Schönberg – Lesses – Dealu Frumos

DSC_0773

Schönberg – Leses – Dealu Frumos este situat la 41 km sud-est față de Mediaș. În germană numit Schönberg (Deal Frumos), în latină Pulcromonte, în maghiară Lesses, Leses, în dialect săsesc Schinebärch, Šinebarχ, iar în română era mai demult Șulumberg, Șulemberg… azi fiind Dealu Frumos. Prima menționare a acestui loc se face într-un act de vânzare-cumpărare din anul 1280, cumpărător fiind Gerlachus de Pulcromonte. Marea invazie mongolă (tătari) din 1285 a dus la distrugerea localității, dar ea a fost ulterior refăcută. În 1321 localitatea apare sub denumirea „de Pulcro monte”. În prima jumătate a secolului 13 a fost ridicată aici o bazilică în stil romanic, cu arcade de piatră, dar care nu avea turn-clopotniță. În secolul 15 a fost ridicat turnul-clopotnița, de aproape 23 metri înălțime… cu ziduri de până la 2 metri grosime, având rol defensiv; are și nișe de tragere. În turnul clopotniță, la nivelul cel mai înalt se află orologiul, iar clopotele se află cu un etaj mai jos; unul dintre clopote este din anul 1538. Un drum de strajă este susținut de bârne de lemn, la fel ca și pe turnul din partea opusă a bisericii, unde există un turn asemănător, dar ceva mai mic. În secolul 16, biserica a fost transformată într-o construcție gotică de tip hală. Fortificația inițială era ovalară, apoi a devenit o incintă rectangulară, pe la început de secol 16; zidurile fortificației ajung la 4,5 metri înălțime și au guri de tragere. La colțuri există turnuri de apărare, cu baza pătratică și având câte 3 nivele… există desigur nișe de tragere și locuri de unde se turna smoală încinsă asupra atacatorilor. A mai fost ridicat un turn pentagonal, iar incinta fortificată a fost lărgită… existând și inscripționarea anului 1522; un turnuleț de intrare cu două etaje a dus și el la creșterea gradului de fortificare; azi are o ușă destul de frumos blindată.

DSC_0756 DSC_0768 DSC_0783 DSC_0802

Se cunoaște existența unei școli care funcționa aici în 1334 (“domus scolaris”), iar unii elevi ajungeau să studieze până și la Viena (Petrus de Schoenberg – 1393, August Andreas Huetter / Andreas Henter – 1517), ori studiau la Krakovia (Michael – 1487, Georg – 1518), ori Leipzig (Wolfgang Duhenius – 1507). Când vezi astfel de aspecte, constați că exista o conexiune europeană funcțională cu multe secole în urmă… La școala din Schönberg – Leses – Dealu Frumos au învățat tineri dintre care unii au devenit intelectuali precum Iohan Homm (rector al Şcolii Honterus din Braşov între 1652 – 1654), Michael Lang (rector al Liceului Evanghelic din Sibiu – 1691), G. Adolf Schulerus (scriitor/ lingvist/ om politic), Fritz Schullerus (pictor) șamd.

DSC_0808 DSC_0812

DSC_0818 DSC_0821 DSC_0849

DSC_0832

În 1500 erau aici 51 de familii, 3 păstori, o moară. Pe la 1533, aici trăiau 335 oameni, ceea ce însemna o așezare destul de semnificativă față de dimensiunile populaționale ale acelor vremuri. În 1599, localitatea a fost pustiită de oastea lui Mihai Viteazu. În datele despre populația din 1752 erau menționați aici 8 iobagi români și 9 țigani. În 1850, dintre cei 1229 locuitori, sașii erau 626, românii 412 iar țiganii 180. În 1930, erau aici 1327 locuitori. În ianuarie 1945, 114 locuitori sași au fost duși la muncă silnică. După 1945 decăderea este asigurată prin distrugerea vieții culturale, deportări, cooperativizare forțată și alte asemenea intervenții; pe la începutul anilor 1990 sașii în mod masiv părăsesc locul… preotul a plecat în 2002. În 2002, existau aici 547 locuitori, dintre care 499 români, 24 țigani și 23 sași. Azi locul este afectat de degradare, destrămare, distrugere… chiar dacă există niște eforturi de a menține aparențele prin restaurarea cetății. Dacă ești prin trecere pe aici și încerci să vizitezi cetatea, este complicat… o poți vedea din afară. La fel, poți vedea cum case cândva splendide cad rând pe rând, în neglijența unor oameni care le-au ocupat după ce sașii au plecat în locuri mai umane. Biserica evanghelică fortificată de la Schönberg – Lesses – Dealu Frumos este inclusă pe lista monumentelor istorice, fiind una dintre cele peste 240 de cetăți săsești (biserici fortificate) din sudul Transilvaniei.

© dr. Peter Lengyel

DSCN5720 DSCN5720X

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Schönberg – Lesses – Dealu Frumos

  1. Aitosi Kawanami via FB spune:

    Nice work!

  2. skorpion spune:

    Multumiri!
    continua sa ma mire teribil ceva si anume cum sate, cetati medievale, asezaminte umane care au rezistat, practic, secole de-a rindul, chiar si sub comunisti….acum in nici un sfert de secol de la decembrie 1989 constatam degradarea acestora pina la disparitia lor totala pe ici, pe colo….
    este trist, tragic de-a dreptul

    • peterlengyel spune:

      Cu declinul demografic si emigrare masiva, vor continua sa se manifeste mari transformari in situatia localitatilor, inclusiv modificarea raporturilor etnice, cu consecinte sociale, culturale si politice. Asa cum au mai fost si altele, din trecut.

  3. Adrian spune:

    In urma cu doi ani am trecut pe acolo. Stiu ca la una din casele de langa scoala era un domn care ne-a dat cheia si ne-a spus ca putem intra inauntru. Ne-am plimbat o ora singuri, doar eu si sotia mea, prin cetate. Superba senzatia, e un loc plin de istorie si de suflet. Si, intr-un fel, e si mai frumos locul pentru ca e uitat; spre comparatie orice castel din sudul Germaniei este perfect renovat si pregatit sa fie vandut turistilor. Cetatile de la noi si-au pastrat partea necomerciala. Iar legaturile din intregul spatiu german sunt mult mai puternice decat ne vine sa credem, fie ca e vorba de forma scaunelor de masa, de painea cu untura si sare sau de cartile de jucat „66”, sunt aceleasi si Elvetia si la Viscri.

  4. Paul Silva via FB spune:

    Very good pictures

  5. Bogdan Calcan via FB spune:

    nice work Peter. sustii insa o chestiune, sau ma insel: odata cu schimbarea raporturilor etnice duce la degradarea monumentelor istorice. vezi cumva romanii ca mai neinteresati, mai primitivi eventual? e o intrebare, in niciun caz nu am sensibilitati nationaliste. ba din contra chiar

    • peterlengyel spune:

      Cred ca daca niste constructii create de anumiti oameni in stilul lor, spre exemplu 240 de cetati saxone, nu mai sunt intretinute de acea populatie, constructiile in cauza nu prea au sanse sa se pastreze pe termen lung. Nici macar cele monumentale. Unele, cateva, ca monumente lipsite de viata, ca muzee, eventual. Iar atmosfera localitatilor se degradeaza rapid. Daca ai face o plimbare prin acele sate, ai intelege usor la ce ma refer.

  6. Bogdan Calcan via FB spune:

    cred ca se poate face un program national de integrare turistica a monumentelor. de exemlpu.

  7. Bogdan Calcan via FB spune:

    in timp, nu mult, cu ceva initiativa privata (ca statul Ro este tampit) se indreapta lucrurile. s-au mai vazut cazuri. stiu un loc in secuime unde o familie de unguri (nici macar secui) au transformat un sat fara aproape nicio traditie (ea radea haios ca e sat de betivi) intr-o locatie interesanta si plina mereu de turisti…

  8. Pingback: Schönberg – Lesses – Dealu Frumos: istorie şi prezent | TOTB.ro - Think Outside the Box

  9. Pingback: Dealu Frumos, satul din centrul țării | Povești săsești

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s