Situl Natura 2000 Lacul Oltina – Dobrogea

Lacul Oltina este situat în sud-vestul Dobrogei, aproape de Dunăre; este o suprafață de apă de circa 1.900 hectare cu adâncimea maximă de doar 1,5 m. Malurile prezintă râpe de loess ce ajung la 20-25 m înălțime; pe marginea apei există în unele locuri câte un brâu de stuf. Din punct de vedere morfologic, peisagistic și ca dimensiune, Lacul Oltina seamănă destul de mult cu Lacul Bugeac aflat la câțiva zeci de km mai la sud. În cadrul sitului Natura 2000 Lacul Oltina, pe lângă lacul omonim, mai sunt cuprinse și lacurile Ceamurlia și Iortomac, aflate în vecinătate, la sud față de lacul Oltina. Aceste trei lacuri sunt instalate pe valea Canaraua Fetii, în bazine lărgite ale acesteia. Lacul Iortomac are 209 hectare și adâncime maximă de 2 metri, cu stuf instalat pe margini; prezintă izvoare pe țărm și pe fundul lacului, ape care se scurg din calcarele sarmatice. Lacul Ceamurlia are circa 100 de hectare și este acoperit de stuf și papură în proporție de 75%. Apele circulă pe traseul Iortomac-Ceamurlia-Oltina, prin cursuri de ape de forma unor pâraie, iar la contactul cu Dunărea, există o gârlă de legătură între Oltina și fluviu; pe această gârlă există un stăvilar, iar grindul fluviatil a fost consolidat cu un dig contra viiturilor. Lacul Otina este utilizat ca fermă piscicolă; Iortomac și Ceamurlia sunt mai puțin perturbate de oameni și prezintă condiții mai liniștite pentru avifaună.

Dintre speciile de plante hidrofile, prezente în habitate de la Oltina, se pot menționa plutica (Nymphoides peltata) și Marsilea quadrifolia. În împrejurimile apei există zone cu vegetație stepică xerofilă, instalată pe versanți de loess, unde vegetează colilia (Stipa capillata). În zona canalelor care fac legătura cu Dunărea, există păduri de zăvoi cu salcie (Salix alba) și plop (Populus alba) în care există și liana Periploca graeca. Lacul Oltina a fost declarat rezervație naturală pe o suprafață de 2.290 hectare, prin Hotărârea de Guvern 2151 din 2004.

Situl Natura 2000 ROSPA0056 Lacul Oltina are suprafața de 3.303 hectare cuprinse altitudinal între 1 și 136 m… cu o medie altitudinală de 14 m, parte din regiunea biogeografică stepică. Râurile și lacurile reprezintă 71% din suprafața sitului, mlaștinile 17%, pădurile de foioase 4%, restul de 8% fiind terenuri agricole. În Formularul Standard al sitului se arată cuibărirea a 11-18 perechi de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 24-35 p. rață roșie (Aythya nyroca), peste 12 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 10-40 p. stârc roșu (Ardea purpurea), 12-14 p. prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 60-80 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), peste 16 perechi de barză albă (Ciconia ciconia), 2-8 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 70-80 p. egretă mică (Egretta garzetta), 24-40 p. piciorongi (Himantopus himantopus), 40-60 perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus), peste 8 perechi ciocântors (Recurvirostra avosetta), 44-50 p. chire de baltă (Sterna hirundo). În perioada de iarnă, situl este utilizat de 120-140 cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus), 7-11 exemplare de pelican creț (Pelecanus crispus), 700-1.200 de gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 120-130 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), peste 70 de egrete mari (Egretta alba).

În perioada de pasaj, apar pe aici: 500-600 cormorani pitici (Phlacrocorax pygmeus), 630-700 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 69-73 pelicani creți (Pelecanus crispus), 700-1.200 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), peste 55 exemplare de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 216-344 exemplare de rață roșie (Aythya nyroca), 120-150 exemplare de stârc roșu (Ardea purpurea), 234-340 stârci galbeni (Ardeola ralloides), 44-77 prundărași de sărătură (Charadrius alexandrinus), peste 2.000 chirighițe cu obraji albi (Chlidonias hybridus), peste 200 chirighițe negre (Chlidonias niger), 200-500 berze albe (Ciconia ciconia), 13-41 berze negre (Ciconia nigra), 90-123 egrete mari (Egretta alba), 200-400 ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 4-6 codalbi (Haliaeetus albicilla), 120-135 exemplare de piciorong (Himantopus himantopus), 400-600 pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 400-800 pescăruși mici (Larus minutus), 120-400 stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), sub 8 exemplare de uligan pescar (Pandion haliaetus), 1.200-1.400 bătăuși (Philomachus pugnax), 310-360 lopătari (Platalea leucorodia), 270-340 exemplare de țigănuș (Plegadis falcinellus), 90-120 exemplare de ciocîntors (Recurvirostra avosetta), 60-70 chire mici (Sterna albifrons), 1.000-1.200 chire de baltă (Sterna hirundo), 43-120 exemplare de fluierar de mlaștină (Tringa glareola), peste 67 exemplare de notatiță cu cioc lat (Phalaropus lobatus). Dacă am compara Formularele Standard în privința efectivelor date la Lacul Dunăreni și cele de la Lacul Oltina, am constata că la zeci de specii de păsări sunt date efective identice chiar și la numere exacte, ceea ce arată că a fost utilizat un mecanism de copy-paste… în așa măsură încât la puține specii există diferențe între efectivele din cele două situri.

Pe lângă cele înșirate până acum, în Formularul Standard pentru Oltina mai sunt menționate alte specii de păsări cuibăritoare: peste 120 perechi de rață mare (Anas platyrhynchos), peste 20 perechi de rață cârâitoare (Anas querquedula), peste 12 perechi de gâscă de vară (Anser anser), peste 20 p. stârc cenușiu (Ardea cinerea), peste 80 p. rață cu cap castaniu (Aythya ferina), peste 8 perechi de lebădă de vară (Cygnus olor), peste 10 perechi de corcodel mare (Podiceps cristatus), peste 8 p. corcodel cu gât roșu (Podiceps grisegena), 8-10 p. de corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis), peste 30 p. de corcodel mic (Tachybaptus ruficolis), 50-60 p. de călifar alb (Tadorna tadorna). În perioada de iarnă mai sunt prezente 1.100-1.400 rațe mici (Anas crecca), 4.400-9.000 rațe mari (Anas platyrhynchos), 7.000-12.000 gârlițe mari (Anser albifrons), 1.200-1.900 rațe cu cap castaniu (Aythya ferina), peste 120 de lebede de vară (Cygnus olor). În perioada de pasaj, situl este vizitat de 320-670 exemplare de rață sulițar (Anas acuta), 600-800 rațe lingurar (Anas clypeata), 1.100-1.400 rațe mici (Anas crecca), 120-500 rațe fluierătoare (Anas penelope), 4.400-9.000 rațe mari (Anas platyrhynchos), 1.200-1.400 rațe cârâitoare (Anas querquedula), 360-430 rațe pestrițe (Anas stepera), 7.000-12.000 gârlițe mari (Anser albifrons), 240-600 gâște de vară (Anser anser), peste 250 exemplare de stârc cenușiu (Ardea cinerea), 1.200-1.900 rațe cu cap castaniu (Aythya ferina), 100-200 prundărași gulerați mici (Charadrius dubius), peste 200 lebede de vară (Cygnus olor), 600-800 pescăruși pontici (Larus cachinnans), 180-300 pescăruși suri (Larus canus), 20-40 pescăruși negricioși (Larus fuscus), 2.000-15.000 pescăruși râzători (Larus ridibundus), 2.100-2.500 nagâți (Vanellus vanellus), 450-1.360 sitari de mal (Limosa limosa), 40-70 rațe cu ciuf (Netta rufina), 400-500 cormorani mari (Phalacrocorax carbo), 90-180 călifari albi (Tadorna tadorna) șamd. În perioada de migrație aici există peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă, ceea ce face ca situl să fie un potențial candidat sit Ramsar.

A face mai multe vizite de observații și fotografiere la acest loc ar produce multe imagini splendide cu biodiversitatea locală, o minunăție a Naturii.

PS. Mulțumiri sincere colegilor care au ajutat la clarificarea apartenenței unora dintre speciile care apar în imagini (dr. Ion Constantin, Daróczi J. Szilárd).

DSC_1108 DSC_1113

DSC_1118 DSC_1123 DSC_1148 DSC_1153 DSC_1179 DSC_1184 DSC_1203

DSC_1068 DSC_1073

DSC_0868 DSC_0918

DSC_1093 DSC_1103 DSC_1209 DSC_1238

_DSC7951Codalb (Haliaeetus albicilla), urmărit de o cioară

_DSC7953 _DSC7954 _DSC7955 _DSC7956 _DSC7959 _DSC7960 _DSC7961 _DSC7965 _DSC7966 _DSC7976 _DSC7978 _DSC7979

_DSC7980 _DSC7981 _DSC7983 _DSC7984 _DSC7985

_DSC7986 _DSC7989 _DSC7990 _DSC7991 _DSC7994 _DSC7995 _DSC8028 _DSC8029 _DSC8031 _DSC8033 _DSC8036

_DSC8018 _DSC8043

Rațe mari (Anas platyrhynchos)

_DSC8047

Pelican comun (Pelecanus onocrotalus)

_DSC7918 _DSC7933 _DSC7943

Rațe sulițar (Anas acuta)

_DSC7948 _DSC7998 _DSC8011

Stârci cenușii (Ardea cinerea)

_DSC8062

Culici mari (Numenius arquata)

_DSC8092 _DSC8097 _DSC8112

_DSC8137

Fâsă roșiatică (Anthus cervinus)

_DSC8147 _DSC8157 _DSC8167 _DSC8177

DSC_1218

_DSC8187 _DSC8192

DSC_0948 DSC_0953 DSC_0973 DSC_0993 DSC_0998 DSC_1003 DSC_1013

DSC_1023 DSC_1028

DSC_1018 DSC_1033 DSC_1048 DSC_1053

DSC_0962 DSC_0967

DSC_0878

DSC_0813 DSC_0818 DSC_0829 DSC_0863 DSC_0865

DSC_1263 DSC_1273 DSC_1278 DSC_1283 DSC_1288 DSC_1304

DSC_1318

DSC_0757 DSC_0769 DSC_0784 DSC_0804

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Situl Natura 2000 Lacul Oltina – Dobrogea

  1. Stefania spune:

    Va multumesc, domnule dr. Peter Lengyel, pentru toate postarile dumneavoastra atat de interesante! Eu va doresc un, An Nou, mai bun, mai prosper, cu multe impliniri si multe bucurii, impreuna cu toti cei pe care dumneavoastra ii iubiti cel mai mult!
    La multi ani!🙂

    • peterlengyel spune:

      La fel, va doresc An Nou Fericit, si tot ce poate omul sa isi doreasca la modul rezonabil: sanatate, creativitate, dorinta de munca pentru promovarea idealurilor binelui general. La Multi Ani!

  2. Felix Zaharia spune:

    Fascinant! Ati surprins totul – un paradis al biodiversitatii! Ce pacat ca oamenii care locuiesc langa o asemenea bogatie sunt atat de saraci. La Multi Ani!

    • peterlengyel spune:

      Am surprins cat se putea surprinde in imagini la o vizita in careva zi de toamna a anului 2012… Mai exista si imagini diapozitive vechi facute in urma cu 10-15-20 de ani in aceasta zona, imagini care vor ajunge candva scanate si incluse… dar mai mult astept sa vad ce se va putea face la o alta vizita pe la lacul Oltina… prin 2013. La Multi Ani!

  3. Excellent photos. Thank You and Good Luck! From Mexico

  4. Octav spune:

    Minunat articolul si fotografiile sunt chiar splendide! Ce aparat/lentile folositi? La Multi Ani!

  5. Daniel spune:

    Foarte frumos surprins codalbul, felicitari pentru imagini. In decembrie peste Carpati am vazut o pereche de codalbi zburand la inaltime, dar in Dobrogea este un paradis pentru pasari.
    Imi puteti spune care ar fi momentul optim pentru o vizita pentru fotografiat pasari si eventual mamifere in zona Grindului Lupilor, tinand cont ca masina este una obisnuita si as prefera sa merg cat mai mult pe jos? Va multumesc.

    • peterlengyel spune:

      In zona Grindul Lupilor, daca ar trebui sa aleg eu o perioada pentru fotografiere, as zice sa fie pe la inceput de iunie, dar orice loc are nenumarate aspecte diferite, depinzand de perioada din an…

  6. Sarbu Vlad spune:

    In perioada August-Septembrie cu putin noroc se pot observa si Lebede negre .( in zona pescariei)
    Pozele imi aduc aminte de vacantele de vara petrecute acolo (Satul Nou)

  7. Maria Olteanu spune:

    Va multumesc pentru acest articol, domnule Lengyel! Chiar ati surprins spiritul locului, atat de special pentru mine (centrul universului meu de copil in perioada vacantelor). Cred ca zona are un potential foarte mare. Sper ca la un moment-dat acesta sa fie valorificat si zona sa devina o alternativa la zonele mainstream de turism din jurul Bucurestiului. Pana la urma, distanta nu este prea mare, 160 Km, din care o buna parte este Autostrada Soarelui. Bacul poate pune ceva probleme, mai ales daca vorbim de perioada cuprinsa intre noiembrie si aprilie, cand acesta circula destul de rar, precum si pretul prohibitiv al trecerii cu bacul (35 lei pe directie).
    Da, zona este saraca, imbatranita si se depopuleaza mai ales prin procese naturale. Insa exista un potential agricol si turistic deosebit (zona viticola, pomicola, cu potential de acomodare a unor specii noi, cum ar fi lavanda, atat de prezenta la doar cativa km, de partea cealalta a granitei, in Bulgaria.) Sper sa traiesc sa vad zona aceasta reusind sa scape de spectrul saracirii si chiar sa pot participa activ la imbunatatirea sanselor de dezvoltare ale acesteia.

  8. va salut!
    as dori sa cercetez in toamna asta lacul,insa am auzit ca au bagat paza.astia nu stiu multe,daca le zici ca vii doar pentru foto si explorare,tot te amendeaza.e adevarat de treaba cu paza,stiti ceva?
    multumesc

  9. Pingback: Lacul Oltina- Constanta | Romanian Turism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s