lume, de ex., a auzit de cartea lui Simeon Florea Marian „Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor. Studiu folcloristic”, București, 1903? (disponibilă acum și on-line)

    • peterlengyel zice:

      Cand vezi cat de putine persoane se ocupa de studierea fluturilor (in tara asta spre exemplu), ma intreb cat de acoperitor poate sa fie la nivel de peisaj o incercare bazata pe numararea pontelor sau larvelor… si ce costuri-financiare ar avea… Se poate face eventual punctual, pe unele mici suprafete de proba, dar pana si asta pare ca nu se realizeaza. A face din acestea un sistem de monitorizare coerent, cred ca este inca foarte departe, iar cu situatia actuala financiar-economico-sociala transpunerea in realitate a unei astfel de initiative.. se indeparteaza si mai mult. Cat despre denumirea vernaculara (populara) a variatelor specii, cred ca degeaba ar fi cautate in majoritatea covarsitoare a situatiilor, deoarece „oamenii din popor” au avut alta treaba decat sa deosebeasca/ desemneze specii de fluturi si sa le dea denumire incat sa poata discuta despre ei… asta cu exceptia unor specialisti-savanti pe care ii numeri pe degete, care utilizeaza denumirea stiintifica/ latina a speciilor. Se ajunge asadar la situatia de a da nume non-latine „de novo”, bazat eventual pe unele caracteristici mentionate si in denumirea speciei in careva alta limba. Aceste denumiri non-latine au doar scopul de a apropia omul-de-rand de un subiect care, daca ar avea doar un titlu sub forma de denumire latina, ar avea o inchidere aproape ermetica, total inapt sa trezeasca macar un minim interes.

  3. Chip zice:

    Specia este cunoscuta in silvicultura sub denumirea de omida cu dungi galbene si negre.si este catalogat drept un defoliator polifag, insa combaterea se face numai in plantatile tinere, pana 15 ani. Miar placea sa apara si in Romania niste articole despre cum am putea depista si studia unele specii de fluturi.

  4. Valentina zice:

    Buna seara!

    am descoperit de curand blogul dvs. si sunt incantata. Am invatat la biologie ca aripilor fluturilor sunt acoperite de solzi, insa e prima data cand vad asta.
    Sper sa aveti timpul necesar si in viitor pentru a continua acest blog si sa impartasiti cu noi experientele dvs. minunate.

    • peterlengyel zice:

      Si eu sper sa am timp si chef de a scrie, a fotografia, a iesi in natura… dar in lumea actuala hiperbirocratizata, unde nu exista sustinere prea concreta pentru astfel de activitati, nu se poate cunoaste cat si cum poate sa existe o asemenea implicare. Ce pot sa zic… cand ma gandesc ca tortionarul care chinuia si ucidea oamenii (detinuti politici) in inchisorile comuniste, este rasplatit cu o pensie boiereasca. In schimb, societatea civila care se mai preocupa oarecum de protejarea naturalului… este pe cale de disparitie.

  5. peterlengyel zice:

    Terry Wheeler: Suburban biodiversity: surprising flies in the neighborhood

    „The lesson here is that you don’t have to travel by plane/boat/helicopter/elephant to discover new things in unexpected places. You can take the bus. Or ride your bike. You can be a naturalist, a taxonomist, an explorer, right in the city. New things are waiting to be found everywhere.”

    „We’re less certain about whether it’s a recent introduction, or whether it’s been here for much longer and we just discovered it. Why? Because we don’t always pay enough attention to the scientific value of going to the park and looking around.”

    https://lymanmuseum.wordpress.com/2015/09/29/suburban-biodiversity-surprising-flies-in-the-neighborhood/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s