Situl Natura 2000 Brațul Măcin

Dunărea se desparte în 3 brațe la Insula Mare a Brăilei (cândva Balta Mare a Brăilei): la vest este Dunărea navigabilă, la mijloc Brațul Vâlciu, iar la est, către Dobrogea este Brațul Măcin sau Dunărea Veche… acesta din urmă preluând circa 20% din apele danubiene. Există pe Brațul Măcin 2 situri Natura 2000, suprapuse în mare parte, una înființată pe baza Directivei Habitate (SCI), una pe Directiva Păsări (SPA) a Uniunii Europene.

Situl Natura 2000 Brațul Măcin ROSCI0012 are o suprafață de 10.303 hectare situate în regiunea biogeografică stepică, între altitudinile de 0 și 94 m, cu o medie altitudinală de 8 m. Este o fâșie lungă de Dunăre, situată în județele Constanța, Brăila și Tulcea. Conform Formularului Standard, situl este acoperit în mare parte de păduri de foioase (58%)… – incluzând și plantații de plopi hibrizi -, apoi râuri, lacuri (25%), dar este și teren arabil (8%), pășuni (6%), mlaștini/ turbării (3%). Situl are mai multe habitate de interes comunitar, cel mai extins ca suprafață fiind zăvoiul cu salcie albă (Salix alba) și plop alb (Populus alba) care acoperă 19,4 % din suprafața sitului; celelalte habitate de interes comunitar au suprafețe mici: stepe ponto-sarmatice 3%, “comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin” 2%, “pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)” 1%, râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention 1%, pajiști aluviale cu Cnidion dubii 0,5%, ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara 0,01%. În Formularul Standard al sitului sunt menționate specii de plante de interes comunitar (Marsilea quadrifolia) și alte specii de plante rare (Echinops ritro ruthenicus, Thymus zygioides), specii de pești precum boarța (Rhodeus sericeus amarus), țiparul (Misgurnus fossilis), zvârluga (Cobitis taenia), săbița (Pelecus cultratus), avat (Aspius aspius), petroc (Gobio kessleri); amfibieni: izvorașul cu burta roșie (Bombina bombina), tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus), apoi reptile precum țestoasa de baltă (Emys orbicularis).

Situl Natura 2000 ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin are suprafața de 18.759,2 hectare, cuprinse între 0 și 198 m altitudine, cu o medie altitudinală de 17 m. Conform Formularului Standard, în acest sit cuibăresc   12-15 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 110-140 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 350-400 p. fâsă de câmp (Anthus campestris),  30-50 p. stârc roșu (Ardea purpurea), 30-50 p. rață roșie (Aythya nyroca), 12-15 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 12-20 p. pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 8-11 p. șorecar mare (Buteo rufinus), 50-70 p. caprimulg (Caprimulgus europaeus), 4 p. prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 460-500 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 24 p. barză albă (Ciconia ciconia), 4 p. barză neagră (Ciconia nigra), 5-6 p. șerpar (Circaetus gallicus), 12-30 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 1 pereche erete sur (Circus pygargus), 120-130 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 15-20 p. ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), 320-380 p. egretă mică (Egretta garzetta), 120-130 p. ortolan/ presură de grădină (Emberiza hortulana), 22-34 p. vânturel de seară (Falco vesperinus), 1 p. codalb (Haliaeetus albicilla), 24 p. piciorong (Himantopus himantopus), 40-60 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus),  400 p. sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), 120 p. sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), 4-5 perechi de gaie brună (Milvus migrans), 120-140 p. stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), 60-90 p. pietrar negru (Oenanthe pleschanka), 30 p. ghionoaie sură (Picus canus), 30-80 p. cresteț cenușiu (Porzana parva), 8 perechi ciocîntors (Recurvirostra avosetta), 34 p. chiră mică (Sterna albifrons) șamd. Rar cuibărește silvia porumbcă (Sylvia nisoria) iar două exemplare de buhă mare (Bubo bubo) sunt considerate rezidente. În perioada iernii, există aici cca. 180 exemplare de cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus). În perioada de pasaj, situl este utilizat de 40 exemplare de acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), 30 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 1.200 berze albe (Ciconia ciconia),  50-60 exemplare de herete vânăt (Circus cyaneus), 20 hereți albi (Circus macrourus), 60 ereți suri (Circus pygargus), 20-30 codalbi (Haliaeetus albicilla), 5 exemplare de acvilă pitică (Hieraeetus pennatus), 40 pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 400 pescăruși mici (Larus minutus), 20 uligani pescari (Pandion haliaetus), 100-120 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 200 cormorani pitici (Phlacrocorax pygmeus), 200 bătăuși (Philomachus pugnax), 80-90 lopătari (Platalea leucorodia), 240-280 exemplare de țigănuș (Plegadis falcinellus), 400 chire de baltă (Sterna hirundo), 80 exemplare de fluierar de mlaștină (Tringa glareola) șamd. Ca să vedem cât de aproximative sunt aceste date oficiale, putem să ne gândim doar la cei 200 de bătăuși (Philomachus pugnax) menționați pentru pasaj… probabil că lipsește un ordin de mărime… adică 2.000 cel puțin. La fel cu cei 80-90 lopătari menționați, cu cei 80 de fluierari de mlaștină, cu cei 240-280 de țigănuși șamd.

PS. Mulțumesc colegului dr. Ion Constantin pentru ajutorul acordat la determinarea unora dintre speciile din imagini.

180

Țigănuși (Plegadis falcinellus)

187 188 190 191 195 197 199 201 203 207 211 213 215 217 218 220 224 228 236 238 264 266

378 383 385 387 419 420 421 422

267

104 105 108 119 123 126 127 129 130 131 132 135 137 139 140 141 149 151 152 157 171 173 174

277 278 297 299 306 311 316 321 328 332 333 337 340 346 349 350 357 359

148 176 178 179 252 253 254

436

Egrete mari (Egretta alba), stârc cenușiu (Ardea cinerea), lopătari (Platalea leucorodia), egrete mici (Egretta garzetta)

439

338

327

Pescăruși râzători (Larus ridibundus)

330 331

034

268

Chirighița neagră (Chlidonias niger)

271

031

Corcodel mare (Podiceps cristatus)

275

Fluierar de munte (Actitis hypoleucos)

287 312 313

014

Fluierar de mlaștină (Tringa glareola)

038 061 076

442

Bătăuși (Philomachus pugnax)449 455 456 457 459 460 461

231

Călifarul roșu (Tadorna ferruginea)

235

392

446 458 462 465

418 415

412 429

425

255 260 263

469 470 474 477 478 481 483 487 488 493 495 497 498 499 502 504 506 507 508 509 512 513 516

468

Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus)

465 467

289Lopătari (Platalea leucorodia), egrete, stârc cenușiu, pescăruși

290

291 347

465

Nagâț (Vanellus vanellus)

484 492 501

318

Barză neagră (Ciconia nigra)

353 362 370 371 372 374 377 378 380 383 384

397

Stârc galben (Ardeola ralloides), juvenil

412 435 441

002

Stârc galben (Ardeola ralloides), adult

003

093

Vânturel roșu (Falco tinnunculus)

100

389

Vânturel de seară (Falco vespertinus)

390

415

Erete de stuf (Circus aeruginosus), juvenil

416 419

DSC_1814 DSC_1817 DSC_1834 DSC_1842 DSC_1850 DSC_1869

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Situl Natura 2000 Brațul Măcin

  1. viesparul zice:

    superb! multumesc pentru imagini, m-am uitat la ele si e terapie curata! 🙂

    • peterlengyel zice:

      Da, macar partea de pasari din acest sit este pe blog. Mai vreau sa includ niste imagini mai vechi, cateva peisaje, facute cu mult timp in urma… chiar daca din punct de vedere tehnic lasa de dorit. Daca au ceva de zis, ceva atmosfera, ceva interesant…. dar trebuie sa am dispozitia sa le analizez, sa le selectez 🙂

  2. Roxana Ion zice:

    pozele sunt minunate! felicitari!

  3. Iulian Nichersu via lista Conservarea Biodiversitatii zice:

    Exceptionale pozele. Am stat si le-am admirat cu deosebita placere.

    Faptul ca la apele mici de toamna, Bratul Macin tranziteaza numai 95mc din cei 2300mc ai Dunarii, explica aceste habitate si aglomerarile de pasari surprinse minunat in imagini.

    Iulian

  4. catavenue zice:

    Locurile de genul îţi taie răsuflarea, felicitări pentru fotografii sunt absolut frumoase.

  5. Dan Munteanu zice:

    Am admirat mai ales fotografiile călifarilor roșii.
    Dan Munteanu

  6. Mircea zice:

    Felicitari pentru imaginile surprinse. Cele in care apare califarul rosu in prim plan zic eu ca sunt cele mai bune imagini cu aceasta specie pe care le-am vazut la fotografii romani de wildlife.
    Mircea Achim

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s