Castelul-cetate Fogaras – Fugreschmarkt – Făgăraș

DSC_1214

DSC_1124 DSC_1126 DSC_1132 DSC_1138 DSC_1143 DSC_1146

1035

Fogaras – Fogarasch – Făgăraș se află la 66 km vest de Brașov, pe cursul din Transilvania al Oltului. Atestat documentar din 1291 sub numele “possesio Fogros”, menționat apoi în 1397 “villa Fogaras”, devine oraș în 1431 – Fogarasch, Fugrasch.

În secolele 11-12 a fost ridicată o cetate de pământ și lemn, care a căzut pradă unui incendiu devastator. Pe locul ei a fost construită cetatea de piatră – cu rol de fortăreață strategică. Cetatea Fogaras – Fogarasch – Făgăraș a fost ridicată în 1310 de Apor László, voievod al Transilvaniei. Regii Ungariei ofereau Cetatea Făgărașului ca feude acelor domnitori din Muntenia care aveau protecția Regatului Ungariei (Vladislav Vlaicu între 1364-1377, Mircea cel Bătrân 1386-1394/ 1397-1418). Cetatea a fost asediată de Vlad Țepeș în 1456 și 1460. În 1464 edificiul a fost preluat de I. Mátyás király – Regele Matei Corvin al Ungariei.

1055

Bătăliile, asediile, preluările au fost foarte multe… așa că nu e cazul menționării acestora… decât a celor care eventual sunt mai semnificative. Cetatea Fogaras – Fugreschmarkt – Făgăraș este atacată în 1541 de 50.000 de turcii conduși de Mustafa Pașa, dar aceștia nu au reușit să treacă de zidurile ei. După dezastrul de la Mohács (29 august 1526), în 1541 Transilvania devine Principat autonom, aflat sub suzeranitate otomană. Cetatea Fogaras – Fugreschmarkt – Făgăraș devine un centru important pentru Principii Transilvaniei: în secolul 16 ea a fost transformată în castel fortificat. Majláth István a scăpat viu din dezastrul de la Mohács, și a primit cetatea Făgărașului începând cu 1526 de la I. Ferdinánd király – Regele Ferdinand I al Ungariei. Majláth a reconstruit în parte cetatea în 1539; a fost asediat în 1530 de turcii aliați cu valahi din Muntenia; în 1541 oștile aliate ale lui Küçük Bali, Petru Rareș și Radu Paisie au încercuit zona și cu șiretlic l-au capturat pe Majláth apoi l-au predat Sultanului: a fost dus la închisoarea Yedicule (7 Turnuri) din Istanbul/ Constantinopol… de unde nu a mai ieșit vreodată.

1007

Lucrări de construire importante se fac în 1594, pe vremea domniei lui Báthory Boldizsár – Principe al Transilvaniei. Pentru o scurtă vreme, Mihai Viteazu ajunge să controleze cetatea Făgărașului în 1599; aici a adunat oști care jefuiau localitățile sașilor din zonă; a fost înfrânt la Mirăslău – vlahii, secuii și mercenari cazaci, mercenari sârbi și haiduci conduși de Baba Novac erau de partea lui (10.000-12.000 de oameni) dar au fost în inferioritate față de sași, trupele austriece sprijinite de nobilimea din Transilvania  (18.000 de oameni, dintre care 6.000 de cavaleri cuirasați germani și flamanzi și mușchetari francezi și valoni). Dintre oamenii lui Mihai Viteazu, 4.000 au rămas uciși. Haiducul mercenar sârb Baba Novac a fost judecat pentru jaf, condamnat la moarte și tras în țeapă/ ars pe rug și apoi expus la 5 februarie 1601 în Kolozsvár – Cetatea Clujului… localitate unde acum are o mare statuie. După ce Mihai Viteazu a fost ucis în 1601 (lângă Turda, de către căpitanul valon Jacques de Beaury) și decapitat, soția lui, doamna Stanca, a fost ținută captivă în temnița Cetății Făgărașului, până în toamna lui 1602, după care a fost eliberată, dar în Muntenia a devenit bolnavă de ciumă și a murit peste câteva zile, în 1603.

1012

La apropierea oștilor Principelui Transilvaniei – Bocskai István – (ulterior Rege al Ungariei), în 1605 cetatea a fost predată acestuia. Bethlen Gábor (Principe al Transilvaniei între 1613-1629 și Rege al Ungariei între 1620-1621) a adus arhitecți și meșteri italieni, care au remodelat în stil renascentist variate aspecte: au apărut motive florale, blazoane, stucaturi șamd. Totodată, au fost ridicate 4 bastioane, care au creat din această fortificație un fel de cazemată de stil italian. Din 1628 cetatea devine proprietatea tradițională a soției Principelui Transilvaniei (și astfel au urmat Brandenburgi Katalin, Lorántffy Zsuzsanna, Bornemissza Anna). În 1630-1636, șanțul cu apă din jurul cetății a fost lărgit la 40 metri și adâncit la 6 metri, pavat cu piatră, legat de râul Olt; peste acest șanț cu apă, exista un pod mobil, gata să fie retras în cazul unui atac. Culmea că pe aceste ape erau ținute lebede, a căror hrănire era plătită din bugetul cetății. În timpul lui I. Rákóczi György (Principe al Transilvaniei între 1631-1648), au fost dublate zidurile de apărare iar spațiul dintre zidurile de exterior și cele de interior a fost umplut cu pământ, ceea ce a dus la o grosime a zidului de 8 metri. În 1658 a fost asediat de turci (Mehmed Pașa) fără rezultat, apoi în 1661 a fost iar asediat de turci (Ali Pașa), iar soldații imperiali austrieci i-au predat cetatea pentru o scurtă vreme.

Domeniul Făgărașului, de care aparțineau 50 de sate, era una dintre zonele înfloritoare ale Transilvaniei. Făgărașul a devenit un centru administrativ, politic – cu întruniri ale aristocrației Transilvaniei, totodată un centru comercial, cu bresle de tăbăcari, olari, pietrari șamd. În perioada de glorie a acestui castel-cetate, aici se țineau anual 4 baluri, la care se întâlneau peste 1.000 de aristocrați din Transilvania. În secolul 17 devine reședință princiară a Principilor Transilvaniei. Pe vremea Principelui I. Apafi Mihály (Principe între 1661-1690), această cetate era centrul puterii decizionale politice din Transilvania. În Sala Mare la etajul 1 au fost ținute 10 Întâlniri Parlamentare Naționale (Országgyűlés) la care au participat câte 200 de delegați/ parlamentari ai Transilvaniei; la una dintre acestea, a participat ca invitat domnitorul din Muntenia, Șerban Cantacuzino și suita lui.

1027

Evident că acest edificiu a ajuns la forma lui actuală ca rezultat al variatelor etape de construire, extindere, fortificare și transformare, derulate pe parcursul secolelor… în care cetatea a fost în proprietatea a multe zeci de personalități politice și militare. Inițial a fost construită în stil gotic – cu bolți cu deschideri mari, ulterior a ajuns combinată cu elemente arhitecturale renascentiste. Arhitectura actuală este simplă, poate chiar prea simplă după ce perioada de înflorire a zonei și a cetății a trecut… cândva. Cetatea are 85 (după alte date 66) de încăperi așezate pe 3-5 nivele, variate săli de la saloane princiare la temnițe și spânzurătoare; exista o galerie care ducea la o deschidere de lângă apă, unde era pregătită o barcă, cu care se putea scăpa dacă era cazul. Cetatea propriu-zisă are trei etaje, Vörös-torony – Bastionul Roșu are 5 etaje iar prin 1767 avea un ceas cu clopot, cu podoabe aurite. Fortificația din exterior are bastioanele Báthori-bástya, Doboló-bástya, Szabó János-bástya, Csatornyás-bástya, care aveau cazemate cu câte 2 tunuri.  Cândva, bastioanele erau vopsite în culori care le dădeau și nume. Se păstrează instrumente de tortură din perioada Inchiziției. Fecioara de Fier era o cușcă metalică în care deținutul era străpuns de zeci de lame. Cetatea a fost asediată de multe ori, dar niciodată nu a fost cucerită doar prin forța brută a armelor… ci a fost nevoie de alte abordări. Din 1696, Cetatea Făgărașului devine garnizoană a armatei imperiale austriece și proprietate a Coroanei Habsburgice. Asta a dus la decăderea ei la rang de fortificație de piatră în care stau soldați.

Între 1948-1960, a fost o infectă închisoare comunistă, parte din gulagul de pe la noi; carceră de 50 cm lățime, unde deținutul stătea în apă rece până la genunchi, era combinat cu variate alte moduri de tortură. Circa 1.000 de oameni au fost închiși și chinuiți, deținuți politici dintre care 165 au murit aici.

1024

În acest oraș între 1908-1911 a fost profesor de liceu prozatorul Babits Mihály, unul dintre personalitățile de vârf ale literaturii maghiare. În 1914, aici s-a născut cel care avea să devină geofizicianul Egyed László, Membru al Academiei de Științe a Ungariei și membru în Consiliul Director al Comitetul Internațional de Cercetări Spațiale. În 1910 în Fogaras – Fugreschmarkt – Făgăraș erau 6579 locuitori, dintre care 3357 maghiari, 2174 români și 1003 germani (sași). La recensământul din 2002, au fost 36.121 locuitori, dintre care 33677 români, 1643 maghiari, 426 țigani și 332 germani (sași). Acum, în cetate se află bibliotecă și muzeu. Se încearcă utilizarea turistică a Cetății… câteva din săli sunt deschise pentru vizitare, se vorbește de gardieni având costume medievale, doar că “atmosfera de evul mediu” este mai prezentă în dezastrul social și economic al împrejurimilor.

1062

DSC_1228

_DSC3804 _DSC3808 _DSC3823 _DSC3827 DSC_1153 DSC_1161 DSC_1171

DSC_1168

PS. Dintre publicațiile care prezintă această cetate, se pot menționa Szádeczky Lajos: Fogaras történeti emlékei, Erdélyi Múzeum, 1892 și Sebestyén György, Cetatea Făgărașului, București, 1992.

© dr. Peter Lengyel

DSCN5720 DSCN5720X

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Castelul-cetate Fogaras – Fugreschmarkt – Făgăraș

  1. Absolut superb articolul. Nu lipsește mai nimic, mi-a plăcut foarte mult referirea la personalitățile maghiare care au legătură cu cetatea, din păcate istoriografia românească tinde mereu să ignore sau să minimalizeze acest lucru.

  2. Andreea B spune:

    Articol documentat si cu poze bine realizate. Felicitari. Cu aceasta ocazie mi-am dat seama cat de putin stiu despre locurile prin care trec.

  3. Attila spune:

    In ciuda crizei incerc sa strang banii pentru un TRIP alaturi de Peter ca va asigur este o experienta de viata….o singura zi am fost alaturi de ei si stiu despre ce vorbesc. Felicitari Peter tu realizezi ce altii nici nu viseaza

  4. Cristina Muszka via FB spune:

    Superba

  5. Ecaterina Chirilus via FB spune:

    Foarte frumos!

  6. Tibor Sarkozy via FB spune:

    Péter, nagyon sok magyar nézi az erdélyi képeket aki nem beszél románul. Nem lehetne egy rövid magyar szöveget is mellékelni. En Ausztráliában nézem a képeket.

  7. Dana Codau via FB spune:

    Ajunse la mal, lebedele se transformă în prințese chiar în momentul în care Siegfried voia să o țintească pe cea mai frumoasă. Lebedele îl înconjoară, iar cea mai frumoasă dintre ele, Odetta, îi destăinuie blestemul lor. Siegfried este hotărât să lupte pentru nimicirea geniului rău, Rotbart, dar Odetta îl previne că nu prin luptă poate dezlega blestemul, ci prin iubire” – Lacul lebedelor

  8. Helmut-Albrecht Roth via FB spune:

    @Tibor Sarkozy: Bine ai grăit tu, pui de Dac!

  9. XY spune:

    Map of Europe: 1000 AD to present day

    Look at all those changes over the time

    http://www.liveleak.com/view?i=f54_1337075813#sIddSxAjXRYJ28wv.01

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s