Miletos – Miletus – Milet

456

Miletos – Miletus – Milet este o așezare antică situată în sud-vestul Asiei Mici. În unele etape din Pleistocen, zona Miletos a fost acoperită de ape marine; în urmă cu circa 18.000 de ani, nivelul apelor marine era mai scăzut cu circa 130 m față de nivelul actual… ca rezultat al captării unor uriașe cantități de apă în calotele glaciare ale acelor timpuri… dar apoi au venit noi schimbări climatice, naturale… și marile calote s-au topit iar nivelul apelor marine a crescut. În urmă cu 5500 de ani, erau pe aici insule calcaroase izolate, care mai apoi, în urmă cu 3500 de ani formau o peninsulă, legată deci de uscat. Sedimentele aduse de râul Maeander au consolidat peisajele terestre. Procesul de colmatare a zonei de vărsare era prezent deja în urmă cu 3000 de ani, iar în urmă cu 1700 de ani, în zona de golf a fost izolat lacul Bafa; în antichitate golful iar mai apoi lacul se numea Latmus, acum este arie protejată, parc natural.

449 450 451

Privind trecutul acestui loc, se poate încerca o reconstrucție ideatică a evoluției, dar datele de care dispunem sunt foarte fragmentare, uneori contradictorii, și asta nu ne poate surprinde. Putem eventual să ne facem o impresie despre tipul de fenomene derulate, pe baza unor evenimente despre care se păstrează ceva urme din trecut. Pe la nivelul anilor 3500-3000 î.e.n. așezarea neolitică ce devenea Miletos era pe o insulă în zona de vărsare a râului Maeander în Marea Egee; probe palinologice de la lacul Bafa arată că valea râului era ocupată de păduri puternic pășunate. Artefacte din prima jumătate a Epocii Bronzului arată existența unei societăți afiliate civilizației răspândite pe insule și zone costiere ale Mării Egee, care avea mai puține legături cu societăți umane continentale ale Asiei Mici. Obiecte caracteristice civilizației minoice apar pe aici pe la nivelul anilor 1900 î.e.n., iar un influx mai masiv de greci este derulat prin secolul 13 î.e.n., ceea ce poate susține idei menționate mai apoi de Strabon (64 î.e.n. – 24 e.n.) despre oamenii din Creta care au cucerit și fortificat zona, după ce au înlăturat “lelegii”, populația umană locală. Există și opinii conform cătora cei care au fondat Miletul erau oameni veniți din Troia devastată sau din zona Greciei continentale-europene. Sub numele Millawanda, așezarea este menționată pentru prima dată în anale hitite ale lui Mursili II; pe la 1320 î.e.n. a fost aici o rebeliune contra dominației reprezentate de Imperiul Hitiților: acest act a dus la represalii și incendieri produse de generali care reprezentau forța imperială. În secolul 13 î.e.n., la sfârșitul Epocii Bronzului, dinspre centrul Anatoliei au venit oameni care se numeau cariani (kares, carians); dealtfel, Homer menționează că în timpul Războiului Troian, Miletos era un oraș al carianilor. În secolul 12 î.e.n. orașul a fost distrus; când civilizația epocii bronzului era în stare de colaps, Miletos a fost incendiat, probabil de “Oamenii Mărilor”, la care se face referire în variate scrieri, inclusiv în Egiptul Antic. Începând cu 1000 î.e.n., orașul a fost populat masiv de greci ionieni; pe lângă intense activități comerciale, se dezvoltă preocupările artistice, filosofice și științifice. Până în secolul 7 î.e.n. Miletul era sub dominația regatului Lidiei, un stat neo-hitit care se extindea în vestul Anatoliei, conturat după prăbușirea Imperiului Hitit; în acest context, asupra culturii din Miletos au existat puternice influențe babiloniene și egiptene. Filosofi-matematicieni-naturaliști din Milet depuneau interesante și susținute eforturi de înțelegere, gândire, speculație asupra aspectelor Lumii din care facem parte. Thales din Milet (cca 624-546 î.e.n.) era unul dintre cei 7 înțelepți, fiind considerat fondator al filosofiei și al matematicii, totodată primul filosof-naturalist al Greciei Antice. Anaximandros (cca 610-546 î.e.n.) este cel care a creat prima hartă Lumii cunoscute de el, pe care erau reprezentate Europa, Asia și Libia (Lidia?), precum și o concepție cosmologică în care centrul era reprezentat de Pământ, în jurul acestuia erau stele, apoi Luna și mai apoi Soarele; credea că discul solar este de 27 de ori mai mare decât Pământul și de 19 ori mai mare decât a Lunii… interesant este însă că îl preocupau astfel de aspecte și putea să facă și calcule-speculații. Anaximenes (585-528 î.e.n.) era preocupat de variate aspecte ale cunoașterii, iar un crater de pe Lună este denumit în cinstea lui; Theon Smyrnaeus consideră că Anaximenes este cel care și-a dat seama că Luna nu are lumină proprie și este iluminată de Soare, și a dedus și contextul eclipselor de Lună. Din perioada antică, se cunosc de la Milet variați istorici, scriitori, arhitecți, experți în planificare urbană șamd, oameni luminați ai civilizației care se manifestă exuberant.

452 453

La începutul secolului 6 î.e.n. Miletos era cel mai bogat oraș grecesc, cea mai semnificativă metropolă care pe parcursul acestui secol avea să dezvolte cele mai multe colonii, răspândite în zone costiere și insulare ale peisajelor mediterane și euxine. Prin secolul 6 î.e.n., Miletos avea o vastă rețea de colonii, un adevărat imperiu maritim. Mai târziu, Pliniu cel Bătrân (23-79 e.n.) menționează în Istoria Naturală că Miletos avea 90 de colonii (alte surse consideră că erau peste 100 de colonii); dintre cele mai relevante pentru noi, din Dobrogea, atât Histria cât și Tomis (ulterior Constanța), au fost create de coloniștii din Miletos. Pe lângă comercianți, oamenii din Miletos care erau mai înstăriți, făceau călătorii pentru a vizita coloniile, chiar dacă nu aveau interese comerciale.

454 457

Invazia persană de la mijlocul secolului 6 î.e.n. a dus la mari distrugeri, iar Miletul a ajuns sub dominație persană, ca și multe alte orașe-stat ale Anatoliei; tirani aflați sub control persan au fost instalați la conducerile acestor entități urbane. O alianță pe termen lung între Atena și Miletos a început conform legendelor prin venirea unor atenieni care au ucis bărbații din Milet și s-au căsătorit cu văduvele acestora; după acest început legendar, această alianță a avut rol semnificativ în timpul războaielor Greco-Persane derulate între 499-449 î.e.n.; Aristagoras, tiranul din Miletos a devenit liderul revoltei ioniene contra Imperiului Persan, dar revolta a fost înăbușită iar perșii au intreprins represalii dure în Miletos, care au devenit o durere pentru întreaga civilizației antică grecească; ulterior, înfrângerea perșilor în lupta din 479 î.e.n. a dus la eliberarea Miletosului de sub influența acestora. Prin victoria oștilor lui Alexandru cel Mare asupra perșilor, din anul 334 î.e.n. Miletos a revenit sub influența grecească, perioadă când a ajuns la un nou vârf de înflorire; între zidurile cetății era protejată o suprafață de circa 90 hectare.

455

Există aici un monument portuar la care Noul Testament menționează că în anul 57 e.n. a oprit apostolul Pavel, în drumul său înapoi către Ierusalim, pe timpul celei de-a 3-a călătorii misionare… realizate cu barca. În perioada de dominație bizantină, Miletul a existat dar nu au fost schimbări pozitive spectaculoase ci mai mult o stagnare și o decădere. În secolul 14, turcii au cucerit orașul, care a fost utilizat de ei ca port și centru comercial, mai ales realizând comerț cu Veneția. Deși inițial era un oraș portuar, sedimentele depuse de râul Maeander au dus la colmatarea treptată a zonei de golf/ estuar, iar Miletos a devenit mai îndepărtat de zona de țărm: acest fenomen a dus la imposibilitatea sustenabilității economice și deci la abandonarea orașului. Schimbările sunt atât de mari încât azi situl arheologic este la 10 km de linia țărmului, departe de Marea Egee… un fenomen similar fiind observabil la multe alte orașe antice din Anatolia. Constatăm deci că acest loc era când acoperit de apele mării, când o insulă, o peninsulă, o zonă costieră sau o zonă situată departe de țărm… și toate acestea se petreceau în mod natural.

458 459 460 461

Primele cercetări arheologice de la Milet au fost efectuate în 1873 sub conducerea arheologului francez Oliver Rayet; între 1899 și 1931 au lucrat aici germanii Julius Hülsen și Theodor Wiegand. A urmat Carl Weickart, în anul 1938, apoi între 1955 și 1957. Au mai fost și alți câțiva, iar azi cercetările sunt continuate de o universitate din Germania. Poarta Pieței din Miletos este o piesă spectaculoasă, care a fost dusă în Germania și expusă apoi la Pergamonmuseum din Berlin. Mare parte a artefactelor sunt expuse la Muzeul Miletos din Didim, nu departe de situl arheologic.

 

© dr. Peter Lengyel

PS. Aceste imagini au fost realizate în urmă cu circa 10 ani.

 

Acest articol a fost publicat în Asia. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Miletos – Miletus – Milet

  1. Aitosi Kawanami via FB spune:

    Nice work!

  2. Yaşam Moleschinosu via FB spune:

    Thank you so much for those photos published on behalf of my country, Turkey.

  3. Pingback: Idei de călătorie: Miletos – Miletus – Milet | TOTB.ro - Think Outside the Box

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s