Fluturele sfinx ochi de păun – Smerinthus ocellatus

211

Fluturele sfinx ochi de păun – Smerinthus ocellatus sau Smerinthus ocellata (în maghiară: esti pávaszem/ esti pávaszemes szender)… este o specie care din câte știm, nu avea denumire în limba română (până acum) și am discutat azi despre mai multe variante, precum “fluturele sfingid ocelat”, “ochi de păun de seară”, “fluture sfinx ochi de păun” șamd… iar alegerea finală a fost agreată cu prof. dr. Rákosy László, preşedinte al Societăţii Române de Lepidopterologie. Acest future este din familia Sphingidae, o vietate prezentă prin fânațe, la margini de pădure, tufărișuri și livezi, fiind destul de larg răspândită dar fără să apară local în număr prea mare de exemplare… deși este atras de lumina artificială. Are o anvergură de 70-95 mm, aripile anterioare sunt cafenii cu o tentă rozalie-violacee… și un desen complex, cu zone de variate nuanțe. Ocelii (ochi de păun), câte unul pe ambele aripi posterioare, nu sunt vizibili când fluturele este în repaus, bine camuflat prin homocromie, stând pe timpul zilei pe careva trunchi de arbore: aripile anterioare le acoperă pe cele posterioare. Când fluturele se simte amenințat, ridică brusc aripile anterioare, astfel încât ocelii de pe aripile posterioare devin vizibili, ca doi ochi, iar abdomenul fluturelui se mișcă tremurat, dând oarecum impresia unei fețe de animal… ceea ce poate surprinde un potențial prădător pentru o fracțiune de secundă și… acest moment dă ceva șanse de scăpare pentru fluture.

308

300

233

Dimorfismul sexual este puțin aparent, fiind reprezentat de abdomenul mai voluminos al femelelor. Ouăle sunt depuse singular sau în perechi… ori în mici grupuri, pe dosul frunzelor, la maxim 2 metri de nivelul solului. Larva se hrănește cu frunze de măr (Malus sp.), sau cu frunze de salcie (Salix sp.) sau plop (Populus sp.) și ajunge până la 80 mm lungime. Conform lui Pittaway, 1995, larva trăiește și pe alte specii de plante (Alnus, Betula, Ligustrum, Prunus (mai ales P. spinosa), Tilia and Viburnum). Larva este de culoare verde-gălbui-pal sau verde-albăstrui-pal (existând două varietăți coloristice destul de distincte), cu tuberculi având pete albicioase și câte 7 benzi albe oblice pe părțile laterale… plus o excrescență posterioară dorsală – inițial de culoare roz, apoi roșiatică și în final, la larva dezvoltată devenind albastru-cenușie. Împuparea are loc la 2-3 cm sub nivelul solului, uneori în găuri din trunchiuri; pupa este brun-roșiatică-închis, strălucitoare și este totodată și forma de iernare (pe lângă complicatele procese de metamorfozare care se derulează în acest stadiu intermediar între larvă și fluturele adult). Adulții zboară începând din mai până în iulie, în locurile unde există o singură generație pe an… (spre exemplu în zonele mai înalte din nordul Ungariei) dar există și zone unde există două generații pe an (spre exemplu în zonele de câmpie din Ungaria de-a lungul Tisei și Dunării), unde adulții primei generații zboară de la sfârșit de aprilie până la început de iunie, iar adulții celei de a 2-a generații zboară începând cu sfârșitul lunii iulie până în septembrie.

DSC_7318

DSC_7116

Este o specie palearctică, prezentă în Europa (cu excepția Peninsulei Scandinave și a zonei baltice), jumătatea vestică a Asiei (Rusia, Mongolia, vestul Chinei), și în nordul Africii, existând 3 subspecii, dintre care una eurasiatică, una în Munții Atlas din Tunisia și Maroc și alta în insulele Sardinia și Corsica; există și specialiști care consideră că forma nord-africană și cea insulară formează o specie separată, cu două subspecii.

DSC_7125

PS. Imaginile au fost realizate în 2011 în Munții Măcin – Dobrogea și în 2013 în Maramureș.

 

© dr. Peter Lengyel

 

to share or not to share?

 

Acest articol a fost publicat în Fluturi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Fluturele sfinx ochi de păun – Smerinthus ocellatus

  1. Carol Snow Milne via FB spune:

    Beautiful eyes! Thanks for sharing your wonderful moth.

  2. salim spune:

    ma bucur ca l-ai gasit. stiu ca ai asteptat 2 ani pt el, dar merita for real.

    • peterlengyel spune:

      Acela de care zici… din amintirile dobrogene… este alta specie de fluture de noapte, tot cu ochi de paun… si tot nu am inca o poza rezonabil de faina cu ea… Nu a fost sa fie… inca. Next time🙂

  3. Doru Ruşti spune:

    Există în literatură o tentativă de a da un nume românesc speciei la I. Simionescu, 1938, _Fauna României_. București: Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, p.381 {cartea e un fel de ‘Brehm’ românesc, lucru invocat în prefață de către autor, cf. p.5}: „[…] un frumos fluture, căruia i se poate spune fluture-de-seară-cu-ochi-de-păun (_Smerinthus ocellata_), […]”.

    La fenologie, pot adăuga că și-n RO are două generații, se pot vedea adesea fluturi în august-septembrie, cel puțin în zonele extracarpatice.

    • peterlengyel spune:

      Am citit si eu, cand eram copil, acea carte, precum si altele (precum Flora Romaniei si niste lucrari de paleontologie) scrise de I. Simionescu… geolog si naturalist care a fost candva si presedinte al Academiei Romane. Cat despre numarul de generatii, banuiesc ca daca in nordul Ungariei exista o singura generatie pe an, situatia trebuie sa fie similara in zonele mai inalte de pe la noi, pe Arcul Carpatic si prin Apuseni.

  4. Green Guerrilla via FB spune:

    whau!!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s