Parcul Național Muntele Parnassos – Grecia

Muntele Parnassus/ Parnassos (Mount Parnassos) este o zonă montană calcaroasă situată în vecinătatea Golfului Corinth, în zona central-sudică a Greciei. Parcul Național Muntele Parnassus are valoare naturalistică prin peisajele și biodiversitatea existent; valoarea culturală este reprezentată de vestigiile arheologice și istorice ale zonei… Delphi care din 1987 este UNESCO World Heritage Site.

 

O ocazie bună pentru a vedea zona a fost în cadrul unui proiect derulat de colegi de la MIO-ESCDE din Atena (Mediterranean Information Office for Environment, Culture and Sustainable Development); în Parcul Național Muntele Parnassos am avut o aplicație de teren în care au fost prezentate și variate echipamente de prelevare a probelor de sol, măsurători de distanțe, prelevare de date fitocenologice, ascultare și înregistrare a cântecelor de pasăre șamd. Totodată, au fost vizitate zonele relevante de la Delphi și au fost interesante dezbateri despre aspecte ecologice și culturale.

 

Câteva luni pe an, zonele înalte ale Muntelui Parnassus sunt acoperite de zăpadă. Vârful Liakoura atinge 2457 m. Precipitațiile sunt pe la 1.000 mm pe an, ceea ce face posibilă dezvoltarea unei vegetații relativ luxuriante, în context mediteranean…. muntele fiind înconjurat de arii terestre mai uscate. În zona înaltă există stâncării și pășuni alpine. Păduri în care domină o specie de brad (Abies cephalonica), mai au și pini (Pinus pallasiana ssp. nigra), gârniță – o specie de stejar (Quercus frainetto) șamd. Vegetația mediterană de tufărișuri sempervirescente (verde permanent) adaptate la uscăciune (sclerofile), ocupă etajul altitudinal cuprins între 500-800 m: garrigue, maquis. La altitudini mai reduse există întinse plantații de măslini, precum și livezi de portocali.

 

Parcul Național Muntele Parnassos acoperă o suprafață de doar 3.513 hectare… fără a include și vârfurile cele mai înalte. Primul Parc Național declarat în Grecia a fost Muntele Olimp, Olympos, urmând imediat după aceea Mount Parnassos, în același an, 1938. Din 1987, zona este declarată sit Natura 2000 SPA GR2410002 Oros Parnassos, pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene iar din 2006 este și SCI, pe baza Directivei Habitate; în Formularul Standard al sitului, se arată că aria protejată se întinde pe 34.384,0 hectare, cuprinse între 289 și 2446 m altitudine, aflate în regiunea biogeografică mediteraneană; 39,5% sunt ocupate de tufărișuri, 37% sunt ocupate de păduri de conifere, 16,5% de zone stepice/ înierbate șamd. Dintre speciile de plante, de interes comunitar sunt Paeonia parnassica și Bupleurum capillare, dar există aici 93 de specii de plante endemice, mai cu seamă aparținând comunităților vegetale ale pajiștilor alpine/ subalipne.

 

Fluturele Apollo (Parnassius apollo) este o specie importantă pentru conservare, fiind protejată de variate convenții internaționale (Berna, Washington); în Formularul Standard mai sunt menționate Parnassius mnemosyne, Zerynthia polyxena, Papilio alexanor, Saturnia pyri și multe alte specii. Dintre amfibieni, în Formularul Standard sunt menționate tritonul din specia Triturus carnifex, izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), dar se mai cunoaște prezența câtorva specii de salamandre/tritoni (Salamandra salamandra, Triturus vulgaris, T. alpestris) și broaște (Rana dalmatina, R. graeca). Dintre reptile, în Formularul Standard sunt menționate specii de țestoase de uscat (Testudo marginata, T. hermanni), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), o specie de șopârlă fără membre (Ophisaurus apodus), șarpele rău (Coluber caspius), șarpele de alun (Coronella austriaca), vipera cu corn (Vipera ammodytes).

 

Avifauna este și ea impresionantă. În Formularul Standard sunt menționate ca fiind cuibăritoare peste 2 perechi de acvilă de munte (Aquila chrysaetos), 1 p. acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), 1 pereche de acvilă porumbacă (Hieraaetus fasciatus), 1 p. șoim sudic (Falco biarmicus), 6 p. șoim călător (Falco peregrinus), dar sunt menționate și alte variate specii precum drepneaua palidă (Apus pallidus), măcăleandru roșcat (Cercotrichas galactotes), mierla de piatră (Monticola saxatilis), frunzărița balcanică (Hippolais olivetorum), muscar semigulerat (Ficedula semitorquata), potârnichea de stâncă (Alectoris greca), stănuța de munte (Pyrrhocorax pyrrhocorax) șamd. Totodată, pot să fie văzute eratice exemplare de vultur pleșuv sur (Gyps fulvus), vultur pleșuv brun (Aegypius monachus), vultur hoitar (Neophron percnopterus), zăgan (Gypaetus barbatus), dar acestea nu mai cuibăresc în zona Muntelui Parnassos. Avem aici o Arie de Importanță Avifaunistică (IBA GR107 Southern and eastern part of Mount Parnassos), de 19.400 hectare; conform datelor BirdLife, în 1997 a cuibărit aici o pereche de zăgan (Gypaetus barbatus), abundente sunt stăncuțele alpine (Pyrrhocorax graculus), țicleanul de stâncă (Sitta neumayer), comune sunt fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla albastră (Monticola solitarius), silvia cu gât negru (Sylvia rueppelli), frecventă este presura cu cap sur (Emberiza caesia).

 

În Formularul Standard al sitului Natura 2000 mai sunt menționate specii de mamifere precum liliecii (Rhinolophus ferrum-equinum, Rinolophus hipposideros, Myothis blythi, Myotis myotis); merită amintită prezența pârșului cu coada stufoasă (Dryomys nitedula wingei) și orbetelui (Spalax leucodon).

 

Vestigiile arheologice ale anticului Delphi se află pe mai multe terase ale Muntelui Parnassos; un sit valoros, cu extraordinară importanță istorică, artistică și culturală. Existau pe aici și parțial există și acum altare, temple, amfiteatre, hipodrom, fântâni, statui, nenumărate opere de artă… Delphi era un sanctuar, loc de rugăciune la zeul Apollo, ca semn de recunoștință pentru luptele sale cu dragonul Python… pe care deși l-a ucis, a trebuit să fie pedepsit deoarece a distrus o creatură a lui Gaia, Zeița Pământului Ancestral. Legenda spune că Apollo a venit prima dată la Delphi sub formă de delfin, aducând pe spate preoți din Creta. În marmura templului lui Apollo erau sculptate inscripții precum gnothi seauton (cunoaște-te pe tine însuți), meden agan (nimic în exces) șamd.

 

Oracolul din Delphi era cel mai important oracol al lumii grecești antice, iar Delphi era considerat centrul Lumii; oracolul are origini preistorice și era asociat cu închinarea la zeița Gaia, “bunica”/ mama Planetei. Se zice că existau pe atunci în aceste locuri, niște emanații din scoarța terestră, cu vapori producători de transă și extaz, halucinații transpuse în tot felul de viziuni și legende. Mitologia zonei face referințe la Apollo, Orpheus, zeul Dionysus, Odysseus, nimfe, Thalia și alte muze… un loc al creativității, poeziei, literaturii, muzicii și cunoașterii. Pe acest munte “locuia” și Pegasus, calul înaripat… Peștera Corycian a fost dedicată zeului Pan… cel cu picioare de capră. Oracolul era consulat atât pentru chestiunile importante, de genul pornirii unor războaie sau fondării de noi colonii, până la aspecte de viață personală. Interesant de amintit este că cel mai vechi oraș din ceea ce azi este România, este orașul antic grecesc de la Histria.

 

Începând cu anul 776 îen, la Delphi erau organizate jocuri atletice odată la 4 ani, precursoare ale jocurilor olimpice. Ofrande aduse din variate zone ale Greciei Antice au făcut ca Delphi să devină un loc de concentrare a creațiilor artistice extraordinare.. și un fel de Bancă Centrală a Greciei Antice. Decăderea locului a fost produsă de năvăliri barbare, un cutremur major în anul 83 îen, precum și de jaful intreprins de împăratul Nero care a luat 500 de statui… cele mai frumoase… și le-a transferat la Roma în 66 en… Împăratul creștin Theodosius I, un adevărat imbecil… în numele creștinismului a distrus templul Apollo, lucrările de artă, statuile șamd; creștini zeloși au distrus și resturile, în încercarea de a șterge urmele perioadelor păgâne – alți mulți fanatici. Dacă aceste șleahte de cre(ș)tini manipulați nu ar fi existat, locul acesta era totalmente diferit… Totul a fost distrus, șters de pe fața Pământului; zona a fost ocupată de sate nesemnificative, care au fost mutate după un cutremur care a distrus locuințele, așa încât săpăturile arheologice au putut începe în 1893… ca să scoată la lumina zilei aceste minunății ale Civilizației Grecești Antice.

 
PS. Martin Heidegger în “Originea operei de artă” scrie: “Un edificiu, un templu grec de pildă, nu reproduce nimic. El se ridică pur și simplu în mijlocul văii stâncoase. Templul închide în sine figura zeului, și în această ascundere el o face să emane, prin sala deschisă a coloanelor, în spațiul sacru. Datorită templului, zeul este prezent în templu. Această prezență a zeului este, în sine însăși desfășurarea și delimitarea spațiului ca fiind unul sacru. (…) Templul ca operă rostuiește și adună în jurul său unitatea acelor traiectorii și raporturi în care nașterea și moartea, restriștea și belșugul, biruința și înfrângerea, supraviețuirea și dispariția dobândesc configurația și desfășurarea unui destin de ființă umană. (…) Înălțându-se, templul deschide o lume și, în același timp, el o repune pe pământ, care, în felul acesta, se revelează ca sol natal.”

PS2. Interesant este că zona Montparnasse din Paris a fost denumită după acest loc, ca simbol al poeziei, literaturii… ca urmare a studenților de litere care recitau poezii în spații publice.

PS3. Mulțumesc colegului dr. Cosmin Manci și colegilor din Grecia, mai cu seamă lui Vassilis Psallidas pentru determinarea/ confirmarea determinării speciilor.

PS4. Vizitarea Muntelui Parnassus este de preferat a se derula în lunile mai-iunie. Există ceva dorințe de a face un mare tur de vizitare și fotografiere a biodiversității Parcurilor Naționale din Grecia… dar nu se știe când va putea avea loc o astfel de acțiune… poate 2013, poate 2014, sau… altădată.

 

 

 

Anemone blanda

Anemone blanda

Quercus coccifera (?)

Crocus flavus sau C. olivieri (??)

Cercis siliquastrum

Cercis siliquastrum

Heniokhos este o statuie de bronz din Grecia Antică, un om în dimensiune naturală, o lucrare de artă redescoperită în 1896 la săpăturile din Delphi; statuia a fost ridicată în anul 474 îen… și cuprindea și un car de război tras de 6 cai de bronz… fiind una dintre cele mai impunătoare creații artistice ale acelor timpuri.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Biodiversitate in Europa. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Parcul Național Muntele Parnassos – Grecia

  1. maria pina zice:

    meravigliose !! (wonderful)

    • peterlengyel zice:

      Yes, it was a great experience, a nice group of people, trying to understand sustainability, natural values, history and culture. Thanks to our Greek colleagues for making it possible. Special thanks to you, dear friend Vassilis!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s