Profesoare de biologie, salamandra şi broasca

2

20 februarie 2013. Sighetu Marmaţiei, oră de biologie la un liceu bun. Vine vorba cumva de salamandre, iar elevii care circulă cu biciclete (mountain-bike) pe dealuri, afirmă că acest animal este prezent în zona Maramureşului. Profesoara de biologie zice că nu poate să fie aşa, că au confundat salamandra cu o şopârlă. Tu ce crezi, ce ai văzut cu ochii tăi sau ce zice profesoara de biologie?

4 5

Îmi aduce aminte de o situaţie similară, când profesoara de biologie de la un alt liceu sighetean (acum Colegiu Naţional), o femeie credincioasă şi citind detalii exacte din broşurile Turnul de Veghere, făcea experimente pe broaştele care erau electrocutate, cu capul tăiat şi măduva distrusă cu o spatulă… plus ceva acid picurat pe ele. Şi broaştele nu ripostau. Acea profesoară de biologie, ţinând broaştele pentru experimente în ceva acvariu, le hrănea cu bucăţi de pâine… şi constata cu mâhnire că broaştele nu vroiau să mânânce. Cu asemenea nivel de pregătire al profesorilor, ce te poţi aştepta de la elevi? Să mai fie câte unul pasionat de natură, şi să rămână interesat de natură chiar dacă este pervertit şi afectat de sistemul de dresură numit învăţământ; să meargă cu bicicleta pe dealuri, să vadă salamandrele cum se plimbă agale pe litiera pădurilor, să privească broaştele cum devin interesate doar de prăzi vii şi mobile pe care le capturează. Să citească ceva despre natură prin cărţi prăfuite uitate pe la ceva bibliotecă, să se documenteze pe internet, şi să lase şcoala profesoarelor de biologie cu lecturile lor din broşura cu hârtie lucioasă, în care nu scria despre broaşte şi salamandre ci despre şarpele-vorbitor în discuţii cu Eva şi Adam.

Un prieten din copilărie îmi mai aduce aminte de un caz cu aceeași profesoară… când ea își făcea griji că broaște verzi de lac (aparținând de mai multe specii de Rana/ Pelophylax) vor ajunge contaminate de râie, de la broaștele râioase (Bufo/ Pseudepidalea sp.) aflate în același acvariu. Nu avea habar că denumirea de broaște-râioase (Bufo sp.) nu are nici un fel de legătură cu boala produsă de acarienii – Sarcoptes scabiae… Dacă omul stă lângă cimpanzeu, bănuiesc că se contaminează cu “cimpanzeală”, dacă te apropii de girafe vei avea “girafeală” șamd.

91

Apoi, constaţi cam care este nivelul celor care ajung la facultate, cei care nu doresc să citească, nu doresc să gândească, nu doresc să cunoască, nu doresc nimic, chiar nu mai vor nimic,… decât o hârtie cafenie cu care se pot angaja la un liceu bun unde să citească broşura, să ducă pâine la broaşte şi să contrazică elevii despre prezenţa sau neprezenţa salamandrei în peisajul nostru. Cercul se închide, jos de tot, la glezna broaştei.

© dr. Peter Lengyel

PS. Anul 2013. Profesoara de biologie povestește despre peșteri, ceea ce scrie în manual. Elevii încearcă să se întrebe, cum ar putea să fie vizitată o peșteră de pe la noi. Profesoara analizează situația, arată inteligent că în peșteră există aer, deci asta nu ar fi problema, însă nu este semnal la mobil. Ceea ce face imposibilă orice încercare. Știu că sună a glumă, dar și acesta este, din păcate, un caz real.

PS2. „Singurul avantaj al activității de profesor este ca poți să îți bați joc de copii.” Profesor (nu de biologie), la oră, un liceu din Sighet, 2013.

PS3. Nu doar profesoarele pot să fie plăpânde-intelectual. Un caz interesant a fost cândva la Muzeul Maramureșului, Secția de Științele Naturii – Sighetu Marmației. Un profesor de biologie vine cu elevii să viziteze muzeul și când vede pisica sălbatică împăiată, întrebarea lui către muzeograf este: „atacă omul?”. Mai încolo vede și ceva acvile de munte împăiate, iar întrebarea lui la fel de măreață, este aceeași: „atacă omul?” Te poți întreba, un om de acest gen, profesor de biologie, cam ce percepție are asupra realităților naturale, și ce poate el să transmită elevilor? Cu astfel de profesori, te miri cam la ce nivel este înțelegerea publică a științelor vieții? Această situație a fost cândva în trecut, prin anii 1970-1990, dar am auzit de ea din sursă sigură, de la fondatorul secției de științele naturii, József Béres. Și, am senzația că la ora actuală situația nu este cu nimic mai bună. Când vezi un “profesor” de biologie de acest gen, te poți întreba pe bune: atacă omul?

64 109

Acest articol a fost publicat în Despre Cunoastere. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Profesoare de biologie, salamandra şi broasca

  1. Diana Cupsa spune:

    Din pacate este adevarat. Acum problema cu electrocutarea broastei s-a rezolvat de cind s-a considerat la nivel de minister ca este prea traumatizant ca elevii sa faca disectii pe animale. Bucuria acelorasi profesoare care hranesc broastele cu piine. Acum elevii care nu pot sa se plimbe cu biciletele pe dealuri vor cunoaste natura via smartboard.

  2. tamas mihai spune:

    lipsa criteriilor de performanta pentru profesori precum si adoptarea invatamintului „european” lipsit de calitati si plin de libertati gresit intelese. ce bine se vede dorinta subtila a statelor avansate de a transforma o natiune prin orice mijloace intr-o simpla masa de manevra…….
    ce pacat ca le iese……………………………………………………

  3. Sorin Hotea spune:

    Ai dreptate in ce ai scris, prezinti o realitate cruda. Totusi, tu de exemplu, n-ai vrut sa stai in invatamant? Nivelul tau e cu totul altul si cu siguranta ca ai fi adus un plus de valoare oriunde ai fi predat. Si atunci care ar fi rezolvarea, ii dam pe astia afara ca nu stiu nimic si pe cine punem la catedra? Femeia de serviciu? Normal ca salariul de 800-900 de lei nu e motivant, de aceea, probabil ca multi dintre cei de la catedra au si valoarea cat e salariul. Si mai gandeste-te la un lucru: daca profesorul respectiv nu primeste informatia cu pricina (in cazul asta existenta salamandrei in zona noastra) din materialele didactice (programa, manuale, etc.) si nici nu e pasionat de domeniu (multi profesori nu sunt deloc pasionati de domeniul lor), atunci tu crezi ca ii arde sa umble dealuri dupa soparle cand e cu stomacul gol si in plus trebuie sa faca mereu hartii peste hartii pentru scoala?

    • peterlengyel spune:

      Ai dreptate, sistemul este falimentar. Nu este vina unei persoane sau a alteia, ci intreaga structura este pusa pe butuci. Aspectul financiar este important mai ales atunci cand se ajunge sub o anumita limita a decentei… cand profesorul este o fiinta marginala in societate; cat de atractiva poate sa fie aceasta profesie pentru un om cat de cat performat? Iar combinatia lipsei de bani cu variatele constrangeri birocratice duce la o atmosfera in care nu iti mai arde de nimic. Imi aduc aminte… Culmea este ca mai exista in sistem si cateva persoane performante, care incearca sa faca ceea ce ar trebui facut, adica sa ii atraga pe elevi/ studenti spre cunoastere. Problema este ca aceste exceptii de la regula nu pot sa reprezinte o salvare pentru sistem, nici pentru societate, ci pot reprezenta cel mult o sansa pentru cativa elevi, cativa studenti, care oricum vor ramane inconjurati de o masa de inculti si imbecili…

  4. nitrophoto spune:

    Va dau perfecta dreptate in ceea ce priveste pregatirea profesorilor de biologie. Eu am terminat Biologia de 4 ani, am avut bursa in fiecare semestru, am facut si un master, dar am ales sa lucrez in privat. In invatamant am observat ca s-au dus acei colegi de facultate care erau efectiv cei mai slabi pregatiti, care nu aveau nici o treaba cu biologia, care in anul 3 nu stiau ce e aia clorofila..Chiar ma gandeam la elevii respectivi care vor avea ghinionul sa aiba un asemenea profesor. Din pacate in invatamant multi ani de acum incolo nivelul de pregatire al profesorilor va fi foarte scazut atata timp cat salariile incep de la 700 de Ron.
    Un student bun absolvent de Biologie are in prezent mult mai multe alte oportunitati decat sa lucreze intr-o scoala..asta daca are loc de fosilele aflate la varsta pensionarii.

  5. Boda István via FB spune:

    :)) și vor fi din ce in ce mai dese astfel de cazuri.. Păi, generațiile McDonalds și FB nu ies din casa dacă nu au semnal la telefoane! Iar profesorii care mai vor să-și scoate elevii din incinta școlii, sunt descurajați de hârtigonii, de responsabilitatea prea mare (vezi mass media), și nu în ultimul rând de abordarea cretină a unor colegi, directori, și/sau părinți. Deci, în concluzie: este mai simplu să stai acasă, eventual să mergi cu prietenii, fără responsabilități, iar copiii să învețe despre peșteri și salamandre de pe gagăăl..

  6. Szabó Géza spune:

    Tema articolului ridica o problema cronica. La facultatea de biologie aveam un profesor, care ne spunea „pentru majoritatea profesorilor de biologie este periculos sa iasa cu elevii in natura, ca ar putea sa intrebe – asta ce planta este, sau ce pasare este… „. Facultatea de la Cluj ne-a dat tot ce se putea, pentru a fi pregatiti pentru orice domeniu (teren, laborator etc.), insa majoritatea studentilor se axeaza pe microbiologie, genetica etc. crezand ca vor lucra la un laborator pentru salarii de vis. Insa, dupa terminarea facultatii majoritatea lor se trezesc in invatamant, nestiind sa faca diferenta intre o stancuta si cioara. Din pacate nici sistemul din invatamant nu favorizeaza dezvoltarea profesionala. In ultimii ani toate cerintele se axeaza numai pe dirigentie (te omoara cu o gramada de hartii), si nimeni nu este interesat, ca ce predai la orele de specialitate. In ziua de astazi un profesor de biologie nu trebuie sa citeasca articole din Nature sau Animal Behaviour, nu trebuie sa cunoasca natura, doar trebuie sa aiba o munte de hartie ca sa fie considerat un profesor model.

  7. peterlengyel spune:

    Daca ai citit macar 10-15 dintre cartile lui Gerald Durrell, poti intelege la ce se refera articolul. Altfel… nu are sens discutia. Mai bine sa vorbim despre drujbe. (o referire la faptul ca drujbistii de care e plina „comunitatea de conservare a biodiversitatii” nu au avut si nu au nevoie sa citeasca asemenea carti).

    30 January 2015, 4.31pm GMT
    Two decades after his death, Gerald Durrell is still making the world a better place
    Julia P G Jones
    Senior Lecturer in Conservation at Bangor University

    „Speak to someone working in conservation, almost anywhere in the world, and there is a good chance that Gerald Durrell played some role in inspiring them to their future career.”

    „(…) with books translated into 31 languages. As a nine-year-old I was transported from my bedroom to the azure seas around Corfu, to watch the magical aquatic world (…) Like so many others, my first impressions of what a rainforest is like – its smells and sounds – came from Gerald Durrell’s beguiling descriptions of his later trips throughout the tropics.”

    „Many have said that Durrell was a man who left the world a better place than he entered it. (…) Gerald Durrell’s biggest impact however is likely to be the hardest to measure. It is the millions of children inspired to care just a little more about wildlife, (…)”

    http://theconversation.com/two-decades-after-his-death-gerald-durrell-is-still-making-the-world-a-better-place-36989

  8. peterlengyel spune:

    Citesc o scurta prezentare in romana, pe un blog (este in doua parti prezentarea). Pot intelege de aici ca in romana au fost traduse cam doua carti ale lui, 1. Familia mea si alte animale si 2. Pasari, lighioane si rubedenii.
    https://bibliophyle.wordpress.com/2009/10/21/gerald-durrell-pasari-lighioane-si-rubedenii-1/
    https://bibliophyle.wordpress.com/2009/10/22/gerald-durrell-pasari-lighioane-si-rubedenii-2/

    De la colegi din Romania, aud ca a mai fost tradusa si Arca supraincarcata.

    Ca idee, in maghiara au fost traduse 32 de carti ale lui, conform wikipedia. Asta inseamna aproape tot din ceea ce a scris.
    http://hu.wikipedia.org/wiki/Gerald_Durrell
    Családom és egyéb állatfajták
    Vadállatok bolondja [1]
    A lehorgonyzott bárka – A Jersey Állatkert alapításáról [2]
    A Bárka születésnapja
    Életem értelme
    A részeg erdő
    Kalandorok az őserdőben
    Vadászat felvevőgéppel
    Rokonom, Rosy [3]
    Madarak, vadak, rokonok [4]
    A halak jelleme
    Istenek kertje
    Állatkert a poggyászomban [5]
    Állatkert a kastély körül [6]
    Az amatőr természetbúvár [7]
    Durrell a Szovjetunióban
    A hahagáj [8]
    Aranydenevérek, rózsaszín galambok
    A bafuti kopók
    A susogó táj, 1997
    Szamártolvajok, 1990
    A piknik és egyéb kalamajkák, 1997
    A véznaujjú maki meg én, 1994
    Fogjál nekem kolóbuszt!, 1999
    Férjhez adjuk a mamát, 1994
    Léghajóval a világ körül, 1990
    Léghajóval a dinoszauruszok földjén, 1990
    Vadak a vadonban, 1988
    Tóbiás, a teknőc, 1996
    Noé bárkáján, 1966
    Hogyan lőjünk amatőr természetbúvárt?, 1990
    Keeper, az állatkert őre, 1996

    http://en.wikipedia.org/wiki/Gerald_Durrell

    Durrell Wildlife Conservation Trust

    Sir David Attenborough here, telling of his first ever conversation with Gerald Durrell. You may be surprised at the subject… or not, if you’ve read some of Gerry’s books!

    The pair later developed a mutual respect and a genuine friendship, borne of their shared passion for nature. Sir David would later go on to say the following, on the 50th birthday of ‘Durrell’ – his late friend’s legacy:

    “This institution, Durrell, has never been more important. There has never been more endangered species in the world than there are right now. And neither has there been such an accomplished, admirable and wonderful institution as Durrell, before, in the history of the world. Nobody else has accumulated such expertise in how to breed endangered species.

    “The worldwide importance of this institution, I assure you, is tremendous. So this is its 50th birthday. I wish it every success and may it go on for another fifty years, and more, because I do assure you that the world needs Durrell.”

    http://www.bbc.co.uk/programmes/p010zwt8

  9. peterlengyel spune:

    The eater of Salamanders (Batrachochytrium salamandrivorans) detected in captivity for the first time in Germany

    „The novel chytrid fungus Batrachochytrium salamandrivorans (hereafter Bsal) that has been appropriately been dubbed “the eater of salamanders” has been detected in Germany for the first time. Sabino-Pinto (et al., 2015) report this in the scientific herpetological journal Amphibia – Reptilia a few days ago.”

    (…)

    http://www.amphibians.org/news/bsal-detected-germany/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s