Situl Natura 2000 Lacul Beibugeac – Dobrogea

Lacul Beibugeac cu apele sale salmastre și malurile sărăturate, este situat în nord-estul Dobrogei, la nord de localitatea Plopul, la o altitudine de 2-4 m. Cuveta are o adâncime foarte mică… la ape mari adâncimea maximă fiind pe la 1,5 m, ceea ce face ca acest lac să fie cel mult o suprafață întinsă de ape cu adâncime redusă, cu mâluri în care trăiesc variate specii de nevertebrate, ceea ce face ca locul să fie o atracție pentru numeroase specii de păsări. Suprafața apelor variază în conformitate cu condițiile momentului, depinzând de cantitatea de precipitații, temperatura care duce la evaporarea apei șamd. Ca loc de hrănire, lacul este utilizat de variate specii de stârci, prundărași, egrete, călifari, rațe, lebede, pelicani șamd. La marginea apei există unele zone cu stuf (Phragmites australis), și întinse pășuni.

Situl Natura 2000 ROSPA0052 Lacul Beibugeac are 256,7 hectare, cuprinse între 0 și 8 m altitudine, la o medie altitudinală de 1 m, aparținând de regiunea biogeografică stepică; suprafața sitului este acoperită de lacuri în proporție de 54%, mlaștini 36%, culturi agricole 10%. În Formularul Standard al sitului se arată cuibărirea a 24-55 p. de ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 12-14 p. prundărași de sărătură (Charadrius alexandrinus), 60-80 p. chirighițe cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 4 p. barză albă (Ciconia ciconia), 14-28 p. vânturel de seară (Falco vespertinus), 24-40 p. piciorongi (Himantopus himantopus), 38-74 p. ciocântorși (Recurvirostra avosetta). În perioada de iarnă, situl este utilizat de 700-2.500 de gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 120-130 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 70 egrete mari (Egretta alba). În perioada de pasaj, apar pe aici numeroase specii de păsări și în număr mare de exemplare: 234-490 stârci galbeni (Ardeola ralloides), 120-163 rață roșie (Aythya nyroca), 2.000-3.000 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 200-320 ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 42-77 pelicani creți (Pelecanus crispus), 630-900 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 631-800 cormorani pitici (Phlacrocorax pygmeus), 190-300 lopătari (Platalea leucorodia), 250-270 exemplare de țigănuș (Plegadis falcinellus), 80-120 stârc roșu (Ardea purpurea), 160 prundărași de sărătură (Charadrius alexandrinus), 2.000 chirighițe cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 200 chirighițe negre (Chlidonias niger), 200-500 berze albe (Ciconia ciconia), 10-20 berze negre (Ciconia nigra), 2-3 șerpari (Circaetus gallicus), 2-20 ereți de stuf (Circus aeruginosus), 90-100 egrete mari (Egretta alba), 4-6 codalbi (Haliaeetus albicilla), 340 exemplare de piciorong (Himantopus himantopus), 1.800-2.600 pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 80-200 pescăruși mici (Larus minutus), 120-400 stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), 8 uligani pescari (Pandion haliaetus), 1.200-2.000 bătăuși (Philomachus pugnax), 121 exemplare de ciocîntors (Recurvirostra avosetta), 400 chire mici (Sterna albifrons), 1.000-2.000 chire de baltă (Sterna hirundo), 10-34 exemplare de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 430-600 fluierari de mlaștină (Tringa glareola), 20-67 notatițe cu cioc subțire (Phalaropus lobatus). Conform Formularului Standard, în perioada de migrație în acest sit se află peste 20.000 de păsări de baltă, ceea ce îl face candidat potențial pentru a deveni sit Ramsar. În formularul IBA (Important Bird Area), se mai menționează pentru perioada de iarnă prezența a 6.000-9.000 exemplare de gârliță mare (Anser albifrons), iar pentru perioada de pasaj 800-1.360 rațe pestrițe (Anas stepera), 450-3.000 sitari de mal (Limosa limosa).

Societatea Ornitologică Română (SOR) monitorizează păsările de pe acest lac de peste un deceniu, din 1996; redactarea unui Plan de Management cu ajutorul specialiștilor de la Royal Society for the Protection of Birds (RSPB) a fost realizată în 1998, în 2000 zona devine Arie de Importanță Avifaunistică (IBA – Important Bird Area RO084, pe 248 hectare) iar la 30 ianuarie 2004, Consiliul Local Murighiol a înființat aici o arie protejată de interes local, rezervație care la sfârșitul lui 2004 este dată în custodie către SOR; au fost făcute demersuri pentru reducerea impactului antropic (reprezentat de vânătoare, perturbarea păsărilor în variate feluri, depozitarea de gunoaie la malul apei de către săteni, prezența câinilor vagabonzi șamd). Conform datelor SOR “există o evidentă complementaritate între lacul Plopu și zona strict protejată Sărături-Murighiol, deoarece pentru multe dintre păsările cuibăritoare la Sărături, Lacul Plopu constituie în perioada de primavară-vară un foarte important loc de hrănire. (…) Pe insulele ce apar la începutul verii se instalează colonii de chire, chirighițe, pescăruși, piciorongi, ciocîntorși. În 2004, deși nivelul apei era mic, au cuibărit la Plopu pentru prima dată și trei perechi de pescăriță râzătoare, iar în 2005 peste 70 de perechi de ciocîntors. (…) În perioada de iarnă, pot fi observate în mod regulat sute de gâște cu gât roșu, care se odihnesc pe lac, mii de gârlițe mari și chiar câteva exemplare de rață cu cap alb. Zona este una dintre cele mai sigure locuri unde se poate întâlni pescărușul asiatic.”

Deși am trecut de mai multe ori pe la acest lac, vremea momentan- nefavorabilă pentru fotografiere ori “banalitatea” unor păsări pe care le-am mai fotografiat în condiții mult mai bune în alte locuri a dus la “neglijarea” acestui loc… Totuși, valori naturale ar exista destule, când este apă. În toamna 2012 am fost sa văd cam cum arată locul pe timp de migrație, dar era… zero. Adică lacul era secat total, evident că nu era nici o pasăre de baltă, doar sus se rotea un codalb, până și acela era cam prea sus pentru a îi putea face o imagine care să merite… dar asta este. Mă gândesc ca în primăvara viitoare să aloc ceva vreme să fac o serie de imagini mai bune🙂

DSC_6127 DSC_6132 DSC_6147

_DSC5591

Codalb (Haliaeetus albicilla)_DSC5593 _DSC5596 _DSC5598 _DSC5601 _DSC5603 _DSC5606 _DSC5621 _DSC5633

DSC_6063 DSC_6068 DSC_6077 DSC_6098 DSC_6112

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Situl Natura 2000 Lacul Beibugeac – Dobrogea

  1. Doina Cioaca spune:

    Este dezolant ceea ce vad Peter! Acelasi lucru il spun si pentru articolul tau recent de la Maxineni. Se vede treaba ca Lacul Beibugeac este fara apa de mai mult timp, probabil 6 luni – 1 an, dar pana sa vad aceste fotografii, nu am avut informatia asta, desi legal are custode si parca si un proiect la POS Mediu pentru planul de management. Rolul custodelui era in acest caz sa ne informeze despre situatia actuala din teren. Multumesc!

  2. peterlengyel spune:

    In toamna 2012 am vazut ca au fost secate si apele de la intrarea pe Grindul Lupilor, cele de pe Grindul Chituc samd, din cauza secetei din vara si a caniculei care a tinut cam mult. La fel a fost pe langa Dunare, de-a lungul fluviului, unde multe din zonele umede/ balti/ lacuri pe care le stiam in trecut, acum erau lipsite de apa sau puternic restranse ca suprafata. Noroc ca pasarile sunt mobile si isi gasesc alte locuri, iar nevertebratele din aceste ape au forme de rezistenta care fac posibila trecerea peste aceste perioade.

  3. peterlengyel spune:

    a lake – potential Ramsar site with 20.000 birds in migration, but this autumn without water because of the drought in Dobrogea/ Romania

  4. Costina Fulga spune:

    Minunate imagini si informatii!! In 2011 SOR a depus un proiect pe POS Mediu, initial Geoecomar ar fi trebuit sa fie partener (in vremea aceea inca lucram la institut in Constanta si eu am scris partea de controlare a nivelului apei, reconstructie ambientala, foraje, hidrogeologie etc. ) Proiectul este finantabil, eu sunt acum doar membru SOR, nu mai stiu cum evolueaza executia activitatilor, cine ce si cum… dar o sa-si revina situl si se intorc „locatarii”…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s