Situl Natura 2000 Lacul Dunăreni – Dobrogea

Lacul Dunăreni (Mârleanu) este situat în partea sud-vestică a Dobrogei, nu departe de Dunăre. Bazinul lacustru este situat într-o depresiune mărginită dinspre Dobrogea de pereți de loess și roci calcaroase fosilifere în sud-est. Formarea acestui bazin a fost posibilă prin existența unei văi secundare, un paleobraț al Dunării, care a erodat o vale… ulterior colmatată. În cartea Lacurile din România, Ed. Academiei R. S. România, București 1971, Petre Gâștescu scrie la pg. 164: “Lacul Mârleanu are o suprafață de 768 ha, un bazin hidrografic de 522 kmp (…). În amonte, într-un meandru al văii Dubromir – principalul afluent – se găsește lacul Beilic acoperit în întregime de vegetație. Lacul Mârleanu, datorită aportului mic din bazin și din izvoare, are apă foarte puțină, adâncimea medie în perioada de vară fiind între 30 și 40 cm. Uneori, în anii secetoși lacul seacă, iar atunci când are apă este acoperit în cea mai mare parte cu ciulini de baltă (Trapa natans). Faleza depresiunii este destul de conturată, săpată în depozite loessoide, dar cu înălțime mai mică (10-15 m). În prezent zona de legătură cu Dunărea este îndiguită, încât apele Dunării pătrund în lac foarte rar, la niveluri ridicate.” Lacul Dunăreni a fost declarat rezervație naturală prin Hotărârea de Guvern 2151 din 2004. Există aici o exploatație piscicolă.

 

Situl Natura 2000 Lacul Dunăreni ROSPA0054 aparține de regiunea biogeografică stepică. Situl are 1.003,8 hectare, terenuri cuprinse între 1 și 64 m altitudine, la o medie de 10 m alt; lacurile reprezintă 44%, mlaștinile 26%, terenurile arabile 30%. În Formularul Standard al sitului se arată cuibărirea a 40-60 perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus), 7-8 p. călifar roșu (Tadorna ferruginea), 54-75 p. rață roșie (Aythya nyroca), 300-400 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 10-12 p. pescărel albastru (Alcedo atthis), 10-40 p. stârc roșu (Ardea purpurea), 80-120 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 12-14 p. prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), peste 8 perechi de barză albă (Ciconia ciconia), 2-8 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 70-80 p. egretă mică (Egretta garzetta), 20-40 p. ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 16-20 p. piciorongi (Himantopus himantopus), 15-18 p. ciocântorși (Recurvirostra avosetta). În perioada de iarnă, situl este utilizat de 120-140 cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus), sub 4 exemplare de pelican creț (Pelecanus crispus), 200-300 de gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), sub 11 egrete mari (Egretta alba). În perioada de pasaj, apar pe aici: 500-600 cormorani pitici (Phlacrocorax pygmeus), 41-50 pelicani creți (Pelecanus crispus), 120-400 stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), 310-360 lopătari (Platalea leucorodia), 22-31 exemplare de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 550-700 rață roșie (Aythya nyroca), peste 2.000 chirighițe cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 120-150 stârc roșu (Ardea purpurea), 234-340 stârci galbeni (Ardeola ralloides), 400-500 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 44-77 prundărași de sărătură (Charadrius alexandrinus), peste 200 chirighițe negre (Chlidonias niger), 200-500 berze albe (Ciconia ciconia), 90-123 egrete mari (Egretta alba), 400-500 egrete mici (Egretta garzetta), 200-400 ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 4-6 codalbi (Haliaeetus albicilla), 120-135 exemplare de piciorong (Himantopus himantopus), 400-600 pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 400-800 pescăruși mici (Larus minutus), 120-160 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 1.200-1.400 bătăuși (Philomachus pugnax), 270-340 exemplare de țigănuș (Plegadis falcinellus), 90-123 exemplare de ciocîntors (Recurvirostra avosetta), 60-70 chire mici (Sterna albifrons), 1.000-1.200 chire de baltă (Sterna hirundo). În perioada de migrație aici există peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă, ceea ce face ca situl să fie un potențial candidat pentru desemnare ca sit Ramsar.

 

A privi apusul de soare de pe un versant de loess, a asculta forfota păsărilor care se pregătesc de înnoptare în stuf… pare ca totul este frumos pe aici.

DSC_1462

DSC_1363 DSC_1383 DSC_1398 DSC_1409 DSC_1419 DSC_1428 DSC_1438 DSC_1452

DSC_1329 DSC_1339

DSC_1458 DSC_1473

DSC_1478 DSC_1493

DSC_1498

DSC_1513

DSC_1528

DSC_1548

DSC_1553

DSC_1563

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Situl Natura 2000 Lacul Dunăreni – Dobrogea

  1. amurgdesuflet spune:

    acum imi pare rau ca nu am ajuns si acolo in pelerinajul meu

  2. Pingback: Lacul Dunăreni – Constanta | Romanian Turism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s