Situl Natura 2000 Fântânița Murfatlar

Situată în zona central-sudică a Dobrogei de la noi, Fântânița-Murfatlar este un peisaj format din versanți destul de abrupți, câteva văi înguste, arii de platou având vegetație stepică, tufărișuri xerice și păduri de stejari termofili. Se cunoaște prezența a peste 500 de specii de plante, cu elemente pontice, balcanice, continentale, submediteraneene și eurasiatice. Dintre speciile arborescente sau formatoare de tufărișuri se pot menționa stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), cărpinița (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), vișinul turcesc (Prunus mahaleb), migdalul pitic (Prunus tenella) șamd. Diversitatea faunei stepice este și ea reprezentativă, cu multe specii de fluturi, câteva specii interesante de reptile, mamifere..

 

Ocrotirea acestei zone a început cu anul 1962, când devine arie protejată, din Decizia 935/ 1962 a Sfatului Popular Regional Dobrogea, statut de protecție confirmat prin Decizia 425/ 1970 a Consiliului Popular Județean Constanța. Legea 5/2000 o declară arie protejată de interes național pe 66,4 hectare, având codul 2364; suprafața pădurii în Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Basarabi este de 87,2 hectare, și pe această bază urmează să fie corectat și în lege, conform celor scrise în Formularul Standard al sitului Natura 2000. Complicat?

 

Situl Natura 2000 ROSCI0083 Fântânița Murfatlar se întinde pe 578 hectare cuprinse între 22 și 104 m altitudine, în regiunea biogeografică stepică. Conform Formularului Standard, 60% din sit sunt acoperite de stepe ponto-sarmatice, 30% cu vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 10% tufărișuri de foioase ponto-sarmatice…. dar în același formular apare (evident greșit) că situl are acoperire cu 98% păduri de foioase și 2% teren arabil.

 

Dintre speciile de plante de interes comunitar, în Formularul Standard sunt menționate: Echium rusicum, Pulsatilla grandis. Pe lângă acestea, se mai menționează prezența a variate alte specii: stânjenei (Iris pumila, Iris variegata), iasomia sălbatică (Jasminum fruticans), specii de colilie (Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa ucrainica), garofițe (Dianthus dobrogensis, Dianthus leptopetalus), rușcuțe (Adonis flammea, Adonis vernalis), sparanghel sălbatic (Asparagus verticillatus), specii de usturoi/ ceapă sălbatică (Allium flavum ssp. tauricum, Allium saxatile), specii de in (Linum austriacum, Linum pallasianum, Linum tauricum), rogoz (Carex hallerana), frăsinel (Dictamnus albus), coada șoricelului (Achillea setacea), euforbie/ laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), sipică (Cephalaria uralensis), Aster linosyris, Astragalus onobrychis, Astragalus subuliformis, Carduus hamulosus, Centaurea orientalis, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Centaurea thracica, Daucus guttatus ssp. zahariadii, Inula ensifolia, Melica ciliate, Minuartia bilykiana, Orlaya grandiflora, Phlomis herba-venti ssp. pungens, Piptatherum holciforme, Pulsatilla montana, Rumex tuberosus, Satureja coerulea, Scutellaria orientalis, Tanacetum millefolium, Teucrium polium, Thymus zygioides, Xeranthemum annuum.

 

Dintre speciile de nevertebrate de interes comunitar, în Formularul Standard sunt menționate: fluturi (Lycaena dispar, Colias myrmidone), lăcusta (Paracaloptenus caloptenoides). Pe lângă acestea, se mai menționează prezența variatelor specii de thysanoptere/ trips (Aeolothrips albicinctus, Aeolothrips fasciatus, Aeolothrips intermedius, Aeolothrips melaleucus, Aptinothrips elegans, Bolothrips icarus, Chirothrips manicatus, Chirothrips spinulosus, Frankliniella intonsa, Haplothrips leucanthemi, Haplothrips reuteri, Haplothrips scythicus, Odontothrips biuncus, Rubiothrips silvarum, Thrips atratus, Thrips fuscipennis, Thrips tabaci)… se vede că cineva a investit multă energie în studierea diversității acestor insecte mărunte, în acest loc; este menționată și prezența cosașului de stepă (Saga pedo), care poate atinge 12 cm lungime, fiind una dintre speciile care ating cele mai mari dimensiuni dintre insectele europene.

 

În Formularul Standard sunt menționate specii de reptile de interes comunitar: țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca) relativ comună și balaurul (Elaphe quatuorlineata) cu prezență incertă; se mai menționează prezența șarpelui rău (Coluber caspius); dintre mamiferele de interes comunitar apar aici: popândău (Spermophilus citellus), dihor pătat (Vormela peregusna). Circulă unele mențiuni că ar fi prezent în zonă șoarecele săritor (Sicista subtilis) și grivanul dobrogean (Mesocricetus newtoni)… dar aceste informații mai trebuie analizate… privind sursa lor.

 

În vecinătatea acestei arii protejate se află Ansamblul Rupestru de la Basarabi-Murfatlar, un complex de galerii și încăperi săpate în cretă/ calcare friabile, cu utilizare religioasă începând din secolul 10 (o inscripție arată că ar fi fost utilizat în anul 992); a fost descoperit în 1957 în timpul extragerii de cretă din carieră și este considerat primul loc de cult creștin din teritoriul actual al României. Situl arheologic a fost afectat de afluxul de turiști lipsiți de cultură, imbecili care scrijeleau variate inscripții în cretă. Prăbușirea unor arcade, devastarea, degradarea a continuat, astfel încât despre anumite locuri se păstrează doar câteva imagini fotografice. La o vizită în acel loc, în urmă cu peste 10 ani, am făcut câteva imagini cu desenele originale de pe pereți, printre care era și un fel de pasăre ibis/ țigănuș; era în interior și un liliac urecheat (Plecotus sp.). Este jenant ca un sit arheologic de o asemenea importanță să fie devastat în halul acesta, și asta spune mult despre gradul de (in)cultură a populației și despre (in)capacitatea intelectuală a factorilor de decizie… hoarde întregi de imbecili.

 

PS. Datele despre biodiversitatea zonei arată o valoare naturală care ar putea să fie prezentată în imagini la un mod spectaculos… dacă vor exista resursele necesare pentru a putea face acele imagini.

DSC_8331 DSC_8346

DSC_8319 DSC_8335 DSC_8340 Image196Megascolia flavifrons, cea mai mare specie de viespe din Europa, ajunge la 42 mm. Larvele acestei specii de viespi se dezvoltă pe larve de rădașcă (Lucanus cervus) sau nasicorn (Oryctes nasicornis), acelea fiind paralizate de veninul cu care sunt injectate de femela de viespe înainte ca aceasta să depună ouăle.

Image198

Image1030Popândău (Spermophilus citellus)
Image200

Image208InulaEnsifoliaInula ensifolia

Image184XerantemumAnnuum

Xeranthemum annuum

Image519

Image206IsatisTinctoriaIsatis tinctoria

Image209

Image207

Cichorium intybus

Image201EchinopsRitroRuthenicusEchinops ritro ruthenicus

Image202

Image203

Image600

Image204

Image601

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Situl Natura 2000 Fântânița Murfatlar

  1. horea spune:

    Stimate domnule dr. Peter Lengyel

    Va rog sa-mi scuzati naivitatea personala, dar si naivitatea urmatoarei intrebari.

    Va respect opiniile si tin sa va felicit pentru acest minunat blog, o incantare in materie de fotografie si lectura. Tin sa precizez ca sunteti printre putinii bloggeri care au primit „follow” pe adresa personala de mail. Consider ca ceea ce prezentati dumneavoastra e atat de valoros incat trebuie sa primesc update de fiecare data cand postati ceva nou, nu doar sa va urmaresc ocazional cand imi reamintesc de dumneavoastra.

    Tocmai m-am intors de la bunici si-am petrecut acolo cateva zile in care m-am plimbat prin albia Ariesului pana la gura de varsare in Mures. Am urmarit cu privirea niste iepuri de camp si niste caprioare si-am simtit o mare placere in admirarea lor. Mi-am spus ca o astfel de placere trebuie sa aiba si dl.dr. Peter Lengyel cand urmareste siturile despre care scrie pe blog. Problema e ca iepurii si caprioarele sunt zgarcite la vedere, pe cand pasarile nu. Si mi-am dat seama ca mai mult de niste rate salbatice (oarecare pt mine) nu recunosc mai nimic. Cu rusine va spun, dar as vrea sa-mi identificati o pasare foarte raspandita pe-acolo. Imi inchipui ca e o banalitate, dar ma enerveaza ca nu stiu. Pasarea e putin mai mare ca un porumbel, colorata doar in alb si negru, cu un cioc aseamanator ciorii (cap si cioc negru) si o coada destul de lunga ce se termina dreapt, cu care planeaza extrem de gratios pe distante scurte. Cu rusine pt lipsa de cunostinte elementare astept cu drag o opinie.

    *daca nu doriti sa aprobati comentariul va inteleg si va respect*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s