Sărăcia bogăției. Sunt societățile bogate într-o situație bună?

230

Acest text a fost postat pe lista [Mediu]: Sărăcia bogăției. Sunt societățile bogate într-o situație bună? Sunday, September 11, 2005 9:26 PM

261

Este o continuare a prezentării despre congresul IUGB din Hanovra 2005 care se poate vedea aici:

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/01/24/congresul-iugb-hanovra-2005/

Sărăcia bogăției. Sunt societățile bogate într-o situație bună?

252 253 254 256 257

228263
În timpul liber, ne mai și plimbăm prin Hanovra. Am trecut pe lângă casa în care stă cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder; pe lângă perioada petrecută la Berlin, revine frecvent la casa lui de aici, zice șoferul care ne arată casa. Ieșim prin oraș să gustăm atmosfera și să vizităm terasele, să vedem clădirile medievale reconstruite după bombardamentele Războiului Mondial care a cam distrus orașul, ca și alte orașe mari ale țării. Parca nu se simte că în Germania șomajul a depășit de o vreme 10%, totul este relativ OK, oameni proaspăt bărbieriți și bine îmbrăcați sunt cei care dau imaginea generală. Mai sunt pe ici-colo tot felul de persoane care cresc diversitatea peisajului, de la punk care au creste cu țepe de peste 50 cm și colorate frumos, până la oameni medievali, cu mocasini și glugi și bărbi uriașe, la cântăreți care suflă în instrumente ancestrale diferite sau bat tobe de piele și speră să primească ceva bani. De la drogați cu privire pierdută, la uriașe grăsane și grăsani care nu se opresc o secundă din înfulecare… Băieți de 20 de ani, cu pantaloni largi lăsați «lejer» încât se vede jumătate din boxeri, unul cu dungi colorate, altul de un cafeniu…, sa fie «cool» în suprarealismul postmodern, o lume de care nu îți pasă iar ei nu îi pasă de tine nici pe atât.

246 247 248

Tipi șmecheri, care totodată poartă câte-un ceas electronic cu calculator, plasticuri cum ne doream să avem cand eram în clasa a 6-a :). Globalizare, toate culorile și nuanțele posibile. O diversitate înfloritoare, ceva la opusul standardizării… Atâția oameni care nu au nimic în comun cu arienii, încât Hitler de i-ar vedea s-ar sinucide, încă odată.

234 235
Acum în Germania este campanie electoral în fierbere, cu discuții în grupuri pe stradă, cu partide care își susțin candidații pentru alegerile din viitorul foarte apropiat. O țară numită ‘omul bolnav al Europei’, care prezintă stagnare economică în ultimii 5 ani, totodată cea mai mare economie a continentului… Nu este o chestiune simplă. Vezi că o criză majoră, economico-socială și politică este produsă chiar și de stagnarea economică, deci că toată societatea vestică având economie capitalistă este bazată doar pe creștere, și nu se poate concepe stagnare… Iar creșterea înseamnă transformarea resurselor în altceva, în produse ce se pot vinde, produse cu o viață scurtă care apoi devin trilioane de tone de gunoi. Dar până când poate să continue așa ceva? Până la ce limite se poate interveni în ecosisteme în așa fel încât ele să fie subjugate intereselor umane, încât ele să devină simple teritorii unde omul face ce vrea, indiferent de consecințele pe termen scurt, mediu sau lung? Cât timp funcționarea sistemelor de autoreglare la nivel ecosistemic și planetar poate continua în pofida interferențelor cu perturbările produse de populația umană?

236 237 238
Cum pot să se întrepătrundă problematici ale creșterii economice, capitalismului, democrației, mediului și a păcii planetare?

239
a. În societatea capitalistă, fără bani ești zero. În medie, cu cât ai mai mulți bani, cu atât ești mai mult respectat. Dacă nu ai bani, nu ai prezent și viitor, așa că toți se zbat să dețină cât mai mulți, prin orice mijloace. Banii înseamnă putere. Există limită superioară? Clar ca nu este!

240
b. În democrație, doar cel care promite mai multă bunăstare are șanse să fie ales. Mai multă bunăstare materială nu înseamnă oare o mai mare intervenție în procesele naturale, o mai puternică exploatare a resurselor, mai multă infrastructură, consum mai mare de energie etc? Poate fi redus impactul de mediu al acestei bunăstări materiale? Până unde poate să fie întinsă coarda?

241
c. În acest mod focalizat pe maximizarea extragerii de ‘foloase’ din mediu, poate exista un management al peisajului care să fie permisiv cu natura, sau inevitabil se forțează nota, se maximizează profitul actual, beneficiile momentane, fără a se lua în calcul în vreun fel consecințele pe termen lung sau riscurile asumate? Este oare acest tăvălug odată pornit, un sistem cu feed-back pozitiv, care lipsit fiind de mecanisme de autocontrol care să îl tempereze, inevitabil se poate opri doar printr-un dezastru? Cum se poate găsi sustenabilitatea?

249
d. Într-o societate bogată, unde ea este în competiție cu ea însăși (creștere economică % în fiecare an) și cu celelalte economii (pe o piață globalizată), ce șanse sunt ca mediul, biodiversitatea să fie atât de importante încât să fie luate în considerare în mod real? Sau acest Business Global, acest Sport Planetar al Exploatării Maximale a Resurselor de dragul unui profit nelimitat, este posibil să se termine doar printr-o catastrofă economico-socială generală?

250 258 259 260 262

251
Există lumea bogată, sau Lumea Întâi, stil Germania, care vede sens doar în creșterea economică; din păcate, așa ceva oricum nu poate continua mult, fără a submina sistemul. Apoi, există lumea săracă, Lumea a Treia, stil India, care prin lipsa de educație nu vede altceva decât creșterea populației și o sărăcie cruntă care se autoreproduce sau chiar crește, o populație care crește până când înfometații vor manca și ultima rădăcină cârcită; nici așa ceva nu poate continua mult. Poate fi o alta cale, ceva sustenabil?

243 244
O altă chestiune rezultată din criza economică este că în asemenea perioade se întețește xenofobia, din ce în ce mai mulți oameni, tineri și șomeri dau vina pe prezența străinilor care le iau locurile de muncă, pe tot felul de motive întemeiate sau neîntemeiate, în așa fel încât tensiunile sociale și economice sunt direcționate spre zone care pot naște dezastre și mai mari: tot așa a fost și în perioada nașterii și dezvoltării nazismului, tot prin alegere democratică a cancelarului Germaniei a ajuns Hitler la putere, iar ceea ce a urmat a fost un dezastru la scară continentală apoi Planetară, care a costat atâtea vieți ale militarilor sau ale civililor, holocaustul evreilor și țiganilor, sau care a dus la distrugerea economiilor și la bombardarea până la nimicire totală a orașelor germane mai importante, sau la lansarea bombelor atomice asupra a două orașe japoneze.

232
Produc oare perioadele de criză economică o creștere a nevoii de noi resurse, de noi teritorii, expansionismul, imperialismul? Poate fi această tendință de acaparare de resurse strategice, camuflată sub tot felul de false motive cum ar fi spre exemplu existența într-o zonă a unui dictator (fost prieten al marilor puteri), a unor arme de distrugere în masă (chimice, biologice, nucleare) sau încălcarea drepturilor omului? Nu se știe, dar se bănuiește.

265 266 268
© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Ecologism politic. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Sărăcia bogăției. Sunt societățile bogate într-o situație bună?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s