La Piovra și Caracatița Verde

La Piovra și Caracatița Verde. Azi am avut o discuție foarte interesantă cu Petko Tzvetkov de la Bulgarian Biodiversity Foundation, parte din For the Nature Coalition of NGOs and Citizen Groups. Am discutat variate caracteristici ale situaţiei actuale, despre coaliţii funcţionale şi cele nefuncţionale, despre cele informale şi cele formale, despre variate aspecte naturale şi politice, despre abţinerea „organizaţiilor neguvernamentale puternice şi cu renume” de a se implica în subiecte dificile şi preferinţa de a se aciua pe lângă interese corporatiste/ green-washing şi pe lângă guverne, în speranţa unui os aruncat, pe care să îl prindă din zbor un jerpelit “câine de pază al democraţiei”.

Ca şi la noi, problemele sunt numeroase și în Bulgaria, agresiunea asupra naturalului este reprezentată de formele cunoscute, de la construcții de clădiri în variate arii protejate, la microhidrocentrale, parcuri eoliene, promovarea de organisme modificate genetic, gaze de şist, mineritul de aur cu cianuri în munţii Rodopi șamd. Tăierea pădurilor duce şi aici la inundaţii agresive, ca şi la noi… jafuri produse de monopoluri de extragere de masă lemnoasă. Desigur, aceste probleme nu apar de la sine, ci există variate structuri mafiote, corporaţii transnaţionale… cu ale lor implanturi în viața politică. Se manifestă nenumărate moduri de agresare a valorilor naturale prin variate interese private şi de grup, oligarhice. Există companii înregistrate în ciudate paradisuri fiscale, în spatele cărora nu se ştie cine se află, dar care absorb fonduri publice şi distrug Natura chiar şi în arii protejate… Capitalismul sălbatic, braconieri şi ucigaşi legali, lobby, decizii aberante în parlament sau în justiţie şamd. Aşa cum aceste probleme nu apar de la sine, la fel ele nu dispar de la sine. Societatea civilă din Bulgaria, mişcarea neguvernamentală de mediu a avut nevoie de organizare eficientă, definirea și atacarea problemelor majore, protestele de stradă/ flash-mob, acționare în justiție, demersuri la Uniunea Europeană… Dar să vedem câteva exemple mai interesante şi relevante.

Coalizarea ONG-urilor de mediu adevărate, a experților care se preocupă de protejarea naturalului, precum și a variatelor grupuri locale de oameni (citizen groups), a creat suportul public necesar, şi a dus la desemnarea ca situri Natura 2000 a 35% din suprafața Bulgariei. La noi a fost destul 21%?

Demolarea după 5 ani de lupte a unei baze turistice (Perla de Aur) formate din 10 clădiri cu 3-4 nivele, construite ilegal în Parcul Național Strandja / sit Natura 2000, în zona costieră a Mării Negre în sud-estul Bulgariei. Evaluarea impactului de mediu a fost făcută inițial pentru fiecare clădire în parte, fără a lua în seamă impactul lor cumulat. Oare „mănăstirea drăciilor” din zona înaltă a Parcului Naţional Ceahlău a avut studiu de impact asupra mediului, sau nu avea nevoie deoarece cei care au decis construirea ei nu se supun legilor din această ţară, iar elicopterele armatei pot căra materialele la o oarecare construcţie ilegală… iar la un proces în justiţie nu găseşti judecător care să aducă decizii contra mafiilor preoţeşti care distrug Natura? Plus că mai recent în Ceahlău există un lobby puternic pentru dezvoltarea unor pârtii de schiat…. Îți poți închipui cum unul care este preafericit prin reușita de a exploata proștii, coboară în slalom pe locul unde înainte era pădurea.

Eolienele din Bulgaria care măcelăresc păsările sunt subiectul unei lupte care durează de 5 ani; a fost frânată puternic expansiunea lor; în zona Kaliakra, zonă costieră a Mării Negre, ONG-urile de protejare a naturii doresc să se ajungă la declararea lor ca fiind ilegale și aceste structuri cu pale care ucid, să fie demolate. Zonele cu habitate de stepă, culoare de migrație a păsărilor, locuri unde trăiesc lilieci și păsări răpitoare și mari stoluri de gâște sălbatice vin să își petreacă iarna, vor fi din nou mai naturale și atractive peisagistic, locuri pentru ecoturism și admirarea Naturii din Bulgaria. La noi, naturaliştii nu vedeau traiectoria de coliziune a milioanelor de păsări cu miile de eoliene care se ridică sub formă de pădure de oţel cu pale ucigaşe pe calea de migraţie; au fost anihilaţi – cooptaţi cei care eventual vedeau cât de gravă este această problemă… în care sute și sute de eoliene de 130 metri înălţime sunt construite chiar în interiorul siturilor desemnate pentru protejarea păsărilor.

Microhidrocentralele au fost o idee pentru care inițial au fost eliberate circa 1.000 de avize în Bulgaria, dar lupta împotriva lor a dus la stoparea unora dintre cele aflate în construcție… Conform planurilor de management ale bazinelor hidrografice, construirea lor nu poate să aibă loc în situri Natura 2000 din Bulgaria. La noi aceste planuri sunt făcute eventual cu prezenţa de faţadă a unor „reprezentanţi ONG” lipsiţi de orice influenţă, nişte “păpuşi gonflabile” aflate la cheremul dorinţelor celor care au cumpărat deja buldozerele, dinamita, au închiriat excavatoarele şi au şi maşini de turnare a betonului în siturile Natura 2000 care protejează valorile naturale europene aflate în România.

Organisme modificate genetic. Reţeaua Natura 2000 din Bulgaria a fost baza luptei contra GMOurilor, prin legiferarea interzicerii cultivării acestora pe o distanţă de 30 km de la marginea siturilor Natura 2000, care de facto este acoperirea întregului teritoriu naţional al Bulgariei cu această interdicţie. În Bulgaria nu există loc pentru GMOuri. La noi este loc pentru organisme modificate genetic, inclusiv în Guvern.

Gaze de şist. Există proces împotriva lui „Şhevron”. ONGurile de mediu din Bulgaria se bazează în procesul juridic pe ideea că evaluare a impactului de mediu trebuie realizat nu doar pentru extracţie ci şi pentru prospecţiunile care înseamnă realizarea de foraje… iar o astfel de evaluare a impactului de mediu nu a fost făcută. Acum există un moratoriu împotriva forării în Bulgaria. Au fost şi pe la noi ceva proteste cu „ice tea foot” şi se coagulează ceva destul de interesant.

Creşterea preţului lemnelor pentru foc, a dus la o presiune mare asupra pădurii bulgăreşti. Ceea ce se tăia în trecut în 10 ani se taie acum în 3 ani. Colegii noștri din Bulgaria sunt copleşiţi de numărul extrem de mare al semnalelor care sosesc la ei, dinspre variaţi oameni care constată tăieri şi alte tăieri. A fost organizat protestul: „Parlamentari: ce veți tăia, corupția sau pădurea?”… Contra modificării legii silvice au fost proteste zile în şir, zeci de protestatari au fost arestaţi… dar… Acţiunea în stradă a 8.000-10.000 de oameni care au blocat centrul capitalei, Sofia… a făcut ca Preşedintele Bulgariei să fie în situaţia de a utiliza dreptul de veto şi a retrimite către Parlamentul bulgar legea anterior votată, pentru a fi refăcută.

Ciudate schimburi de terenuri private din zone rurale banale cu terenuri deținute de stat în zone costiere sau montane, a dus la existența unor „proprietăți private” în peisaje valoroase pentru biodiversitate, care necesitau măsuri de protejare a naturalului. Totodată, pentru sume ridicole, mafioţi primesc în concesiune suprafeţe uriaşe pentru 10-20 de ani, terenuri denumite “fonduri de vânătoare”; în Parcul Naţional Strandja există circa 60 de astfel de arii, reprezentând o mare parte a Parcului Naţional, iar conflictul cu vizitatorii/ turiștii este evident; au existat şi încercări de îngrădire a unor suprafeţe, iar concesionarii acestor terenuri din arii protejate se comportă ca proprietari, încât nu se poate afla uşor ce se întâmplă în aceste zone. Au existat și arii protejate șterse, desființate, din cauza că au pierdut valorile naturale pentru protejarea cărora ele au fost înființate; o arie protejată de lângă Kaliakra a fost declarată “invalidă” ca rezultat al acțiunii unor mafii locale. Parcul Național Pirin era cât pe ce să fie desființat prin hotărâre judecătorească.

Opoziția societății civile față de politica Guvernului Bulgar în privința construirii de noi pârtii de schi în arii protejate din zone montane. Construirea unor noi zone de schiat cu hoteluri cu multe zeci de mii de locuri de cazare şi infrastructura care le deserveşte, în interiorul unor parcurile naţionale (Vitosha, Pirin etc) a fost un subiect care a dus la coalizarea neguvernamentală împotriva distrugerii naturalului din arii protejate. Dar reacţia investitorilor care aveau şi propriile lor mijloace mediatice (mass media în proprietatea lor) a dus la catalogarea sectorului civil ca fiind „Caracatiţa Verde”. Au existat şi ameninţări variate, pe care nu am să le descriu. Au fost mediatizate postere cu fețele celor care se ocupă de protejarea valorilor naturale, a celor de la Green Balkans sau a celor de la Bulgarian Biodiversity Foundation, a altora din For the Nature Coalition of NGOs and Citizen Groups. Dar cei care au fost catalogați ca Green Octopus au făcut conferințe de presă cu acest nume, au adus și o caracatiță vie în ceva acvariu și (făcând referire la un mediatizat animal similar care „prevestea” cine câștigă meciuri în ceva campionat), ei au anunţat că această caracatiţă a lor prevesteşte cine o să fie director al Parcului Naţional Vitosha şi al Parcului Natural Sinite Kamani… Au fost bătălii mediatice dure. Și altele vor urma.

În Bulgaria au existat reuşite legate de stoparea privatizării unor zone cu dune costiere de la litoralul Mării Negre. Sunt dezvoltate modalităţi de poziţionare faţă de subiectul nuclear şi alte teme faţă de care este necesară o reacţie adecvată.

Până când ONG-urile se ocupă de chestii soft, pliante, întâlniri lipsite de relevanţă mai semnificativă, proteste cu 2 pancarte şi 5 ciudaţi  sau alte acţiuni de 2 lei, totul este perfect. Pot chiar să fie finanțate pentru a arăta de ce sunt capabile, pot să fie invitate la discuții fără nici o noimă. Când se apropie de subiecte mai serioase, şi găsesc modalităţi de a proteja realmente Naturalul în faţa agresiunilor corporatiste – mafiote, evident că situaţia este schimbată. Infiltrarea unor reprezentanţi ai intereselor unor structuri de exploatare a Naturalului, subminarea mişcării de protejare a naturii inclusiv prin poziţionarea strategică a cârtiţelor, divizarea mișcării, face posibilă mimarea unor reacţii (de faţadă) chiar şi la probleme majore, ori lipsa de reacţie a „societăţii civile”. Se rămâne la adunarea de gunoaie la margine de apă, la plantarea de copăcei exotici pe gropi de gunoi şi alte acţiuni aberante. Te poţi întreba, cum de a fost posibil să fie atinse aceste rezultate în Bulgaria, iar la noi… este altfel. A existat oare o „contaminare a mişcării de mediu cu ceva modificat genetic”, a fost infiltrată întreaga mişcare cu interese ale celor cu drujbe şi puşti, cum de a devenit posibilă situaţia în care Parcurile Naţionale şi Parcurile Naturale din România sunt exploatate dur inclusiv prin masive tăieri rase şi braconaj scăpat de sub control (voit sau din incapacitate)? Au fost deturnate de la bun început potenţiale acţiuni ale societăţii civile contra variatelor mafii care distrug iremediabil Natura de pe la noi? Consecinţele le vedem, dar oare percepem Cauzele?

Cam asta este ceea ce poate să apară aici, din discuţiile purtate.

© dr. Peter Lengyel

PS. Merită văzută secţiunea în engleză de la:
http://en.forthenature.org

PS2. Așa cum urșii au fost momiți la mâncare și au ajuns la cheremul celor care fac pasiune din uciderea lor, la fel și micile grupuri de ecologiști au fost momite cu proiecte, și au ajuns la cheremul celor care decid finanțarea lor – au ajuns dependente de acest ajutor-otrăvit oferit pentru a îi direcționa spre zone de unde ei nu au nici un fel de relevanță. Cum de au fost defrișate pădurile pe suprafețe mari în ariile protejate, cum de urși protejați sunt momiți și împușcați mișelește, cum au devenit pline de microhidrocentrale văile până nu demult sălbatice ale Carpaților, până și cele din situri Natura 2000, cum de sunt mii de eoliene prin zonele desemnate pentru protejarea avifaunei în Dobrogea – și cum de este tăcere de mormânt despre toate astea? A pune artileria intelectuală asupra mafioților care distrug Natura și viitorul uman, asta era menirea unor forțe ale mișcării ecologiste, dacă aceste forțe existau și erau capabile de a face ceva serios. Permanenta defensivă ecologistă care își propunea doar reducerea locală a pierderilor, de multe ori o abordare vagă și ineptă bazată pe gloanțe-oarbe, nici nu atinge scutul mafiilor care și-au pus oamenii în toate punctele cheie ale structurilor decizionale ale statului. A fost doar incapacitate din partea societății civile, sau așa a fost ea orientată să fie o stafie care nu interferează cu afacerile serioase ale mafiilor care au ajuns să controleze statul? A fost mișcarea de mediu infiltrată din exterior și apoi anihilată de cârtițe ajunse în interior? Cum de a ajuns mișcarea de mediu o difuză-spre-inexistentă stafie, care nu are nici un fel de coerență și nici un fel de viziune despre ce ar trebui să facă și cum se poate face asta? Cred că cei care cunosc cele întâmplate în acest domeniu în ultimele două decenii, nu au nici un fel de dubiu… că nu doar de la sine a ajuns societatea de pe aici la o asemenea destructurare.

Acest articol a fost publicat în Miscarea de Mediu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la La Piovra și Caracatița Verde

  1. cicloturism spune:

    Intrebarile de la final privind infiltrarea / deturnarea miscarii ONG de mediu din Romania: Da, sunt organizatii din cele mai vizibile si cu resurse, care au fost infiltratre si deturnate / neutralizate in general sau pentru anumite subiecte in particular, sau organizatii din start infiintate in scop de diversiune si puternic sustinute din umbra pentru a ajunge in pozitii de influenta sau chiar control si eclipsare a celor „necumparate” sau ne-neutralizate prin alte mijloace… Continua o lupta inegala intre organizatii de buna-credinta si cele false sau cumparate sau manevrate prin santaj – mai putine dar mult mai puternice si cu sustinere oculta…
    Radu Mititean / CCN

  2. Lungu spune:

    Omule, citesc de ceva vreme postarile tale si vad ca te zbati, te macina razboiul asta total, cu toate armele intre hoarde si natura. Realitatea crunta este ca suntem intr-un razboi parsiv, pe termen lung, pana la epuizarea resurselor, avand ca daune colaterale biodiversitatea. Nu e loc de compromisuri. Problema e ca pentru toate problemele si cauzele identificate, toti cei care bloguiesc de zor pe paginile de profil nu au gasit si solutiile necesare si eficiente, pe masura acestor atacuri dezastroase asupra naturalului. Daca speram sa avem si rezultate in viitorul apropiat nu trebuie luptat disparat, doar in mediul virtual, trebuie o reactie unitara, e nevoie de oameni pregatiti dar si dispusi sa lupte (fiind constienti de riscurile la care se supun), adusi la aceeasi masa si identificate cele mai concrete si eficiente metode de interventie. Si aici nu ma refer la simpaticele proiecte la moda, praf in ochi pentru ONG-uri si restul societatii civile, proiecte de greenwashing, educatie eco, realizare de strategii ce stau prin sertare sau mai stiu eu ce cai verzi pe peretii proaspat vopsiti cu vopsea eco. Raspunsul cred ca sta in implicarea punctuala si prompta a societatii civile…grupuri de actiune care identifica problema, gasesc solutia si actioneaza imediat, folosind armele adversarului. Nu asteapam ca altcineva sa actioneze pentru noi, nu mai e timp de pierdut doar pe forumuri si bloguri…

  3. peterlengyel spune:

    O lupta de acest gen are nevoie de strategi, apti de a face planurile realiste, pe baza resurselor aflate la dispozitie. O strategie adaptabila, pe langa care mai e nevoie de tactici, pozitionare, actiune. Fara astfel de strategi, toata miscarea de mediu este o miscare browniana cu rezultate eventual punctiforme, cel mult niste mici lupte castigate, dar pierderea razboiului pe toate fronturile.

  4. peterlengyel spune:

    NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA
    Caracatița verde din Bulgaria
    http://www.natgeo.ro/dezbateri-globale/energie/9905-caracatia-verde-din-bulgaria

    Ecologiștii bulgari se confruntă cu probleme asemănătoare cu cele ale românilor: legislație incompletă și insuficient de normativă, abuzuri în arii naturale protejate, defrișări dezastruoase, investiții păgubitoare pentru mediu.

    Dacă există multe asemănări, sunt totuși și unele deosebiri. Ni le-a revelat domnul Peter Lengyel, biolog, membru al organizației UNESCO Pro Natura și cunoscut activist de mediu, care a discutat recent cu Petko Țvetkov, Președinte Bulgarian Biodiversity Foundation, membră a coaliției Natura 2000 Bulgaria.

    Atunci când au fost construite fără autorizație zece bloculețe de 3-4 etaje ce formau microstațiunea Perla de Aur, în Parcul Național Strandja, din sudul litoralului lor, reacția societății civile din Bulgaria a fost energică și eficientă. După 5 ani de lupte, cele 10 construcții au fost demolate. O lecție severă pentru toți cei ce ar dori să încalce grav legislația privind ariile protejate.

    Ca și la noi, microhidrocentralele amenință să distrugă numeroase râuri de munte, prin răscolirea albiilor, tăieri de arbori, sărăcirea biodiversității, antropizarea peisajului. Când la noi astfel de lucruri au afectat situri Natura 2000, precum cele din văile din Făgăraș, ecologiștii români au protestat. Soluția autorităților a fost de a cere investitorilor să-și obțină autorizările necesare, să intre cumva în legalitate. În Bulgaria, unde există cam 1.000 de proiecte de microhidrocentrale, sub presiunea ONG-urilor au fost suspendate lucrările la acele obiective care se construiesc în situri Natura 2000. Iar Bulgaria are 35% din suprafața teritoriului sub jurisdicția siturilor Natura 2000, în timp ce România are doar 21%.

    În România nu este încă limpede cât de mare rău fac acele centrale eoliene construite mai ales în Dobrogea, în situri Natura 2000. Acestea au fost declarate tocmai pentru că pe acolo trec principalele coridoare de migrație ale păsărilor ce vin spre Deltă. Ecologiștii bulgari au constatat că eolienele din zona Kaliacra ar fi o amenințare prea mare la adresa păsărilor și în prezent cer demolarea acestora. Este oare o utopie? Poate că nu, ținând cont de forța societății civile din țara vecină. De exemplu, pentru a împiedica parlamentul să adopte o lege forestieră dezastruoasă, ONG-rurile de mediu au mobilizat în centrul capitalei Sofia 8.000-10.000 de demonstranți, sub lozinca Parlamentari, votați tăierea pădurilor sau a corupției?! Astfel, președintele Bulgariei a cerut respingerea legii și revizuirea ei.

    Din aceste motive, trusturile media ale mogulilor bulgari au fos nevoite să inițieze campanii de defăimare și compromitere împotriva unor lideri ecologiști, pe care i-au acuzat că reprezintă tentaculele Caracatiței Verzi. – Cristian Lascu

  5. ionut spune:

    Citesc acest articol la 2 zile dupa ce am participat la manifestatia de la Universitate cu privire la problema gazelor de sist. Intradevar romanii sunt amortiti, pasivi, nu-si dau interesul in astfel de probleme, nu au initiativa, nu au curaj, le este rusine, sunt comozi; toate acestea pentru ca ani de-a randul, prin prisma traiului greu cotidian, romanului i s-a inoculat ideea ca e bine sa-si vada de treaba lui, sa nu sara in ajutorul altuia, mai bine sa aiba grija doar de el si de familia lui.
    Dar va spun ca incepe. Incepem sa ne miscam, sa comunicam, sa ne informam, sa ne unim, sa cooperam. Sunt multe ong-uri, organizatii, miscari, asociatii de mediu care nu misca nimic, dar sunt altele active, care se iau la tranta cu institutiile si autoritatile statului. Apar multe documentare care pun in lumina adevarul, se inmultesc platformele de informare pe net, organizatiile de mediu colaboreaza intre ele dar si cu cele care lupta pe probleme sociale-politice. Sunt contacte si cu organizatii din alte tari, din tarile vecine, care lupta si ele. Si asta pe fondul schimbarilor si lupteleor care au loc la nivel global.
    Observ ca din multitudinea de probleme, nedreptati, ilegalitati cu care ne confruntam, suntem sensibili si reactionam mai inversunati la cele legate de mediu. Ca participant activ in ianuarie 2012 la Universitate, spun ca nu tre sa ne limitam doar la problemele de mediu, pentru ca ele de fapt apar din cauza politicului pana la urma. Dar pana acolo e de tras. Conteaza foarte mult sa convingem oamenii sa ia atitudine, sa-i obisnuim sa se manifeste liber, sa tipe cand ii doare si mai conteaza ca informatia sa ajunga la ei. Consider ca e prea putina informatie, sau circula prea putin. Un impediment este si mass-media aservita diferitelor partide. Si mai spun ca prin vorbe si tratative la mese rotunde nu facem ceva notabil, pentru ca au trecut prea multi ani in care politicul ne-a pacalit foarte parsiv. As miza pe actiuni care sa atraga atentia, sa socheze, sa provoace reactii, asta insemnand chiar ilegalitati, sabotari, violente si acte care sa transmita mesajul ca ne-am saturat de hartii, sesizari, plangeri; acum suntem multi, ii privim in ochi si venim sa muscam din ei.
    Avem insa o mare lipsa de spirit de activism, inca nu au iesit la rampa oameni dispusi sa riste mai mult decat majoritatea pasiva. Daca nu erau bataile din centrul Bucurestiului in ianuarie 2012, mai pleca boc? Nu pleca. Si atunci scanteia nu a fost cu Raed Arafat, a fost altceva, cu cateva luni in urma. S-a stat mult prea mult in liniste, am fost si suntem presati si batjocoriti, rebuie sa rabufneasca cumva. Si vad ca sunt pregatiri, organizari, fuziuni de forte ……….. curaj.

    Un gand bun

  6. Alin Salantiu via FB spune:

    ai perfecta dreptate.

  7. Alin Ciprian Ciulă via FB spune:

    Miscarea de mediu nu a existat la noi, si nici in momentul de fata nu e inchegata… a fost tot timpul cu un pas-doi-trei inapoia agresorilor In plus, nepasarea e cronica in randul opiniei publice, presa e in mare parte la cheremul societatii de consum. De asta e tacere! Sa nu mai vorbim de administratorii parcurilor, care sunt sub tutela Romsilva. Buba e la Minister, de acolo se orchesteaza distrugeri cu acte in regula.

  8. Oriana Hurdugan via FB spune:

    Problema este complexa. Tine atat de natura umana si, de ce nu, de specificul locuitorilor partii acestea de lume, de a nu se uni, de a fi reticenti asocierii. Dar mai tine si de calitatea organizatiilor cu profil ecologic, multe suferinde de cancerul coruptiei, si mai multe cu finantatori privati nepriceputi dar cu toane, si un numar (a se determina) conduse de incompetenti. Populatia e gata, a demonstrat ca se poate alia pentru cauze de mediu, e citita si informata intr-o proportie deloc de neglijat. Mai ramane ca fermentul ONGurilor sa stie sa catalizeze aceasta energie pana la capat si in directia buna.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s