Hidrocentrale mici – dezastru mare

În văi până acum sălbatice ale Carpaților, avem în derulare un război devastator care extermină naturalețea apelor de munte, înaintând pe sute de fronturi: escadrile de buldozere, excavatoare, geniști experți în dinamitare și la final turnarea în beton… Șenilele microhidrocentraliștilor zdrobesc și terfelesc viața de pe cursurile de ape naturale. Este pe cale procedeul prin care fiecare curs de apă primește câteva injecții mortale de beton armat, prin care pe un secol se distruge cursul de apă în cauză… se pierde conectivitatea, ca o tăietură pe venă… și biodiversitatea întregului curs de apă ajunge să fie afectată.

Sute de monștri de beton-armat vor distruge habitatele de care depind vietăți știute și neștiute. Chiar în situri Natura 2000 cu specii de pești de interes comunitar… apar serii de monștri de beton… Apele sunt trase în țeavă, rămânând sectoare de cursuri secate aproape în totalitate… moartea pasiunii. Ce se va întâmpla cu conectivitatea cursului? Cum vor trece pe aici păstrăvii (Salmo trutta), lipanii (Thymallus thymallus) și pești mai mici ai munților, cum vor trece chișcarii (Eudontomyzon danfordi) protejați pe hârtie de lege cafenie?

Păstrăv (Salmo trutta)

În vara anului 2011 treceam prin Munții Făgăraș când am văzut cum mișună utilajele grele prin valea naturală de apă… vie încă. Țevi de un calibru uriaș se pregăteau să fie puse pe traiectoria cursului, prin care va circula apa moartă. Vedeam ecosistemul natural cum este distrus sub șenile de buldozere, cum excavatoarele sapă groapa comună a vietăților care trăiau prin fluidul care neîntrerupt pe aici curge de milioane de ani. De sus de pe la birouri din minister nu se vede nici o problemă, dar dacă te apropii de lumea vie, metaforic poți să auzi scrâșnetul milioanelor de trichoptere, efemeroptere, plecoptere șamd, care sunt strivite sub șenilele “civilizației”. Din birourile populate de cei surzi și orbi, nu se percepe situația vietăților care nu vor mai avea ocazia să se nască… în apele moarte care vor curge printre betoanele, prin tuburi trase prin Carpați. Se dinamitează stâncile de pe margini, se nivelează pragurile peste care cădeau spectaculoase cascade… peisajul natural este definitiv și irevocabil eradicat… se construiește ceva alungit și dreptunghiular, din beton… un loc pentru apa care nu mai trăiește. Nu am făcut nici o fotografie în acea vale aflată sub asediu, ca și atunci când un băiat a fost fulgerat în Retezat și se zbătea la limita vieții… sau când am văzut oameni din India care nu se puteau ridica în picioare… de foame. Nu lăcrimam, că aparent deja mi-am pierdut această capacitate. Dar orice naturalist care trecea prin zona unui șantier de hidrocentrală construită pe o vale anterior sălbatică… putea să simtă cum plânge sufletul omului, dacă așa ceva mai există, încă.

Din păcate, domnul Efemeropter apoi doamna Efemeropteră de la Minister, în imensa lor implicare în protejarea naturii, „nu îl întreabă” pe domnul Trichopter sau Plecopter din apă… ce părere are…. și nici pe domul și doamna Lipan nici pe copii de Păstrăv… și nici reprezentanții societății civile interesate de conservarea naturii nu au ce și cui să îi zică. Buldozerele pe șenile sunt alimentate. Văile sălbatice ale Carpaților… ce contează? Era pe când nu s-a zărit… azi o vedem și nu e… sau ceva asemănător.

În peisajele locuite de oameni, cursurile de ape naturale devin din ce în ce mai puține, mai fragmentate, mai poluate, mai pline de betoane. Râurile naturale au fost ucise în mare parte, sufletul lor se destramă în canale betonate, în salbe de baraje colmatate cu nămoluri împuțite, presărate cu cauciucuri uzate, mormane de flacoane de plastic; dacă cineva va deschide cândva oricare dintre flacoanele acelea, va găsi în fiecare câte un bilețel pe care scrie: “a existat aici o specie agresivă sinucigașă care făcea totul pentru a distruge mediul în care ea putea eventual persista”.

A venit și rândul apelor de munte încă aflate în stare relativ naturală. Microhidrocentralele sunt agresiuni umane în peisaje cu grad redus de antropizare, așadar ele distrug zonele naturale încă existente. Fiecare săptămână apar noi proiecte și sunt aprobate noi investiții cu verde de Paris. Pare că în 2005 erau proceduri demarate pentru 380 de microhidrocentrale și estimarea a peste 700 de noi locații posibile. Pare că în 2011, au existat 536 de microhidrocentrale care aveau aviz de mediu valabil. Numărul lor crește zi de zi.

Un articol interesant a lui Nicolae Dărămuș, apărut în Jurnalul Național la 11 octombrie 2011, are titlul: „Energia verde aduce moartea. Hidrocentralele private distrug Negra Broştenilor”. Aici se arată: “grav atentat ecologic: (…) şapte hidrocentrale private pe râul Neagra Broştenilor (…) Fiecare instalaţie având, con­form proiectului, o conductă lun­g­­ă de 4-5 kilometri ce urma să cap­te­ze 70% debit, practic, acest superb râu urma să dispară pe întregul cursul său semnificativ. (…) la ora actuală, în România, actele care consfinţesc ilegalităţi şi ne­drep­tăţi nu sunt o problemă (…) Ce poate fi în  capul unui individ care îşi închipuie că are dreptul să confişte, unei ţări şi vieţii, un râu de munte, rămâne însă o problemă de ordin psihia­tric.”

Privind holistic situația biodiversității acvatice a peisajelor din Carpați, se ajunge ca prin aceste microhidrocentrale să se creeze sute de discontinuități la nivelul rețelei hidrografice, ceea ce înseamnă o mare interferență în procesele ecosistemice naturale, sub variate aspecte biologice, evolutive, hidromorfologice, peisagistice șamd. Sute de injecții mortale cu beton-armat, date ecosistemului Carpaților. Efectul devastator al MHC este permanent, dramatic în timpul construirii cu dinamitare, buldozere, betonare șamd, și persistent în timpul exploatării care poate să se întindă și peste un secol… cu întreruperea fluxurilor biologice/ ecologice naturale de pe cursul de apă. Reținerea sedimentelor, colmatarea, apoi apele cu eroziune agresivă în aval, modifică și fluxul de sedimente și alte aspecte geomorfologice și peisagistice… dar pe cine poate să interesează asta?

Un potențial hidroenergetic teoretic este calculat fără a lua în seamă natura, biodiversitatea, respectiv impactul asupra acestora, implementând în exploatarea peisajului un fel de “soluție finală”. Sunt ignorate obligații care decurg din legislația europeană reprezentată de Directiva Cadru Ape, Directiva Habitate, Directiva Păsări… ca și cum acelea ar fi simple glume puse pe hârtie.

Lipan (Thymallus thymallus)

Cum se zicea: “orice rahat mare este acoperit cu multe hârtii”. Când se emit diferite acorduri, totul pare frumos, dar dacă cineva a vizitat un șantier cu dinamitarea versanților, buldozerele și excavatoarele care “remodelează peisajul”, betonatorii, țevile uriașe… și biodiversitatea terfelită și exterminată… vedem că pe aici este energie-verde-de-Paris. “Studiile de impact” sunt făcute “la plezneală”, cu totală indiferență față de valorile naturale și procesele derulate în ecosistemele care urmează a fi dinamitate și betonate.

Sistemul este conceput atât de viciat, și evident că nu din greșeală, încât Natura nu are nici o șansă: “experți” sau firme care realizează Evaluări ale Impactului de Mediu și Studii de Evaluare Adecvată, devin de facto avocați ai investitorilor de la care ei primesc bani pentru aceste servicii. La Workshopul de la Brașov (Gestionarea investițiilor în microhidrocentrale în arii protejate) în 5 octombrie 2012, a fost discutat că ar fi necesară crearea unei liste negre cu evaluatorii/ experții/ firmele care au făcut studii de impact aberante; totodată, ar fi necesar un site web care să arate centralizat și din timp dezbaterile publice referitoare la investițiile propuse… nu să apară doar anunțuri în variate ziare obscure.

Pe lângă asta, aceste investiții potențiale sunt analizate feliat, bucată cu bucată, și sunt declarate ca având impact redus sau nesemnificativ… fără a se face o analiză strategică a impactului cumulat al sutelor astfel de hidrocentrale răspândite pe râurile noastre.

Ca să faci asemenea monștri de beton, ai nevoie de un drum de acces pe care să circule marile utilaje, deci practic toată valea este terfelită. În timp scurt, o vale naturală sălbatică, splendidă, romantică, unde nenumărate specii aveau condiții de existență… ajunge o văgăună cu buldozere, excavatoare, explozii de dinamită, dislocarea rocilor… un șantier în care comunitățile organismelor acvatice sunt terminate… la fel cum erau comunitățile umane peste care a fost aruncată bomba de la Hiroshima sau Nagasaki.

Apa este înghițită de conducta subterană, dusă kilometri pe traseu subteran, apare deci o discontinuitate cu cursul natural de apă. Un debit de servitute nu este clar delimitat, așadar se poate prelua chiar întregul curs de apă sau ceva asemănător. Chiar dacă ar fi lăsat un “debit de servitute” nesemnificativ, acesta nu are capacitatea de a suplini cursul de apă care exista în mod natural, și care acum este absorbit de uriașa țeavă. Ca să fie totul și mai frumos, betonul are și scară de pește care are un capăt pe uscat, pe care vor urca peștii locali interesați de zonele umede.

Astfel de dezastre se derulează inclusiv în arii protejate, situri Natura 2000 desemnate prin implementarea legislației europene… pentru protejarea unor specii și habitate de interes comunitar. Filmări realizate prin Carpați arată cum utilaje de 40 de tone circulă prin albie; cum zicea un comentariu: parcă este scos din filme horror. La cât de multă perversitate este în sistem, când se aprobă excavări și dinamitări din zone montane, nu este departe momentul când vor zice că se face pentru a implementa ideea “mai mult spațiu pentru râuri”… care se referă însă la redarea zonelor de luncă – cursurilor de ape care așa nu vor mai devasta localitățile construite pe fostele zone inundabile.

Aspretele (Romanichthys valsanicola), un mic pește endemic pentru câteva cursuri de ape din bazinul Argeșului (Vâlsan, Râul Doamnei), trăiește doar în acele locuri, nicăieri altundeva pe Planetă. Supraviețuirea speciei se află pe muchie de cuțit… pare totuși că în habitatele speciei se vor construi microhidrocentrale. Ulterior, pe aceste betoane se va pune o plăcuță de comemorare, în care se va scrie cu litere aurite și numele ministrului care a aprobat intervenția strategică ce a dus la exterminare…

În Uniunea Europeană exista un target de 20% energie regenerabilă în 2020, iar România avea 24% pentru ținta respectivă. Din iunie 2012, Uniunea Europeană, a redus acest target de la 20% la 15%… iar în consecință România a redus targetul ei la 20%. Nimeni nu a luat în calcul că prin Carpați există o biodiversitate acvatică naturală de valoare inestimabilă… așa cum demult nu mai există prin statele vesteuropene cu natură moartă. Niște birocrați care nu au văzut în viața lor ce este Natura sălbatică, vie, sunt evident inconștienți de impactul devastator al unor decizii luate din birouri ovale… sau nu îi interesează. Există oricum un real conflict de interese între conservarea biodiversității și producerea de energie regenerabilă. Problema este că pentru producere de energie verde există interesul financiar produs de certificate verzi, subvenții, legate de interese investiționale și politice… în timp ce pentru conservarea biodiversității există dezinteres, delăsare și dezinvoltură. În majoritatea siturilor Natura 2000 nu sunt definite obiective clare de management pentru a păstra starea de conservare a speciilor și habitatelor, integritatea sitului… și nu există sisteme de finanțare pe termen lung… decât proiecte temporare… Totodată, MHC-urile devin investiții de “interes public major” pentru a găsi o portiță de a fi realizate legal în situri Natura 2000 bazate pe Directiva Habitate și Directiva Păsări a Uniunii Europene și de “interes public deosebit” pentru a intra pe portița din spate lăsată în Directiva Cadru Ape a UE.

Vestul este fata aceea frumoasă, aranjată, care nu mai este vie: biodiversitatea a fost distrusă de pesticide, nu mai zboară nici fluturi nici libelule… apele au fost desecate sau canalizate, pădurile au fost transformate în plantații de copaci, marile carnivore au fost exterminate șamd. Estul este Fata Sălbatică, plină de viață, chiar dacă mai necesită ceva spălare de mizeriile lăsate de oameni sub formă de plasticuri și cauciucuri aruncate prin peisaj. Din păcate, Fata din Est este zilnic terfelită, agresată de braconieri, implantată cu bombe cu ceas sub forma de parcuri de eoliene, microhidrocentrale, defrișări, poluare… și nu se știe cât va mai rezista natura aflată sub o asemenea agresiune umană. Sunt astfel sistematic distruse ultimele zone din Uniunea Europeană, unde naturalețea mai era prezentă în peisaj.

În cadrul ICPDR – Convenția Internațională pentru Protejarea Dunării (a bazinului hidrografic din care fluviul își adună apele), există un proces de elaborare a Ghidului privind construirea de noi microhidrocentrale la nivelul Bazinului Dunării… Dar oricum, acest document chiar și când va exista va fi unul orientativ, consultativ… un ghid pe care o să îl citească cei care au timp de așa ceva. Se discută acum al 7-lea draft al Ghidului (fără glumă…), vor mai fi Anexe la Ghid și alte suluri de hârtie folositoare. La 26 iunie 2012, organizații neguvernamentale cu statut de observatori la ICPDR, Danube Environmental Forum (DEF), WWF șamd, au cerut declararea de zone “no go”, unde să nu se permită construirea de microhidrocentrale. În cadrul Grupului de Experți Tehnici, autoritățile din România sunt cele care se împotrivesc cel mai vehement declarării unor asemenea zone. Dacă vezi harta Austriei, plină de microhidrocentrale, evident că ei nu mai sunt împotriva desemnării zonelor “no go”, că la ei nici nu mai este unde să se fie desemnate. Următoarea discuție despre acest subiect va avea loc la Viena la 8-9 octombrie 2012, dar oricum documentele au rol orientativ orice ar scrie în ele,… un fel de îmbătare cu apă rece.

Te poți întreba, oare cât din energia pe care o consumă țara asta (România) ar putea să fie produsă de cele câteva sute (500-800?) de microhidrocentrale? Poate pe la 0,1%? Mare cantitate de energie nu o să poată produce, deoarece o bună parte a anului apele acestea din Carpați sunt înghețate în mare parte, iar vara există îndelungate perioade secetoase… când pârâul de-abia curge. În perioade de viituri de primăvară, microhidrocentralele vor avea tendința de a se colmata repede. Sute de auschwitzuri din beton, tuburi și grilaje – vor funcționa probabil câteva luni pe an… vreo 3 luni din ceea ce pare.

Cât de mare este impactul destructiv cumulativ al acestor intervenții pe cursurile naturale de ape? Scopul investitorilor evident că nu este altul decât sifonarea subvențiilor “alocate” din banii publici. La workshopul amintit se zicea că la 250.000 de euro valoare a energie produse, subvenția din bani publici care se adaugă veniturilor investitorilor este de 970.000 de euro. Văzând acest raport de 1:4, devine evident că miza nu este energia “verde”, ci subvenția extrasă de la bugetul de stat, sub pretextul producerii de beneficii “verzi”.

Chișcar (Eudontomyzon danfordi), consumând prada

Ventuza bucală

Larve amocet de chișcar

La aceeași cantitate de energie electrică produsă, o microhidrocentrală are un impact de 5-8 ori mai mare asupra biodiversității, în comparație cu o hidrocentrală cu baraj. “Eficiența” acestor investiții este susținută prin evitarea luării în calcul a impactului lor asupra biodiversității… și culmea ironiei, prin finanțarea de certificate “verzi”/ subvenții perverse care să distrugă naturalul. Este ca și “eficiența” desecării dictatoriale a Deltei Dunării și “redarea agriculturii” a fostelor peisaje locuite anterior de sturioni, pescari și pelicani. Un dezastru ecologic similar.

Se dau certificate verzi care se tranzacționează pe burse, fiind cumpărate de câteva firme care devin „și mai verzi”… „deci o minciună cu circuit închis… în care pretindem că am devenit mai ecologici”. Sistemul de certificate verzi (verde de Paris), înseamnă finanțarea eolienelor, parcurilor solare, utilizării de biomasă și microhidrocentrale… iar impactul acestor infrastructuri “verzi”… care se manifestă în teren sub formă de excavatoare, dinamitare, buldozere, betoane și oțel… este evident distrugător asupra peisajului natural și asupra biodiversității. Sună aberant și ironic, dar realitatea este că proiecte devastatoare pentru biodiversitate sunt promovate prin “certificate verzi”. Există finanțări europene pentru microhidrocentrale, cu capacitate instalată mai mică de 10 MW putere instalată. Oare câți bani din bugetul comun al europenilor au fost pompați până acum în excavatoare și buldozere, sau turnați în betoanele care distrug ecosistemele apelor naturale? Oare câți bani va primi ca subvenție din fonduri publice deținătorul unei microhidrocentrale care funcționează 10 ore pe zi, 3 luni pe an, la o capacitate de 10 MW? Este spre 1 milion de euro/ an, așa cum rezulta din niște calcule sumare făcute la Brașov? Deci, vor lua 500 microhidrocentrale 500 milioane de euro din banii tăi și ai mei… pentru a produce 0,0% energie “verde”?

La Workshopul de la Brașov (Gestionarea investițiilor în microhidrocentrale în arii protejate) în 5 octombrie 2012, a fost o atmosferă de jelire a Naturii Apelor de Munte, o întâlnire în care au fost analizate variate aspecte ale  situației… cu tente funebre, revoltătoare… multe constatări lipsite de comentarii. Doar în SCI Munții Făgăraș, deci în sit Natura 2000, există 58 de microhidrocentrale proiectate, dintre care 3 sunt deja în funcțiune… dacă vezi o hartă cu locațiile, constați că toate cursurile de ape sunt terfelite. Impactul cumulat al acestora, la nivel de masiv sau de Carpați, este devastator pentru biodiversitatea acvatică. Pe valea Sâmbăta sunt microhidrocentrale terminate, fără avize, construite ilegal. Se arăta că pe râul Bărzăuța au fost găsite microhidrocentrale terminate, iar de la autorități a fost primit un document în care ele arată că acest beton nu figurează prin documente. Incredibil? Sau ce? Cineva zicea: “Am putea lua bani de la Minister dacă le-am carta microhidrocentralele, că ei nu știu de toate din ele.” Există și muncă pentru servicii, apa aceea mică fierbe și devine destul de periculoasă…

Ovidiu Mihuț este un pescar și profesor care a devenit promotorul luptei contra microhidrocentralelor de prin Munții Făgăraș, de pe Capra și Buda. El afirma la întâlnirea de la Brașov că pe râul Capra pe 12 km se fac 7 microhidrocentrale. Cascadele și pragurile au fost dinamitate, țevile sunt trase prin albia minoră a cursului de apă, în proiecte derulate cu fonduri europene; toate aceste mari proiecte de devastare a apelor naturale sunt rezultatul complicității între autorități și investitori; au fost depuse plângeri la DNA, a fost sesizată Comisia Europeană; dacă nu se va interveni cu forța, aceste proiecte vor continua, captând toate pâraiele din Făgăraș, spre exemplu. “Toată țara va fi ca și Capra, ca și Buda”.

Heptagenia sulphurea – adult

Epeorus sylvicola – larvă

Desigur, subiectul a ajuns în presa de pe la noi și în presa “străină”… la Capra existând inclusiv vizite ale jurnaliștilor de la France Presse… care au venit să facă imagine acestei crime ecologice. Un articol al lui Doru Bobi din Argeș Expres, având titlul Capra, Buda și Oticul – vedete negative în presa străină… arată că: “echipa de reporteri francezi era însoţită şi de un raportor de la Uniunea Europeană, scandalul nu se va opri numai în mijloacele mass-media. Încă o dată, Occidentul va avea prilejul să ne arate cu degetul ca pe nişte ţigani nenorociţi care, în nebunia lor, violează şi distrug fără scrupule biodiversitatea din habitatele naturale ce ar trebui păstrate ca nişte comori inestimabile. (…) “Potrivit experţilor citaţi de National Geographic Roumanie, cele 10 microcentrale atât de controversate ar putea să le aducă proprietarilor aproape 10 milioane euro anual”. (…) Iar la vreme de criză, cu alegeri şi alte nevoi greu de acoperit, câte nu mai trebuie la casa omului, a partidului, a guvernului şi a… Dar mai bine să ne oprim aici, că la vreme de iarnă nu mai dă cineva cu băţu’-n baltă după păstrăv, pentru că se teme să nu dea de rechini!”

Baetis sp.

Te poți întreba, care este o “soluție constructivă”… care să împace și Capra și Buda? Niște “băieți deștepți din energie” au făcut de așa fel încât Natura a fost sălbatic violată încă odată… Capra… apoi au terfelit și Buda. Au umblat și în buzunarul comun numit buget de stat… de unde să sifoneze subvenții masive, iar populația a stat și ea… deja începe să îi placă. Capra apoi Buda.

Avem de a face cu o societate bolnavă, în care structurile guvernamentale sunt vai de capul lor, iar societatea civilă este aproape inexistentă. Când auzi că cei de la mediu sunt pe butuci, că nu mai au nici posibilitatea să iasă în teren decât pentru “cazuri de urgență”… adică după explozie sau deversare nucleară. Societatea civilă, „câinele de pază al democrației”, a fost demult eutanasiată… ea nu există ca forță reală în societate; mai există uneori mișcări anemice, lipsite de coerență și capacitate de a proteja natura… dar de cele mai multe ori nici capacitate de reacție nu mai există. În schimb înfloritoare sunt variate structuri de tip mafiot, cărora nu prea există cine să li se opună… nici măcar de formă. Aceste structuri își pun oamenii în funcțiile-cheie ale structurilor care nominal se ocupă de protejarea mediului… așa că întregul sistem de protejare a naturalului este anihilat. Din direcția ONGurilor de mediu, în lupta aceasta a lui David cu Goliath, din când în când se mai trage câte o piatră orientată în direcție bună… dar totuși diferența de influență politică, mediatică, financiară este extrem de mare. Se ajunge ca mafiile să dicteze legile care sunt relevante pentru ele, să influențeze opinia publică… să controleze și gândirea a milioanelor de (b)oi care se uită la micile ecrane. Sunt semnate petiții pentru salvarea Amazonului care este departe, dar văile din Carpați pe cine interesează? Poți vedea reportaje cu babe rar spălate care se bat cu ultimele lor puteri pentru “apă sfințită” în loc să utilizeze apa de la robinet să se spele… Nimeni nu le explică cum că Apa Sfântă este cea care curge sălbatic prin munți, nu cea trasă de pompieri în butoaie și vrăjită de păstori escroci și retrograzi. La o societate de acest gen, ce te poți aștepta în legătură cu protejarea valorilor naturale?

În mod natural, persoane din societatea civilă se protejează pe sine și nu intră în asemenea bătălii pierdute… Există riscul ca microhidrocentralele să fie ultimul subiect abordat… să fie și naturalistul o mică pierdere colaterală, lipită de șenilele buldozerului. Cine te poate proteja în fața structurilor de tip mafiot… adică ești conștient că poți să ajungi dispersat în peisaj. Cum zicea un coleg la workshop, „un ONGist este pus în situația de a deveni un haiduc care se luptă cu toții”; te întrebi, ce șanse are? Așa că rămâne la a mai face o serie de pliante… cu toate că este conștient că aici este necesară o altfel de abordare.

A lipsit o abordare strategică, dezbătută public, credibil și coerent… dar prin asta nu este nici o excepție, că asta este regula de pe la noi. Instituțiile statale sunt lipsite de capacitate profesională, capacitate de gândire strategică, și mai cu seamă capacitate de a comunica ideile și a le dezbate cu societatea civilă reprezentată de organizațiile neguvernamentale de mediu. Aceste probleme strategice trebuiau să fie rezolvate preponderent de către structurile guvernamentale specializate pe mediu, dar când vezi care este atmosfera din acestea, cum oamenii se zbat pentru supraviețuire și atât, cât de mare este disoluția puterii statale și preluarea puterii de către structuri de tip mafiot care își văd de propriile interese ascunse inclusiv sub camuflaj verde… Unde mai poate să existe reală implicare pentru protejarea valorilor naturale, în context de acest gen?

Moioaga (Barbus petenyi)

Era nevoie de o abordare strategică în care să se stabilească de la început că acești coloși de beton nu pot să fie realizați pe cursurile de ape din arii protejate, situri Natura 2000 șamd… că altfel aceste zone protejate își pierd sensul. Trebuia realizată o analiză multicriterială, apoi trebuia decis cât anume din apele de munte poate să fie supus unei asemenea exploatări, eventual în zonele unde peisajul și natura oricum sunt deja degradate… unde există drumuri de acces șamd. Dacă am zice că sunt 400 de cursuri de ape/ râuri de munte în Carpați… trebuia să fie creată măcar o listă a celor pe care asemenea dezastre să nu poată să apară.

Limnephilus sp. – larvă

Există o luptă între gândirea ecologică, naturalistică, și abordarea tehnicistă-agresivă, grosolană, detonatoare și betonatoare. Oare cine va câștiga? Pariezi pe viață sau pe opusul ei? Tu pe care parte a baricadei ești? Sau tu nu ești niciunde…

Oricum, o să aibă ce dinamita ecologiștii ca autorități ai viitorului – în încercarea de reconstrucție ecologică a cursurilor de apă, iar dacă ei nu vor avea eficiența necesară, va urma ca Natura să repare distrugerile după ce omul va fi eliminat din sistem. Ceea ce cred că ar fi o situație tristă… dar din păcate, predictibilă deja de pe acum.

Perla sp. – larvă

Capra era muribundă, Buda era plină de dinamită, iar Otic nu se prea auzea că ar mai curge. Sigur, pe hârtii brun-cafenii, impactul de mediu este trecut ca fiind inexistent, totul este chiar bine, este certificat de experții care pentru bani au evaluat totul la un mod profesionist. Energie verde, le luminează ochii. O vale oarecare, să îi zicem Valea Fără Nume, dacă te oprești puțin, vezi cum sălbăticia moare. Cunosc valea asta din Făgăraș, în sensul că îmi amintesc de ea când ea era mai naturală, când apele de primăvară coborau alb-înspumate dinspre căldările glaciare, așa cum se întâmpla de milenii; când păstrăvii sălbatici colorați se zbenguiau în mediul lor, în lumea lor, cea în care au trăit de nenumărate generații. Am mai trecut pe aici în urmă cu 2 ani, atunci deja era clar ce o să urmeze: în apă erau buldozerele, excavatoarele, pe maluri erau pregătite țevile uriașe, se turnau deja betoanele și existau avize de pe la toate structurile guvernamentale care simulează că protejează natura. Acum este liniște, lucrarea este gata: apa a fost înmormântată în tubul ei negru în subteran. Este liniște la suprafață, printre pietre mai curge un firicel, un fel de bătaie de joc la adresa naturalului. Există și zone unde dezastrul este și mai mare, în sensul că la suprafață nu există nici o picătură de apă, totul este tras în subteran; este aproape de necrezut cum undeva departe de zone umblate, în mijlocul sălbăticiei, valea este totuși seacă, totalmente lipsită de apă… și vezi doar un sorb de beton cu grilaj, construit nu se știe cu câtă vreme în urmă, unde toată apa intră cu tot ce este viu în ea. Sunt văile cu acea liniște nenaturală, sumbră. Este șhit Natura 2000, unde se implementează directivele Uniunii Europene de conservare a diversității biologice.

DSC_9205

DSC_9213

DSC_9215

DSC_9220

DSC_9226

DSC_9232DSC_3419

În perioade mai secetoase, cum este spre exemplu vara anului 2015, oare la ce folosește „scara de pești”? Nu are nici o picătură de apă în ea, iar dacă treci de partea cealaltă a barajului, îți dai seama de ce este așa: deoarece apa este doar un firicel care nici nu are cum să ajungă la nivelul la care este intrarea presupusă pentru a alimenta acea scară. Este asta o barieră totală pentru peștii de pe cursul de apă? Dacă odată cu reducerea apelor din zona înaltă… peștii ar vrea să se retragă din amonte aval, unde să mai găsească niște habitat disponibil pentru ele, ar putea oare să treacă de baraj? Nu, evident, iar asta însemnă moartea lor.

DSC_3424

DSC_8197 DSC_8207 DSC_8212

PS1. Acesta este un draft, în care anumite detalii numerice pot să mai necesite corecție.

PS2. Mă gândeam ce titlu ar putea avea acest articol… “Microhidrocentralele și micro-hidro-cefalia”, “Microhidrocentrale contra biodiversității apelor din Carpați”, „Banditisme la râul mic”… “Hidrocentrale mici – dezastru mare”… din păcate se potrivea fiecare.

PS3. Pe Vaser se dorea construirea unor microhidrocentrale, care prevedeau și tub subteran cu diametru de 2,6 metri; dar ce apă mai rămânea la suprafață… în acest frumos Parc Natural Munții Maramureșului care este oricum supus masivelor tăieri de pădure… unde mai rămâne loc pentru Natură? Mizerabilitatea agresivă a omului nu lasă loc vieții sălbatice să persiste, nici măcar în ariile protejate! Pentru moment, construirea microhidrocentralei nu a primit aviz favorabil, iar administrația ariei protejate a fost dată în judecată de către investitorii în “energie verde”, cea care apare în plus pe factura ta de curent electric…

PS4. Mulțumiri Fundației pentru Parteneriat pentru suportul financiar alocat unor deplasări și întâlniri ale celor din societatea civilă interesată de conservarea diversității biologice încă existente prin peisajele noastre.

© dr. Peter Lengyel

Mijloc de vară 2015. Recent când am fost prin Munții Igniș am remarcat că văile sunt aproape goale, ape de-abia mai curg prin pâraie. Existau și multe locuri unde apa nu curgea absolut deloc. Adică, văi întregi erau secate, ceea ce la seceta și la canicula din vara asta nu este deloc de mirare. Bănuiesc că apele sunt la fel de puține și în alte văi ale Carpaților. Deci, ecosistemele acvatice montane, cu speciile lor cu tot… sunt spre limita de jos a existenței. Acum, dacă te gândești la sute de microhidrocentrale care fiecare fură apa încă existentă în zonă… și fiecare în parte face asta pe zeci de kilometri de curs, cu țevi care se ramifică în sus pe văi și preiau fluidul dătător de viață… îți dai seama cam ce înseamnă asta. Când mare parte din apa atât de mică… aproape nimicul de care depinde viața și moartea acestor vietăți, este furată de escrocii care primesc subvențiile din fondurile publice și din facturile de energie plătite de tine… pentru minciuna numită “energie verde”. Dacă ar fi existat un stat cât de cât rezonabil, cei din autoritățile publice de mediu care au permis această crimă ecologică sistemică asupra biodiversității Carpaților, cei care au permis acest genocid inimaginabil, ar trebui să fie trași prin țevile acelea când ele sunt pline de apă.

Acest articol a fost publicat în Natura si Energie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

111 răspunsuri la Hidrocentrale mici – dezastru mare

  1. Toncean Florin spune:

    Fain. Ieri 06.10.2012 am coborat pe Raul Mare ( Cugir ), amonte de lacul Canciu si peisajul este la fel : tuburi si valea Carpei captata. Unele poze seamana extrem de mult cu ce am vazut acolo. Numai bine

    • peterlengyel spune:

      Imaginile incluse sunt din Maramuresul Istoric… din pacate. Peste tot, acest dezastru este la fel…mafia MHC este prezenta peste tot.

      • LAURENTIA spune:

        ASA ESTE DIN PACATE SI NU INTELEG DE CE NIMENI, NU IA ATITUDINE IMPOTRIVA ACESTOR DISTRUGATORI AI FRUMUSETII NATURII ??? … CE FAC CEI DE LA MEDIU , SA INTELEG CA AU APROBAT ASA CEVA ???

  2. Alex Cristian spune:

    Felicitari pentru articol si in general pentru preocuparile si atitudinea de care dati dovada. Din pacate astfel de informatii nu sunt difuzate publicului larg (ajung la o nisa prea mica din populatie) care poate ar avea o altfel de atitudine cititind sau vizionand astfel de informatii. Eu cred ca romanii isi iubesc pamantul si apele si ar lua atitudine in acest sens. Incercati o colaborare cu o/mai multe televiziuni pentru realizarea unor documentare/reportaje (emisiune gen „Romania te iubesc”) care sa comunice aceste lucruri oamenilor obisnuiti si mai putin informati. Inca o data, felicitari ! Succes !

  3. Nicolae R. Daramus spune:

    Badea si Visoiu, cei doi „fii ai Argesului”, alaturi de alti ecoteroristi – de la Flutur la Udrea etc. – au facut praf patrimoniul natural al Roamniei. De fapt, Romania nu mai exista. Ca tara. Cum nationalizarea nu mai este posibila in conjunctura de „integrare” actuala, mersul spre zero al acestui teritoriu – inca nelocuit de o natiune!- este singura realitate durabila.

  4. Nici nu pot citi pana la capat … In fiecare weekend vedem aceleasi imagini deplorabile pe raurile din munti …

  5. Georgeta Ionescu spune:

    Peter, am adresat și altor membri ai ONgurilor de mediu, rugamintea de a face împreună o petiție la Comisia Europeana.
    Ce părere ai? Dezastrul deja are dimensiuni catastrofale, dar daca nu se intervine cat mai urgent si hotărât, vor distruge tot ce a mai ramas viu și curat…

    Este absolut de neînțeles pozitia Min Mediului și a celor din sectorul energetic, cat timp există o mare problemă intalnită la centralele hidro vechi și anume colmatarea acestora, care a dus in final la intreruperea activității. In paralel cu disputa legată de noile proiecte de MHC, care ridică probleme de mediu, o alta chestiune sensibila este soarta centralelor vechi, scoase din exploatare, deoarece o treime din puterea instalata se regaseste in centrale cu durata de viață depașită. Grupurile hidroenergetice cu durata de viata normata depasita totalizeaza in prezent o putere instalata de 2.000 MW, ce reprezinta circa 31% din puterea instalata totala.
    La sfarsitul anului 2010, capacitatea instalata a Hidroelectrica era de 6.438,11 MW. Din aceasta capacitate totala, o putere de 276,74 MW este instalata in 162 de centrale cu puteri mai mici sau egale cu 10 MW, adica in microhidrocentrale (MHC).
    Potrivit proiectului de Strategie Energetica a Romaniei pentru perioada 2011-2035, autoritatile au propus in programul de realizare de centrale hidroelectrice punerea in functiune a circa 1.400 MW pana in 2035, prin construirea de noi microhidrocentrale.
    Putem sa solicităm autorităților ca prioritate, să întreprindă masurile necesare pentru de-colmatarea acestor bazine existente, și repunerea lor în funcțiune, odată cu stoparea lucrărilor ne-conforme cu legislatia europeană de construirea a noi microhidrocentrale. In acest fel, pot fi salvate ecosistemele inca ne-atinse vizate de actualele proiecte care sunt inafara legii, cu pastrarea aportului acestui sector la productia de energie internă.
    Cu toate ca este considerata o resursa ine-puizabila si sigura, hidroenergia trebuie gândită strategic din perspectiva tendinta de schimbare a caracteristicilor climatice si instabilitatea regimului hidrologic, așa cum s-a dovedit în cursul acestui an.
    Variatie debitelor afluente(de la secetos extrem la foarte ploios) precum și scăderea nivelului pânzelor freatice din care se face alimentarea populației cresc incertitudinile cu care se poate face prognoza pe termen mediu si lung , dar tocmai de aceea, autoritatile trebuie să considere ca prioritati strategice cele conforme cu prevederile din Legea apei …

    • peterlengyel spune:

      Petitie se poate face, dar ma intreb care vor fi rezultatele? Va veni de la Comisia Europeana ceva finantist grec disponibilizat, care lucreaza acum la mediu si o sa se uite la betoane si la sulurile de acte de reglementare? Sau va veni un expert german specializat pe ursi, care a aprobat uciderea singurului urs din aceasta frumoasa tara? Ori va veni un expert in indiguiri din Olanda care se va minuna ca pe aici sunt munti? O sa fie frumos. Ca si frumoasa diurna maxima, necesara pentru deplasare catre zona salbatica a Estului, zona plina de pericole… spre exemplu rechini, mafie, politicieni. Totusi, cu petitia cred ca merita incercat… macar sa vedem ce se poate face.

      Pe eurobirocratii de la Brussel ii doare in varza de impactul unor betoane asupra naturii din ceva tara indepartata pe unde pare ca exista ceva munte. Daca oamenii de pe aici, de pe la noi, nu isi vor da seama ca nu pot sa astepte nimic de la Uniunea Europeana… deoarece noi suntem Uniunea Europeana… atunci praful se alege din tot ce mai exista pe aici.

  6. Paul Matei spune:

    Regretatul Paul Decei spunea ca valea Sebesului (Brasov) este patria pastravului fantinel. Este inclusa in Piemontul Fagaras, deci SPA 0098 si SCI 0114. Zilnic, zeci de utilaje grele de transport, inclusiv betoniere tranziteaza cei cca. 12 km din satul Sebes, com. Harseni, jud. Bv.pana in munte, unde este santierul. Altele cara lemne…. Primaria a fost nevoita sa creeze un drum in afara satului, DE 500, pentru ca masinile grele sa nu darime casele oamenilor. Nu stiu ca aceasta investitie sa fi creat locuri de munca si pentru localnici. Si mai este si colonia care dainuie de pe vremea lui Ceausescu. Debitul raului, in anumite perioade, este sub cel salubru. In zona este si o ursoaica cu doi pui care, in iarna trecuta, nu a hibernat. Nu stiu daca APM Brasov este la curent cu ceea ce se intimpla …..

  7. Andrei Știrbu spune:

    Totuși, aceste articole pe internet, ca și comentariile aprobatoare sau lamentante, au aproape efect nul, câți le citesc? Cred că trebuie puțin pragmatism și realism și preocupare pentru eficiență, dacă chiar vrem să schimbăm ceva.

    Cum zice Alex Cristian, singurul lucru eficient ce poate fi făcut este o emisiune tv de alerte ecologice, de dorit zilnică.

    Eu o să încerc să fac ceva pe cont propriu, o să cer o întrevedere la niște directori / redactori de posturi tv.

    Dcă o să am ceva concret ă so încerc să0l contactez pe domnul Lengyel, în eventualitatea că dânsul va dori o colaborare.

    Toate cele bune!

    .

    • peterlengyel spune:

      Daca destui oameni dau share, se poate avea un efect in cascada… poate aparea o tendinta de viralitate. Plus ca cei care citesc un text de acest gen si vad acest fel de imagini, alta pregatire au si altfel inteleg ideea, decat „mult mai multi” care se uita tamp la „micul ecran TV” in timp ce isi inghit doza de alcool care inca ii tine in viata. Partea pozitiva a Internetului este ca informatia circula relativ liber, nu se afla la cheremul unor politici editoriale obscure ale unor trusturi media… care nu neaparat doresc sa prezinte Natura, societatea, problematicile mai complexe, ci se rezuma la aspecte simple prezentate pentru mari mase de telespectatori… ceea ce le aduce audienta/ deci venituri din publicitate si totodata trebuie sa fie in conformitate cu interesele celor care detin respectivul mijloc de manipulare in masa. In rest, este bine.

      • Jeansiste spune:

        Ce-nseamna „share”?

      • peterlengyel spune:

        Inseamna distribuire pe Facebook sau alte social-media… spre exemplu aceasta postare a fost pana acum distribuita pe Facebook de peste 1.000 de oameni (1k+), astfel ca a ajuns sa poata sa fie potential remarcata de un numar destul de insemnat.

  8. ad.rian spune:

    De neconceput faradelegea cu legea in mana care se practica la noi. Suntem sub ocupatie dusmanoasa si cu noi, oamenii, dar si cu natura. De parca n-ar fi cetatenii Romaniei, ci dusmanii ei pe termen lung si profit maxim cat mai repede. Toate ONG-urile ar trebui alertate. Re.Generation, MMV, Terra Mileniul III, si multe altele. De semnat petitii, de iesit la mitinguri in toata tara. Se stie pana sus de tot de aceasta netrebnicie, dar nimeni nu face nimic. Asta da terorism de stat. „Bravos, natiune, halal sa-ti fie!”

  9. Andrei Știrbu spune:

    Aveți dreptate, internetul e esențial, de pildă eu nu aș fi aflat de magnitudinea dezastrului respectiv fără articolul dvs (deși prin excursii vedeam astfel de amenajări,nu aș fi crezut că sunt așa numeroase) totuși cred că dacă ar exista o astfel de emisiune ar avea un efect foarte puternic, deoarece puțini oameni folosesc internetul pentru informare.

    La recomandarea unei cunoștințe din domeniu (care totodată mi-a promis că mă pune în legătură cu redactori) o să concep un proiect de emisiune și o să văd dacă e vreun post național interesat de așa ceva. Nu e complet exclus, dat fiind că acest tip de emisiune din cunoștințele mele lipsește și ar putea fi considerat ca aducând beneficii de imagine televiziunii respective (sper să nu vorbesc „delusional” :)). Dacă cumva reușesc ceva, am să contactez niște organizații ecologiste, poate chiar pe dvs pentru o colaborare (dacă sunteți de acord), dat fiind că nu am o pregătire în domeniu.

  10. Andrei spune:

    Extrem de trist ce se intampla in tara noastra! Cred ca acest articol ar merita tradus si in Engleza ca sa vada si altii despre ce este vorba.

  11. Pingback: Hidrocentrale mici – dezastru mare

  12. Dorin spune:

    Am dori sa publicam articolul dvs. in cotidianul local Glasul Maramuresului, in speranta ca mesajul va ajunge si la factorii decizionali. Avem nevoie de acordul dvs.

  13. Nicolae Diminescu spune:

    Doresc sa va invit la o dezbatere publica ,sa va trimit o invitatie si nu am adresa de e-mail a d-voastra subiectul fiind Tezaurul natural al muntiilor Fagaras dezbatere condusa de Consilierul pe probleme de mediu al Primului Ministru si participa ONG-uri ,factorii responsabili de dezastrele comise,europarlamentari,parlamentari,societate civila,mijloace mass media

  14. Nicolae Diminescu spune:

    adresa de e-mail nicudiminescu@yahoo.com

  15. TEODORA PANA spune:

    Un articol extraordinar! Felicitari! Ne arata realitatea crunta in care traim!

    • peterlengyel spune:

      Azi am avut o discutie interesanta, in care o sursa credibila imi zicea de o discutie cu o cunostinta de-a noastra de la minister, care ar fi zis, citez: Astia cu microhidrocentralele au puterea sa schimbe si guverne.

  16. Dani Bradu spune:

    Stimabililor, haideti sa nu exageram atât de mult…Da, cei de la MMP au greșit când au dat acorduri de mediu in habitate protejate Natura 2000, dar asta nu înseamnă ca toate MHC-urile noi sau retehnologizate sunt un lucru rău! Sa nu uitam ca avem nevoie de energie verde, iar o singura termocentrala, probabil, dăunează naturii cât 10 microhidrocentrale. Hidroenergetica este o știință care evoluează de peste 100 de ani, s-au realizat lucruri marete in domeniu de care toți suntem mândri (vezi PF I si PF II, Vidraru, Izvorul Muntelui, samd).

    Apa este o sursa regenerabila de energie, deci de ce sa nu o folosim așa cum folosim cărbune?
    Proiectele (pe hartie cel putin) respecta natura. Apa turbinata este debusata integral la rau, exista scari de pesti (poate nu toate sunt reusite dar) care asigura conectivitatea râului…..A cui e vina atunci cand Constructorul nu respecta legislația in domeniu? (si de ex. intra cu utilajele in albia minora) cu siguranta, nu a tuturor specialistilor care au intocmit proiectul….

    Si ar mai fi ceva…tot timpul vad poze din timpul execuției MHC-urilor (care dureaza maxim 1an/ 1 MHC) dar de ce nu aratati si poze după punerea lor in funcțiune? Pt ca Beneficiarul are obligativitatea de a reface cadrul natural.

    Haideti sa ne concentram pe restaurarea amplasamentelor (așa cum trebuie) si nu pe santierele de dinainte…si sa nu fim împotriva valorificarii surselor de energie regenerabile.

    • peterlengyel spune:

      Cand ziceti de PF/ Portile de Fier, probabil ca barajul care este ridicat pe fluviu este o mandrie pentru hidroenergeticieni, dar cred ca nimeni nu a intrebat ce parere au sturionii… care nu mai pot urca dinspre Marea Neagra pana catre Viena, in apele danubiene in care aveau locurile de reproducere… asa ca au mai primit un cutit in spate, pentru a se apropia de extinctie. Dar ce conteaza niste moruni, nisetri, pastrugi… pentru un betonator? Niste scari de pesti facute pentru a bifa o obligatie la MHC, credeti ca pot mentine fluxurile biologice naturale, vor urca spre exemplu niste chiscari pe acolo? Dar ce sunt aia si la ce sunt buni?

    • gelu ionescu spune:

      Pe Capra nimeni numai poate restaura vechea albie care a fost mutilata si ciuruita 100% …. si nemaifiind nimic din ea cineva o poate cel mult restaura doar pe hartie, ceva de genul pseudodecoratiuni cu natura moarta, eventual niste pesti sculptati pe un fundal vopsit sa imite apa care nu va mai fi deloc….deci refacerea sau restaurarea amplasamentului e utopie mai ales ca nu ramane apa.
      Arata-ne imagini cu o albie a unui rau de munte refacuta dupa un astfel de proiect…pana una alta vezi aici si citeste cu atentie http://www.vinatorul.ro/public/forum/viewtopic.php?f=88&t=11490
      Citez de mai sus : Apa turbinata este debusata integral la rau, exista scari de pesti (poate nu toate sunt reusite dar) care asigura conectivitatea râului….hahaha ..debusata integral in RAU ?!! Care rau ?!!! In cazul Capra raul e captat prin conducte de diametru cca. 1,20 m de la izvoare pana la varsarea in Vidraru .La fel e si pe Raul Mare ,etc.

  17. peterlengyel spune:

    http://totb.ro/microhidrocentralele-incotro-autoritatile-cauta-solutii-lucrarile-continua

    Calin 3 octombrie, 2012 10:54

    La noi distrugerea raurilor de munte prin hidrocentrale a depasit limitele unui compromis rational inca de la inceputul anilor 80. E de necrezut ca niste autoritati care-si zic “de mediu” mai pot da autorizatii pentru asa ceva, chiar si inafara ariilor naturale protejate! E practic cel mai mare dezastru ecologic din Europa contemporana, o campanie de exterminare a tuturor bucatilor de raulete care-au mai scapat pana acum in Carpatii Romanesti. Pseudo-politicienii care sunt in spatele campaniei vor ramane in istorie cu o imagine asemanatoare cu cea a nazistilor. Nu e nicio justificare pentru acest dezastru. Nu e vorba de energie, pentru ca Romania exporta energie electrica. Nu e vorba de energie regenerabila pentru ca debitele sunt prea mici ca sa compenseze impactul direct si indirect al lucrarilor asupra amprentei de carbon. Nu e vorba de obligatii fata de UE pentru ca de hidroenergie s-a abuzat deja in Romania si se pot face in schimb centrale solare, pe biomasa sau geotermale. E vorba doar de niste indivizi obscuri care se imbogatesc din afaceri cu certificate verzi. Si pentru conturile acestor canalii noi toti ramanem fara cel mai fascinant element al peisajului mioritic, raurile carpatine!

  18. Martin Buber spune:

    Aceeasi situatie pe Valea Aniesului in Muntii Rodnei (constatare din 4 noiembrie 2012)

  19. Pingback: Dezastrul microhidrocentralelor sustinut de guvernul USL Ponta Rovana Plumb (pol80) | CE-I CU NOI?

  20. Mircea. I. spune:

    Si totusi, care ar fi solutiile pe care le propuneti in locul celor descrise mai sus ?
    Mergem mai departe cu centralele pe cobustibili fosili (cat or mai merge) si cu centralele nucleare ?
    Oare ce-or fi zicand pasarile alea, pinguini si alte specii marine, de le vedem pe la televizor pline de petrol dupa cate o deversare dintr-un petrolier ? Asta ca sa ne amintim ca nu numai pastravii, sturionii, etc. sufera …
    Haideti sa fim un pic mai realisti: orice investitie de acest gen, intr-un final va dauna mediului. Simpla prezenta a omului pe aceasta planeta este deja daunatoare.
    Si in consecinta, intreb din nou: care este solutia la nevoile energetice ale planetei ?
    Si inainte de a scrie vreun raspuns „picant” ar fi bine sa va ganditi ca si computerul in fata caruia stati si cititi aceste randuri este un consumator de energie electrica …
    Cat despre faptul ca investitorii se asteapta sa faca profit in urma investitiei, de ce este acesta un lucru rau ? Care dintre dumneavoastra (cei ce ati scris mai sus) ati face altfel ?

    • peterlengyel spune:

      Corect, orice varianta de „producere” de energie utilizabila de om, adica extragere de energie din mediu (ca de unde altundeva ar putea sa vina)… are efecte negative. Planeta asta are capacitate limitata, nu poate satisface huzurul a miliarde de oameni, nu poate asigura crestere economica nelimitata, nu poate asigura existenta unei populatii umane care are din ce in ce mai multe miliarde de oameni, cu pretentii din ce in ce mai multe. Omul are ocazia sa gaseasca o varianta de societate sustenabila, adica una aflata in echilibru cu resursele naturale si capacitatea de suport a Planetei, iar daca nu va face aceasta mare schimbare, civilizatia umana o sa dispara.

      • Andrasy Jozsef spune:

        Da, domnule Lengyel, asa este. Ati pus punctul pe i si impreuna cu domnul Mircea I. ati concluzionat esenta majoritatii articolelor Dvs. legate de ecologie, inclusiv cele recent aparute cu Rosia Montana: atata timp, cat omul (inclusiv noi) vom exista pe Pamant si ne vom exploata planeta in scopul imbunatatirii vietii (si preconizez ca in curand vor urma la rand si alte obiecte ceresti), natura va suferi. Ne inmultim rapid si echilibrul mult ravnit de a nu lua mai mult decat ce dai inapoi naturii se indeparteaza spre o utopie de neatins. Ne vindem viitorul pentru beneficiile prezentului si va fi nevoie de o minune ca omul sa supravietuiasca in viitorul indepartat pe aceasta planeta.

  21. Titus Stejerean spune:

    Pe valea Budacului, un mic curs de apa care trece prin localitatea Budacu de Sus din judetul Bistrita-Nasaud exista doua baraje cu hidrocentrale de tip vechi de pe vremea lui Ceausescu iar recent in aval s-a aprobat constructia unei microhidrocentrale situata in continuarea celor doua mai vechi. Anul acesta oamenii din sat spun ca vor sa mai construiasca inca una in partea de jos a satului apa urmand a fi captata exact la iesirea din prima turbina si mai departe tot asa in cascada pana nu mai au cadere de apa. Cursul de apa este afectat in cazul asta pe multi kilometrii. Faptul asta lasa practic satul fara cursul de apa de care depind oameni, animale si nu in ultimul rand pestii.

  22. Radu Eugen spune:

    Voi chiar credeţi că interesează pe cineva, din clasa politică şi nu numai, protecţia mediului ?!
    Prezervare sau refacere sunt doar slogane de aburit prostimea, în rest, să trăiască şpaga !
    Asta e România, cât se mai poate fura şi şpăgui toţi şmecherii vor prospera, mai ales fabricatorii de legi în interes personal şi de grup, cu alte cuvinte, parlamentarii noştri scumpi şi dragi, ca sarea în ochi, de orice culoare ar fi ei.

  23. gica spune:

    In curand se vor face si in Apuseni, am un prieten care lucreaza la ape si a fost trimis sa masoare cursurile catorva parauri; se aude ca si in judetul Bistrita o sa se faca microhidrocentrale . . .

  24. Matei B. spune:

    Am vazut si eu la TVR si m-am crucit. Daca acest proiect nu va fi oprit, curand va fi desert in Romania. Ce oameni frate!!!!!!!!!!!! Oameni?

  25. Diminescu Nicolae spune:

    In iunie are loc in Maroc Congresul Mondial de EDUCATIE ECOLOGICA la care voi participa cu o interventie avand ca subiect controversa ENERGIA VERDE-BIODIVERSITATEA in care voi incerca sa sensibilizez participanti cu aceste dezastre din raurile carpatine romanesti si gasirea unor solutii la nivelul Comisiei Europene avand exemlificari din raurile Balea, Porumbacu, Ucea, Vistea, Vistisoara, Sambata, Capra, cerand chiar interventia si evaluarea impactului asupra mediului a acestor MHC

  26. Victor spune:

    Aceste microhidrocentrale se fac DEGEABA. Raurile respective sunt mici si n-au
    potential important. Pe vremea lui Ceausescu, cand s-au facut marile sisteme
    hidroenergetice, vaile superioare ale raurilor au fost lasate in pace tocmai pt
    a-si pastra rolul de conservare a biodiversitatii.
    Sistemul hidroenergetic Vidraru are o putere instalata de 220MW si o productie anuala medie de 400GWh de energie electrica. Nu e nevoie sa se mai exploateze
    raurile de mai sus. Pe raul Capra se face o salba de 5 microhidrocentrale, de
    putere nesemnificativa. Toate la un loc au sub 5MW putere instalata si o
    productie anuala estimata de 25GWh. Fiecare din cele 5 hidrocentrale de pe Olt
    dintre Voila si Avrig are o putere de 14MW si o productie anuala medie de
    33GWh.
    E total aiurea ca s-au apucat sa faca microhidrocentrale. Mai ales ca din cele 5 MHC de pe raul Capra, cea mai de sus se face la peste 1700m alt, desi n-are decat 0.1MW.

    • Radu Eugen spune:

      Eu cred ca aici e un lant de interese diverse. Nu ne mai intereseaza mediul pe noi, politicienii si guvernantii simt ca saracia e mai omniprezenta ca niciodata si incearca sa scoata bani si din piatra seaca, cu orice risc pentru cei ce vor trai pe aceste meleaguri peste cateva decenii bune.
      Otravim toata sandramaua cu Rosia montana, distrugem panza freatica cu exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii, cu cantitati industriale de apa contaminata cu diverse substante.
      Avem si alte alternative de-a obtine energie ieftina si de-a conserva mediul dar de ce sa ne batem capul, din bataie de cap nu iese nicio spaga, nicio redeventa, etc.
      Ne meritam pe deplin soarta, conducatorii si politicienii actuali ne caracterizeaza ideal, neam de traista, da-i romanului mintea de pe urma, etc…

  27. peterlengyel spune:

    ––– Forwarded message –––-
    From: Tură în Natură
    Date: 2013/5/22

    O noua amenintare se apropie de M-tii Cindrel. Un investitor strategic si-a propus sa construiasca o microhidrocentrala in Cheile Cibinului. Exemplele de pana acum legate de constructia de microhidrocentrale in M-tii Fagaras s-au dovedit dezastruoase pentru mediu, pentru zona unde se construieste, pentru speciile care traiesc in apele respective, pentru peisaj si nu in ultinul rand pentru oamenii care depind de apa furnizata de raurile unde se contruiesc aceste MHC-uri. Cred ca ar trebui sa luam iarasi atitudine impreuna si pe aceasta tema. Daca puteti sa transmiteti aceasta informatie la cat mai multi oameni ar fi super.

    Echipa Tura in Natura

    Asociaţia Tură în Natură Sibiu
    Email: info@turainnatura.ro
    Yahoo ID: turainnatura

    Tel: 0752453614, 0720003332, 0753202649
    Web: http://www.turainnatura.ro

    Te poti intreba, cum se mai poate opri un dezastru aflat in derulare? Si ce e daca mai apar 1.000 de articole?

    http://www.google.com/hostednews/afp/article/ALeqM5hvmcMgJIz0IvgfShURPH4plC9zdA?docId=CNG.11bb3421d1d0e98bd1581d68cc8046f2.571

    • Radu Eugen spune:

      La foamea de acum si saracia tot mai mare nimeni nu mai tine cont de natura iar unii oportunisti pot profita lesne de situatia asta. Noi, ca neam, ne unim doar la prostii, cand e ceva care merita ne facem ca ploua. Din pacate asta e realitatea. Inclusiv cu gazele de sist si Rosia Montana.
      Nimeni nu realizeaza ce pericol ne paste si de dragul banilor facem praf viitorul copiilor nostri si mintim populatia cu asa zisa independenta energetica.

    • IQ100 spune:

      pai trebuie distrusi ciobanii din Marginime, asta e treaba…afectezi circuitul apei in natura, afectezi pasunile..

  28. peterlengyel spune:

    Musca de Săpânța
    Si ce e daca mai apar 1.000 de articole?
    http://www.pescuitlamusca.ro/blog/files/48eaf8c7fe911b72bf8deb0e1cb80a67-21.html

    „Despre noile amplasamente de microhidrocentrale afăm cel puțin o dată pe săptămână. Pe 20 mai a apărut un articol pe AFP cu titlul Hidropower frenzy ‘threatens Carpathian mountains’ preluat de mass-media din întreaga lume. Dar comentariul prezent pe un blog mi s-a părut cel mai important: „Și ce e dacă mai apar 1.000 de articole?””

  29. Hann Felician Eduard Ioan spune:

    Am citit cu mult interes articolul domnului Lengyel,precum și comentariile aferente.Cred cu tărie că trebuie urgent găsită o cale de compromis între modalitățile de exploatare a hidroenergiei și necesitatea protejării naturii. Deaceea se cere mult mai multă atenție și responsabilitate din partea celor ce aprobă intervențiile în mediul natural existent, a carui frumusețe și contribuție la sănătatea Terrei nu trebuie agresată inutil de dragul câștigului bănesc al unor proaspăt doritori de îmbogățire.Frumusețile Patriei noastre ,nealterate de asemenea intervenții reprezintă de pe acum rarități în peisajul european ultra tehnicizat și va deveni din ce în ce mai atractiv pentru nostalgicii europeni și mondiali .În felul acesta,râurile noastre nealterate de microhidrocentrale ar putea genera posibilități de exploatare economică mai mari chiar decît prin captarea lor în structuri tehnologice distructive pentru omul locurilor și flora și fauna respectivă.
    Încă odată,să păstrăm cu grijă ceeace avem frumos și să nu distrugem fără rost sau nevoie imperioasă !

  30. peterlengyel spune:

    The Guardian: Rivers run dry as claims of illegality surround Romania’s hydropower boom

    http://www.theguardian.com/environment/2014/feb/04/romania-hydropower-illegality-claims-green-tariffs

  31. Aurelia spune:

    Daca va doare sufletul cand vedeti asemenea distrugeri, va rog puneti si voi umarul si semnati petitia urmatoare:
    https://secure.avaaz.org/ro/petition/Ministrul_Mediului_si_Schimbarilor_Climatice_Attila_Korodi_Va_cerem_sa_salvati_raurile_Capra_Buda_si_Otic/?excblfb
    Fiind mai multi, vom reusii sa-i determinam pe cei care iau decizii sa se trezeasca o data! Nu mai putem trai intr-o continua distrugere si furt.
    Va multumesc!

  32. peterlengyel spune:

    OCNA ȘUGATAG: Localnicii nu vor să se construiască microhidrocentrale pe râurile Mara și Cosău

    http://maramedia.ro/ocna-ugatag-localnicii-nu-vor-sa-se-construiasca-microhidrocentrale-pe-raurile-mara-i-cosau/video

    Buldozerele amenință „Grădina Carpaților”

    http://www.evz.ro/buldozerele-ameninta-gradina-carpatilor.html

  33. peterlengyel spune:

    DW: Romania: Rivers Run Dry

    Hydroelectric power is booming in Romania. Government subsidies are drawing more and more investment into the sector. Conservationists, however, argue that while hydropower does not produce greenhouse gases, too many dams could cause entire rivers to dry up in the summer. They point to the southern Carpathian Mountains, where about 500 hydroelectric power plants – some still being built – are located. The wild rapids at these sites are particularly lucrative for investors. At the same time, many of the projects are also located in conservation areas, and the damage to habitats is severe. Residents of the region are fighting to keep the remaining streams and rivers in Romania untouched.

    http://www.dw.de/romania-rivers-run-dry/av-17790974

  34. Gabor spune:

    Dar distrugeti tot ‘tuva mama voastra de hapsani

  35. Monica Axini via FB spune:

    iiiiisssssssssssss! am dat sa apas pe „Imi place’! dar ce sa imi placa, ca nu este nimic sa iti placa! Astia de la FB ar trebui sa face si un buton: „Nu imi place”! si poate voturile le va numara cineva si se va bate cu ele pentru natura asta de care „sarlatanii aia de sus!” isi bat joc cu atata indolenta… dar ce sa mai zic! astia isi bat joc de tot ce inseamna valori in aceasta tara, fie ele naturale, cultural-istorice sau umane…

  36. hippie spune:

    Problema practic fara solutie de tip constructiv. Poate doar DISTRUCTIV (genul greenpeace ++, total absent in Ro). (de ex, daca tot sunt cauciucuri si sticle de plastic aruncate pe vaile alea, nu ar fi mai ecologic sa fie depuse in subteran, in carcasa betonata locala, care astfel va reda apa vaii din care a fost preluata? )

  37. IQ100 spune:

    In cadrul unui plan mai larg de distrugere a Ro, se urmareste desertificarea teritoriului, micsorarea numerica a populatiei, scaderea independentei ei economice….altfel cine ar fi fraier sa dea cate un mlmilion de euro degeaba coruptilor astia?

  38. IQ100 spune:

    foarte interesant…cresterea preturilor la bunurile de stricta necesitate, sabotarea exploatarii indigene a resurselor, incurajarea emigrarii celor „destepti” SI bastinasi….gasit intr-o anume lucrare fff controversata, veche de un secol, dar cu multe similitudini cu realitatea…ceva cu niste intelepti…ai Ioanei sau Ionului…cap VI ” salarii, …nici un folos lucrătorilor, căci vom face să se nască în acelaşi timp o scumpire aobiectelor de primă necesitate, datorită, vom spune noi, decăderii agriculturii şi decăderii creşterii animalelor; mai mult, vom săpa cu dibăcie şiadânc izvoarele producţiei, obişnuind pe lucrători cu anarhia şi cu băuturilespirtoase, şi totodată luând măsurile posibile pentru a exila de pe proprietăţile funciare pe ‘
    bastinasii ‘ inteligenţi..Ţ

  39. Un video sinistru: „Simfonia excavatoarelor pe Valea Buda, Munții Făgăraș”: https://www.youtube.com/watch?v=9H_tZjjpQm4#t=145

  40. Gheorghe Ploaie via FB spune:

    Totul este o afacere penibilă.Sistemele noastre energetice produc suficientă energie, pentru că nu mai avem consumatori industriali. Atunci pentru ce aceste distrugeri ale naturii, pe banii noștri!!!!???

  41. Tibor Andorfi via FB spune:

    e o distrugere ireparabila si fara nici un rost

  42. Mihai Valentin via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Unii le construiesc, altii le demoleaza… sau SUA nu-i Romania
    Iata un interesant articol – care ne arata si cam pe unde suntem situati in timp.

    Dam removals: Rivers on the run

    http://www.nature.com/news/dam-removals-rivers-on-the-run-1.15636

    • Șerban Sîmbotelecan via FB spune:

      Asa este demolat si „mitul” ca barajele sunt utile pentru ca ne apara de viituri. Ne apara, dar nu pentru mult timp. Ar fi interesant de aflat ce aluviuni sunt prin marile noastre baraje…

      Cum este acum
      Condit Dam – There was a dam here
      Follow the decommissioning of Condit Dam on Washington’s White Salmon River from pre-breach activities to capture salmon and prepare the tunnel through to th…

  43. Dragos Alexe spune:

    Mahnit da, resemnat niciodata. Atitudinea activa, de informare pare a fi singura solutie de presiune asupra „creierelor atrofiate, imbecilizate si colonizate”. O vale de munte fara rau???? Am semnat si eu petitia pt. salvarea raurilor carpatice, dar trebuie sa si incercam constientizarea comunitatilor din acele zone, folosind un limbaj de masa, simplu, ei sa isi faca puternic auzita vocea. Agentii asa zis de mediu, de protectie au ajuns distrugatorii unor locuri unice si a biodiversitatii, a vietii care ne-a creat. Oameni ai asfaltului, pitipoance cu zorzonele sclipitoare la gat si in urechi, inflamati reptilieni primitivi ce-si cauta adapost unul in umbra altuia decid in numele nostru. Cand vom intelege ca frica si indiferenta sunt marii nostri dusmani, vom lua atitudine .Eu voi da „share” la orice articol ce face atentat la profundul inteles al naturii, cu care ama ajuns sa ne luptam pt. ca nu o mai respectam. SUntem din ce in ce mai multi.

  44. peterlengyel spune:

    Valea Vinului: Consiliul Ştiinţific al PNMR, manipulat de Doina Jauca, a dat aviz favorabil construirii unei microhidrocentrale ce urma să distrugă satul! Un sat în care în urmă cu 135 se ani se făcea turism montan și de băi

    http://www.ziarul-bn.ro/valea-vinului-consiliul-stiintific-al-pnmr-manipulat-de-doina-jauca-dat-aviz-favorabil-construirii-u

  45. Calin Dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Buna seara,
    Se pare ca tupeul ucigasilor de rauri nu are limite. Cu MHC-urile nu mai termina, nesatuii chiar fac in continuare MHC-uri mai ilegale decat precedentele. Zilele trecute au pus placile cu autorizatiile pentru doua MHC-uri situate in Geoparcul Tara Hategului si in situl N2000 Strei-Hateg, sit declarat si pentru 4 specii de pesti, rac de ponoare si vidra. Vor distruge ultimul rau din Retezat care mai scapase de amenajarile hidroenergetice, Raul Alb. In plus este un rau de vis, cu biodiversitate fantastica, neafectat de regularzari si, cireasa de pe tort, in portiunea din amonte a MHC-ului Coroiesti, la care au inceput lucrarile, nu este nici macar drum pe vale.Este, inca, o adevarata perla a patrimoniului nostru natural. Nu mai intru in amanunte. Ce m-a facut sa scriu acest e-mail este ca astazi au postat un draft cu viitoarea Strategie Energetica, pe care il gasiti la link-ul de mai jos:

    http://energie.gov.ro/anunturi

    La pagina 52 scrie ca n-au renuntat la distrugerea celor cativa kilometri care au mai scapat din Oltul Inferior, la confluenta cu Dunarea. Credeam ca de cand s-a declarat acolo sit Ramsar au renuntat la proiectul ceausist. Pana si Dragnea declarase ca nu mai fac hidrocentrala. Dar se pare ca nu au renuntat! Sa vedem ce parere are Secretariatul Conventiei despre asta.

    Calin Dejeu

    • peterlengyel spune:

      Din pacate, Secretariatul Conventiei Ramsar este zero barat; la fel, in Minister daca este ceva persoana care sa se ocupe de asta, este o chestiune pur formala. De facto, capacitatea de a face ceva este atat de limitata incat tinde asimptotic spre zero. In cel mai bun caz, Secretariatul poate sa emita ceva parere… ceva vag, asa ca un fel de aer…dar la Camorra MHC care este pe la noi asta nu are ce sa conteze, decat eventual sa rada in hohote mafiotii… si slugile lor puse prin structurile guvernamentale. Interesant este ca autoritatile de pe al noi devin interesate de parerea celor din secretariatul Ramsar imediat ce au dorinta de a ii stresa pe cei din afara teritoriului… spre exemplu pe ucrainienii care doreau sa faca niste interventii pe la Canalul Bastroie din partea lor de Delta. Dar, atunci cand este vorba de distrugerea unor situri Ramsar de pe la noi, declarate la plezneala inainte de Ramsar CoP de la Bucuresti… atunci nu este nici un fel de problema.

  46. Petrescu-Mag I. V. via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Se pare ca, aici in tara, latram ca si cainii, iar caravana trece.
    Degeaba ne e ciuda, ca singura rusine pe care o au astia marii este sa ii hulim afara si sa-i injure europenii.
    Numai asa ca Monica Macovei in paramentul Europei, care a solicitat autopedepsire (si pe care, desigur, am injurat-o la vremea ei) sau ca si altii ca ea, care merg si „spala rufe in public”, ca acasa nu ai cu cine le spala, numai asa functioneaza sistemul de alarma. Numai cand ii arata afara cu degetul le e rusine (daca mai au rusine).
    Asa ca, legat de spalatul rufelor in public, daca doriti sa scrieti, sau aveti scris in engleza, o nota critica de 1-3 pagini, in care sa ii faceti de rusine pe astia din MAFIA MHC si pe sustinatorii lor politici, va rog sa mi-o trimiteti pe e-mail ca o public in AACL Biuoflux si intra direct in platformele ISI WoK (CABI, Zoological Record) si Elsevier (Scopus) iar de acolo se imprastie rapid pe alte platforme.
    E drept, publicul cititor va fi preponderent format din oameni de stiinta, nu va ajunge direct la cetateanul de rand, dar pe plan global merge peste tot in lume.
    Cu toata rusinea, o fac !
    Nefiind un articol stiintific, nu pun taxa publicare, numai sa fie scris bine.
    Sa nu ma intelegeti gresit: nu avem carenta de manuscrise; revistele ne sunt aproape pline si avem articole in avans pe anul viitor; dar vreau sa pun si eu un deget macar la butonul de „volum” al glasului celor putini carora le mai pasa de biodiversitate. Ca majoritatea tac.

    vali

    Petrescu-Mag I. V., PhD, Hab.
    Senior Lecturer & Senior Researcher (CSI)
    USAMV Cluj & Bioflux SRL & University of Oradea & University of Liege
    Tel: 0040 744470794 ; e-mail zoobiomag2004@yahoo.com

    Visit our journals:
    Aquaculture, Aquarium, Conservation & Legislation http://www.bioflux.com.ro/aacl
    Advances in Environmental Sciences http://www.aes.bioflux.com.ro AES Bioflux
    Human & Veterinary Medicine http://www.hvm.bioflux.com.ro
    Advances in Agriculture & Botanics http://www.aab.bioflux.com.ro
    Animal Biology & Animal Husbandry http://www.abah.bioflux.com.ro
    Extreme Life, Biospeology & Astrobiology http://www.elba.bioflux.com.ro
    Porcine Research http://www.porc.bioflux.com.ro
    Rabbit Genetics http://www.rg.bioflux.com.ro
    ProEnvironment Promediu http://journals.usamvcluj.ro/index.php/promediu
    Poeciliid Research http://www.pr.bioflux.com.ro
    Ecoterra http://www.ecoterra-online.ro/en

    • Dan Ionescu via Conservarea Biodiversitatii spune:

      Legat de lucrari hidrotehnice mari in Situri Ramsar, degeaba discutam pe liste si ne plangem ca nu se pot impiedica la nivel national. De ce nu scrie cineva la Secretarietul Conventiei de la Ramsar ca in stategia nationala …. apar astfel de situatii.

      Mai mult, nu stiu cati cunosc ca de cca. o luna au aparut planuri stategice privind diminuarea efectelor inundatiilor. Cine cunoaste, a vazut ce se preconizeaza.
      Ptactic, fiecare parau, rau vor fi pe anumite sectoare supuse la lucrari hidrotehnice, in unele cazuri foarte mari. Nu sunt ocolite nici Siturile N2000 si alte arii protejate.
      Exista fosrte multe astfel de lucrari propuse pe ape unde nu exista nici un obiectiv de aparat, dar probabil cineva va avea de castigat daca se vor face…

      Daca tot exista lista asta de discutii, de ce un ONG, alta entitate etc. nu se adreseaza asa cum scriam, Conventiei Ramsar (Secretariatului) ? Sa vedem daca in
      urma unei scrisori bine documentate, foarte clar scrisa, nu se va intampla nimic ?

      Dan Ionescu

      • peterlengyel spune:

        Ce sa le scrie? Ca exista o zona numita acum Romania unde niste mafii transpartinice distrug pana si locurile declarate oficial situri Natura 2000 sau situri Ramsar? Cei de la Ramsar isi pot aduce aminte de acest loc: atunci cand au organizat aici Conferinta Partilor Conventiei Ramsar, la Palatul Parlamentului… unde au venit mii de oameni din toată Lumea – delegatii oficiale, experti samd, atunci Ministrul Mediului (ceva vietate care a ajuns din hazard pe o astfel de functie) nu a avut chef sa treaca strada de la Minister la Parlament – sa isi faca prezenta macar de ochii lumii, 5 minute? Poti sa ii rogi pe cei de la Secretariatul Ramsar sa formuleze o scrisoare de o pagina in circa 1 -2 ani, in care sa zica in limbaj hiper-diplomatic si ultra-soft ca ar trebui sa se aiba in vedere principiile utilizarii judicioase a zonelor umede pline de biodiversitate.

  47. Dan Ionescu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Eu îmi mențin părerea ca o adresa bine formulată ar avea ceva rezultate. Atunci care mai e rolul celor de pe lista ? Sa plângă unul pe umărul altuia ? Sau sa aflam mereu vesti proaste despre planeta ? Și atât ?

    • peterlengyel spune:

      Da. Se poate incerca formularea unei scrisori catre secretariatul Ramsar. Poate o varianta in romana, apoi una tradusa in engleza si facuta public peste tot. Macar asa poate poate ii mai misca ceva. Ca altfel…

      Vrei tu sa faci un draft si sa il pui pe lista, apoi dupa comentarii integrate, daca este o varianta agreata de mai multi putem sa o postam pe blogul ACB si sa ii facem ceva publicitate? Si apoi tradus in engleza si trimis la secretariat dar si la mass media?

  48. Grigore Davideanu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Devine tot mai clar ca Romania Are mai mult decat suficiente MicroHidroCentrale si ca pretextul invocat de autoritati privind necesitatea construirii de noi capacitati a fost o minciuna.
    Din pacate folosind mnciuni, coruptie si abuzand legile , multe rauri au fost deja distruse.
    Grigore DAVIDEANU

    http://www.mediafax.ro/economic/hidroelectrica-va-scoate-in-februarie-la-vanzare-33-de-microhidrocentrale-pentru-19-milioane-euro-13774455

    • Calin Dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

      Buna seara,
      Aici puteti vedea productia si consumul de energie al Romaniei practic in fiecare moment (cel mai bine se vede in tabelul de sub grafic):
      Productia si consumul de energie electrica in Romania, pe ramuri de productie

      Iar aici puteti vedea ca toate MHC-urile care n-au macelarit in ultimii 4 ani majoritatea bucatelelor de rauri de munte care mai scapasera de megalomania lui Ceasca (si care au mutilat ireversibil mare parte din colturile valoroase ca patrimoniu natural care mai ramasesera in tara asta) au o putere instalata de doar 580 MW.
      http://www.focus-energetic.ro/inflatie-de-certificate-verzi-23051.html

      Se poate observa ca intotdeauna avem surplus de productie si ca majoritatea timpului surplusul depaseste nu doar productia reala a acestor MHC-uri ci chiar capacitatea lor instalata. Iar cand surplusul este mai mic este pentru ca se opresc unitati de productie dimineata devreme pentru ca este mic consumul, nu pentru ca n-am avea destula capacitate de productie.
      Plus ca la procentul de energie regenerabila ne-am depasit din greu tintele si este stupid si criminal ca o tara cu clima continentala, cu rauri cu debite mici, sa se bazeze atat pe hidroenergie. Este la fel de stupid ca si cum s-ar baza Irlanda pe energie solara.
      Plus ca de la an la an scade consumul de energie electrica al tarii.
      Poate vreun om cat de cat rational (si care n-are foloase financiare din aceasta mafie distrugatoare de rauri) sa spuna ca acest macel a meritat?!
      Si mai halucinat este ca macelul continua. Pe Raul Alb din Geoparcul D. Tara Hategului (si situl Natura 2000 Strei-Hateg), de exemplu, abia la primavara incepe distrugerea.

  49. vasile spune:

    Se înmulţesc microhidrocentralele în Maramureşul istoric

    http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=25856:se-inmulesc-microhidrocentralele-in-maramureul-istoric&catid=2:actualitate&Itemid=2

    Reporter: S-a răspândit un zvon printre localnicii din Deseşti cum că acolo urmează să se construiască o microhidrocentrală. Ştiţi ceva despre asta?

    Alexandru Cosma: Ştiu foarte bine. Ceea ce vreau să vă spun nu este o scuză pentru mine, pentru că eu reprezint instituţia. Aceste acorduri de mediu au fost date înainte de a prelua eu instituţia. Dar situaţia la care vă referiţi dumneavoastră are două aspecte. Avem o microhidrocentrală, care aparţine de Unitatea Administrativ Teritorială a comunei Ocna Şugatag, este o microhidrocentrală care urmează să fie amenajată pe râul Breboaia, aşa cum au fost date acordurile şi avizele până acum. După care mai avem tot în această zonă trei microhidrocentrale, denumite, pentru că este acelaşi investitor, Green Investments SRL, Mara 1, Mara 2 şi Mara 3. Cele trei microhidrocentrale aparţin de unitatea administrativ teritorială a comunei Deseşti şi a comunei Giuleşti. Maramureşul are multe zone de arii protejate. În condiţiile în care vorbim de aprobare de lucrări în arii protejate atunci trebuie să vorbim şi de condiţii speciale de avizare a lucrărilor din punctul de vedere al mediului. Cele care sunt în situri protejate de interes naţional, comunitar sau avifaunistic trebuie tratate prin prisma Ordonanţei 57/2007 care obligă autoritatea de reglementare, adică Agenţia de Protecţie a Mediului, să supună procedura de evaluare în regim de arii protejate, încât să se facă şi dezbatere publică. În condiţiile în care această microhidrocentrală sau lucrări de construire de orice tip sunt în afara zonelor protejate, nu intră sub influenţa Ordonanţei 57/2007.

    R.: Aceste patru microhidrocentrale intră sub incidenţa ordonanţei?

    A.C.: Cea de la Ocna Şugatag, care este pe râul Breboaia, nu este în arie protejată. Celelalte trei, Mara 1, Mara 2, Mara 3, nici ele nu sunt în arii protejate clasificate la nivel naţional. Am spus că aici vorbim de arii protejate de interes naţional, internaţional, de interes comunitar şi zone de protecţie avifaunistică. Dar ce au făcut Consiliul Local Deseşti şi Consiliul Local Giuleşti? Au emis câte o hotărâre de consiliu local, probabil mai demult, atunci când şi-au denumit zona râului Mara zonă de interes comunitar. Numai că ar fi trebuit să ducă procedura mai departe, până la emiterea hotărârii de Guvern. Ei n-au mai dus-o. Din punctul de vedere al Agenţiei Mediului, noi respectăm faptul că ei au declarat Râul Mara zonă de arie protejată de interes local. O respectăm, chiar dacă ei n-au dus procedura ca să se subordoneze ordonanţei 57/2007; atunci, probabil, cei care au reprezentat instituţia înaintea mea ar fi făcut procedura de consultare a publicului. Nu a fost o astfel de procedură. Noi suntem astăzi într-o situaţie împlinită, adică s-a emis un acord de mediu în aprilie 2014, el a fost solicitat încă din 2013 de către Green Investment, iar instituţia Agenţiei de Protecţie a Mediului Maramureş a emis acord de mediu.

    R.: Deci urmează construcţia?

    A.C.: APM a emis decizia etapei de încadrare în 25 aprilie 2014. Această decizie se eliberează la certificatul de urbanism, şi în baza hotărârii de Consiliu Local. Ca APM să poată emite această decizie a etapei de încadrare în arie protejată, trebuia să obţină toate avizele şi acordurile, că aşa lucrează Agenţia de Protecţie a Mediului. Agenţia a solicitat de la cel care era custode. Consiliul Local Deseşti şi Consiliul Local Giuleşti, prin hotărârea pe care au promovat-o, de arie protejată de interes local, s-au definit şi drept custode. Şi atuncia a aprobat eliberarea certificatului de urbanism către investitorul Green Investment SRL, dar când APM a cerut şi părerea de custode a ariei protejate pe care singur a declarat-o, a emis şi avizul favorabil. Şi atunci APM a avut toate avizele şi de la Administraţia bazinală Someş Tisa, şi de la custode, şi de la Primărie, că ea a emis certificatul de urbanism şi hotărârea CL de înfiinţare a microhidrocentralelor, a avut avizul de la toate instituţiile implicate care emit avize, acorduri şi autorizaţii pentru un obiectiv solicitat. APM a făcut doar să solicite tuturor acestor instituţii avizele, dacă sunt favorabile sau nefavorabile, şi în condiţiile în care au fost favorabile, ea a purces la emiterea deciziei etapei de încadrare. Îmi pare rău că colegii care au fost înaintea mea nu s-au aplecat mai atent asupra acestor lucruri, adică să trateze legea şi în spiritul ei. APM, fiind o instituţie de reglementare, este o instituţie de profesionişti şi lucrează conform legii. Dacă la Breboaia nu trebuia să facă consultarea publicului, n-a făcut-o. Dacă la Mara 1, 2, 3 nu trebuia să facă consultarea publicului, n-a făcut-o. Dacă ar fi aplicat legea şi în spiritul ei, nu numai în litera ei, probabil că s-ar fi dus mai departe cu solicitările în sensul de a solicita Consiliului Local – nu avea temei legal, vă rog să mă înţelegeţi, dar putea să solicite – o adunare populară. N-a făcut-o, pentru că a analizat toate lucrurile pe lege. Şi atunci, referitor la cele patru microhidrocentrale pentru Ocna Şugatag nu era necesară consultarea publicului, nu era necesară nici pentru Mara 1, Mara 2, Mara 3, chiar dacă era arie protejată de interes local definită de Consiliul Local. Dacă ei ar fi mers cu procedura până la obţinerea hotărârii de guvern ca să fie recunoscută această arie de interes local, atunci APM ar fi fost obligată să facă şi consultarea publicului.

    R.: De ce credeţi că sunt atât de îngrijoraţi oamenii? Există tot felul de temeri referitoare la efectele pe care le are asupra mediului o astfel de microhidrocentrală, asupra peştilor, asupra debitului de apă. Care e poziţia dumneavoastră din acest punct de vedere?

    A.C.: Cred că îngrijorarea oamenilor se duce în primul şi în primul rând la lipsa apei, care ar putea să fie în condiţiile în care microhidrocentralele ar funcţiona continuu, dacă am avea ani cu nivel pluviometric foarte redus. Ştim cu toţii, în ultimii 15 ani nivelul pluviometric al tuturor râurilor din România, conform unor studii, s-a redus cu 15-20 de procente. Probabil că prima îngrijorare a oamenilor este aici. De ce? Pentru că ei, în conformitate cu Legea apelor, atunci când proiectantul calculează o investiţie pe apă, el trebuie să ţină cont şi de nevoile tuturor localităţilor care se alimentează cu apă pentru nevoi gospodăreşti şi creşterea animalelor din acele râuri sau pârâuri. Cealaltă îngrijorare de tipul distrugerii faunei, mai puţin a florei, este o îngrijorare a tuturor şi chiar şi a APM. Dar ar fi absurd, din punctul de vedere al instituţiei, să blocăm investiţii pentru acest aspect. Atunci când Protecţia Mediului îşi pune problema vizavi de protejarea faunei şi florei, ea trebuie să impună condiţiile de reglementare în care se desfăşoară activitatea de construcţie. Este adevărat că pe perioada construcţiei se poate aduce atingere ecosistemului, dar dacă se execută lucrările sub control strict, în 3-4 ani de zile după terminarea lucrărilor microfauna se reface. Eu privesc lucrurile din punctul de vedere al omului care doreşte dezvoltare: în calitatea pe care o am de director executiv al APM, orice cetăţean sau instituţie interesată în a face ceva din punct de vedere economic, al dezvoltării, se poate adresa instituţiei şi noi trebuie să-i răspundem. Ca să nu blocăm dezvoltarea, singurul nostru gând este să facem reglementarea în aşa fel încât să putem satisface toate cererile. Adică şi cel al persoanei sau instituţiei interesate în a face dezvoltare chiar şi în sit natura 2000, chiar şi în arii protejate, trebuiesc găsite soluţiile, pentru că este absurd ca cineva să îţi facă o solicitare şi tu să-i spui că nu vrei să faci. El are dreptul să te acţioneze în judecată, pentru că nu poţi să blochezi pe cineva decât demonstrându-i că acţionând acolo face o greşeală. Eu cred că putem face investiţii şi ăsta este rolul custozilor, să sprijine şi să supravegheze dezvoltarea în acea arie.

    Încă nişte precizări. Deseştiul a eliberat autorizaţie de construire pentru o microhidrocentrală, Giuleştiul pentru Mara 3 a eliberat autorizaţia de construire. A treia este tot la Giuleşti, Mara 2, şi ştiu că încă nu are autorizaţie de construire pentru că nu şi-a terminat de intabulat pământul pe care este construită microhidrocentrala. La avizele şi acordurile eliberate de APM există toate elementele necesare, şi certificatul de urbanism, şi contractele prin care terenurile sunt în proprietatea investitorului, Green Investment, inclusiv avizul favorabil din partea Ministerului Apărării Naţionale şi Statul Major General, acolo unde a fost cazul. Aici am un aviz de gospodărire a apelor prin care Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti arată că din punctul de vedere al cantităţii de apă nu sunt probleme.

    • Din partea comunei Giuleşti, am vorbit cu primarul Gheorghe Vraja, care a confirmat faptul că aici există proiecte pentru două microhidrocentrale, una la Giuleşti, pentru care s-a emis autorizaţia de construcţie, şi una la Mănăstire, unde încă nu sunt rezolvate actele de proprietate asupra terenului. Acestea trebuie eliberate de Consiliul Judeţean, pentru că terenul se află pe teritoriul a două comune. “La cea de la Giuleşti, construcţia va începe când timpul o va permite. Terenul se află în proprietatea investitorului. Nu am avut probleme cu oamenii. Există un debit minim, pe care investitorul va trebui să îl respecte. Avem toate avizele necesare. Microhidrocentrala nu va funcţiona atunci când va fi secetă, dar datorită ei nici nu se va mai revărsa râul peste maluri şi peste terenurile agricole”, a menţionat primarul comunei Giuleşti, Gheorghe Vraja.

    • La Primăria Deseşti lipseau primarul şi viceprimarul, aşa că am vorbit cu secretarul Petre Roman. Am aflat că, de fapt, pe lângă microhidrocentrala Mara 1 (pentru care autorizaţia de construcţie va expira în luna mai), mai există alte două proiecte de microhidrocentrale, una pe râul Mara, cealaltă pe pârâul Valea Mare, ambele aparţinând investitorului Gama Energie Regenerabilă. Pentru ambele, autorizaţiile au fost emise în 2011 şi au expirat în 2013. “Nu ştiu ce se va întâmpla. Se opun cetăţenii. Eu zic că, dacă nu s-ar mai construi microhidrocentralele, ar fi o pierdere. Aceşti investitori s-au angajat să plătească iluminatul public din comună şi curentul la instituţii, aşa că ar fi o mare pierdere”, este de părere secretarul Petre Roman.

  50. peterlengyel spune:

    Micro-hidrocentralele din Parcul Dinozaurilor din Hațeg au ajuns în atenția comunității științifice internaționale. Ministerul Mediului, obligat să reacționeze la presiunea civică

    http://www.romaniacurata.ro/micro-hidrocentralele-din-parcul-dinozaurilor-din-hateg-au-ajuns-in-atentia-comunitatii-stiintifice-internationale-ministerul-mediului-obligat-sa-reactioneze-la-presiunea-civica/

  51. peterlengyel spune:

    ACB – Călin Dejeu: Cazul Raul Alb în contextul „protecţiei” naturii din România

    https://aliantapentruconservareabiodiversitatii.wordpress.com/2015/03/31/cazul-raul-alb-in-contextul-protectiei-naturii-din-romania/

    De parcă mai era nevoie, distrugerile începute deja pe Raul Alb atestă din nou faptul că un sistem denaturat a reuşit să demonteze complet protecţia naturii in România. Întreaga legislaţie internaţională, comunitară şi naţională a fost transformată în spaţiul mioritic într-un elefant cu picioare de lut care s-a prabuşit deja. Convenţiile, directivele şi legile sunt o glumă rasuflată pentru decidenţii noştri de mediu. În cazul convenţiilor vina este şi externă. Nu au avut niciodată mecanisme reale pentru a forţa statele semnatare să le respecte. Aşa că nu este de mirare ca autorităţi de-ale noastre de mediu recunosc în scris că nu au auzit măcar de principiul utilizării raţionale a zonelor umede stipulat in Convenţia RAMSAR sau că în draftul Strategiei Energetice este prevăzută distrugerea unui sit Ramsar. In ce priveste directivele, este clar că au fost transpuse in aşa fel în legislaţia noastră încât să nu se poată aplica. De exemplu, Directiva 2008/99/CE stabileşte că reprezintă infracţiune „orice act care provoacă deteriorarea semnificativă a unui habitat din cadrul unui sit protejat” şi că „habitat în cadrul unui sit protejat înseamnă … orice habitat natural sau habitat al speciilor pentru care un sit este desemnat ca arie specială de conservare”. Absolut clară este exprimarea. Dar transpunerea ei in OUG 57/2007 deja sună altfel, pentru ca neaveniţii să nu mai înteleagă clar despre ce este vorba. Ministerul Mediului se spune că are ca singură menire emiterea de hârtii acoperitoare pentru distrugătorii de mediu. Evident că un act administrativ nu asigură derogare de la prevederile codului penal dar nu putem avea pretenţia ca organele de anchetă să inteleagă până la capat legislaţia de mediu. Aşa că degeba suni la 112 şi le spui că un buldozer devasteaza albia minoră a unui râu în sit Natura 2000 declarat pentru specii de peşti, vidră sau rac, când vor vedea că indivizii au Aviz Natura 2000 îi vor lasa să distrugă în continuare. Iar daca ar apela la “specialişti”, de unde să ştie că atât funcţionarii din Garda de Mediu şi APM-uri cât şi “experţii” acreditaţi de minister sunt într-o proporţie de neconceput impostori sau absolut ignoranţi? Cum ar putea cineva care nu s-a lovit sistematic de acest fiasco total al protecţiei naturii în Romania să-şi închipuie cât de denaturat este sistemul? În ce priveşte Directiva Cadru privind Apa, cum ar putea să se respecte atâta vreme cât administratorul apelor, statul în stat Apele Romane, face în acelaşi timp şi evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă? În cadrul campaniei de exterminare a râurilor de munte prin MHC-uri, ANAR şi închiriază albiile şi tot ANAR-ul avizează MHC-urile. Se poate conflict de interese mai mare? În plus, tot ei stabilesc debitul de sevitute şi preţul plătit de MHC-işti este în funcţie de debitul turbinat. Aşa că interesul mercantil al ANAR este să stabilească debite de servitute cât mai mici. Şi să ne miram atunci că pe Râul Alb, care este doar un râuleţ (habitat pentru specii din fişa sitului Natura 2000, peşti şi vidră, şi chiar o specie prioritară, racul de ponoare), au prevăzut un debit de servitute de doar 23%, nelăsând nicio şansă ecositemului acvatic şi afectând grav şi ecositemele ripariene?

    De parcă nu ar fi fost destul dezastru în sistem, începând cu 01.02.2014 nu mai constituie infracţiune „prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilanţului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii şi informaţii false”. Cum ar putea să fie respectate Directiva EIA sau Directiva Habitate câtă vreme “studiile” de impact sunt plătite de titularii proiectelor destructive(fiind exclusă astfel orice șansă de obiectivitate) și ministerul acreditează ingineri pentru evaluare adecvată? Ambele situații aberante se aplică în cazul Râul Alb. “Studiul” pentru MHC-urile de pe Râul Alb nu este doar tendențios și lipsit de studiile de teren necesare, chiar și documentarea bibliografică este incompletă și aberantă. În timp ce zeci și zeci de pagini sunt umplute cu date fără nicio relevanță, nu s-au consultat nici macar documentele de bază necesare. De exemplu, în ce priveşte vidra, „studiul” susţine că nu este prezentă pe Râul Alb. Dacă putem forţa bunul simţ şi admite că autoarea nu a găsit pe teren dovada prezenţei vidrei (noi am găsit fără să căutăm mai mult de câteva minute), este de neînţeles de ce nu a consultat fişa fondului de vânătoare, în care scrie clar că este prezentă vidra. Mai găsim prin diverse „studii” că experţii, ca să argumenteze lipsa impactului semnificativ, se apucă şi raportează suprafaţa distrusă de proiect nu la suprafaţa tipului respectiv de habitat ci la suprafaţa întregului sit. După logica aceasta, într-un sit cu suprafaţă mare, cum este si Strei-Haţeg, orice proiecte destructive care nu sunt de dimensiune supra-faraonică sunt permise. În „studiul” pentru Râul Alb se afirmă că doar 0,001208% din suprafaţa sitului este afectată permanent. Dar când vine vorba de impactul cumulativ se uită brusc de întregul sit, în care Râul Alb a rămas singurul râu care nu este afectat grav de amenajările hidroenergetice, şi se afirmă că nu se cunoaşte vreun impact cumulativ al proiectului. De fapt atât situl Natura 2000 Strei-Haţeg cât şi Geoparcul Dinozaurilor Ţara Hategului sunt printre cele mai devastate de amenajări hidroenergetice arii naturale „protejate” din ţară. Şi este foarte grav pentru ambele arii. Cursurile de apă naturale sunt un element al geodiversităţii şi, până în urmă cu câteva decenii, o trăsătură esenţială a Ţării Haţegului o constituiau râurile tumultuoase care coborau din Retezat. În afară de Râul Alb, au fost toate reduse la tăcere. Situl Natura 2000 este declarat şi pentru specii de peşti, pentru vidră şi pentru racul de ponoare, specie prioritară. Şi în aceste condiţii administraţia geoparcului, care după lege ar trebui să administreze şi situl Natura 2000 care se suprapune dar nimic nu sugerează că ar face-o, avizează distrugerea ultimului râu natural! Dar este oare cazul să ne mirăm că avem custozi/administratori care se comportă ca nişte impostori? Din moment ce statul roman nu finanţează administrarea ariilor naturale protejate, evident că, pe lângă o mână de entuziaşti, restul custozilor/administratorilor au ajuns în această ipostază pentru că au alte interese cu aria respectivă. Existenţa unei administraţii de impostori, cum este la geoparcul şi situl Natura 2000 din Ţara Haţegului, este mult mai gravă decât lipsa totală a administrării. Atât APM Hunedoara cât şi Garda de Mediu şi Apele Române se folosesc de avizul administraţiei(care, culmea, are în spate şi un consiliu ştiinţific) ca o scuză pentru ilegalităţile proprii. Aceeaşi Gardă de Mediu Hunedoara, când am sesizat că studiul de evaluare adecvată abundă în date şi concluzii false, mi-a răspuns că autoarea a fost acreditată de o „comisie de înregistrare, formată din 9 membrii, numiţi prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului dintre persoane independente”. Este ca şi cum ţi-ar muri o rudă în spital, ai acuza un medic de malpraxis şi Colegiul Medicilor, în loc să cerceteze cazul, ţi-ar răspunde că medicul respectiv şi-a luat licenţa şi a avut N membri în comisie. Revenind la finanţare, în Fondul de Mediu nu se găsesc bani pentru o finanţare normală a administrării ariilor protejate dar se găsesc bani pentru distrugerea râurilor. Prin bugetul pe 2015 s-au alocat bani pentru energie regenerabilă, cu siguranţă şi pentru distrugerea râurilor prin MHC-uri, dar cei din administraţia fondului refuză să fie transparenţi. Am solicitat, în cadrul aşa-zisei consultări a publicului, să defalce suma alocată pentru energie regenerabilă ca să vedem cât se alocă pentru distrugerea râurilor, dar au refuzat fără să justifice. Nici macar n-au pomenit în răspuns despre solicitările mele legat de finanţarea MHC-urilor. Este deja un cliseu la autorităţile de mediu, dacă îţi răspund îţi răspund strict le ce le convine.

    Conform OUG 57/2007 implementarea proiectului de MHC-uri pe Raul Alb este infracţiune, pentru că presupune scoaterea atât definitivă cât şi temporară a mai multor suprafeţe din circuitul agricol şi silvic şi nu se poate invoca excepţia zonei de dezvoltare durabilă pentru că aceeaşi OUG 57/2007 enunţă că: „zonare internă a ariilor naturale protejate – definirea şi delimitarea de zone în interiorul ariilor naturale protejate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi planurilor de management”.

    Planul de management se elaborează pe baza unor studii şi cu consultarea publicului şi apoi, tot conform OUG 57/2007, se aprobă prin hotărâre de guvern. Evident că până nu este publicat în Monitorul Oficial este doar o fiţuică fără valoare legală. Evident că nu poţi plasa cea mai sălbatică zonă a parcului natural în zona de dezvoltare durabilă. Dar în niciun sector de activitate interpretare autorităţilor de resort nu este mai patologic de departe de textul legii. Nu doar în cazul Râului Alb, am constatat că optica APM-urilor este că atâta vreme cât nu există o zonare internă totul este posibil într-o arie naturală „protejată”. Cum se face că Universitatea Bucureşti n-a fost în stare în 10 ani să „înzestreze” geoparcul cu un plan de management dar ministerul nu-i reziliază contractul de administrare, iar la Asociaţia Altitudine acelaşi minister i-a reziliat contractul de custodie sub pretextul unei întârzieri incomparabil mai mici legate de planul de management?

    Au trecut 53 de zile de când a fost înregistrată petiţia pentru salvarea Râului Alb la cabinetul ministrului mediului. A adunat până acum 1800 de semnături. E semnată şi de localnici şi de ghizi în Retezat, şi de cercetători din domeniu şi cadre universitare din ţară şi din lume şi de ecologisti legendari precum Ulrich Eichelmann. Se poate spune că este deja un caz notoriu în Europa. Şi ce a facut ministerul, în ciuda ilegalităţii flagrante şi a valorii unice a acestui râu, conferită de gradul său de conservare? Am primit o adresă după 27 de zile, în care se spunea că a fost predat cazul Corpului de Control şi mai durează. Evident că în petiţie nu aveam cum să includ toate dovezile, evident că cei din Corpul de Control nu au cum să cunoască amănunţit valea Râului Alb, cu caracteristicile ei ecologice. Când faci o anchetă iei în calcul toate punctele de vedere şi cauţi să obţii cât mai multe informaţii. Mă aşteptam să mă contacteze, să-mi ceară print screen-urile care dovedesc că APM-ul a ţinut proiectul secret când a emis aviz Natura 2000, să-mi ceară o listă cu datele şi concluziile false din „studiul” de evaluare adecvată, să-mi ceară corespondenţa legată de contestarea proiectului. Nu m-a contactat nimeni. În 26 martie am aflat că au început distrugerile pe Raul Alb, că au inceput să taie arborii pe valea sălbatică, în pădurea seculară, pe traseul drumului industrial proiectat, marcat încă din toamnă. Am sunat la minister, atât la Cabinet Ministru, cât şi la Direcţia Biodiversitate, am sunat şi la Garda Naţională de Mediu. La nimeni nu-i pasă, nimeni nu poate să facă nimic. În disperare de cauză, a trebuit să trimit un denunţ penal. Deci va urma să văd cum se aplică în România Directiva 2008/99/CE.

    Ecologiştii austrieci au reuşit să obţină un proces de infringement pe cazul râului Schwarze Sulm, un caz analog cu cel al Râului Alb, dar desigur mai puţin grav în materie de încălcare a legislaţiei comunitare. Copilul care nu plânge nu primeşte de mâncare. Chiar dacă la noi Directiva Habitate şi Directiva Cadru privind Apa sunt batjocorite continuu, dacă vom continua să trimitem la Comisie doar plângeri sporadice, ca şi până acum, nu se va schimba cu nimic situaţia. Siturile Natura 2000 şi râurile vor fi distruse în continuare. Profesorul Sven Björk afirma că: „The World expects a permanent protection of the Raul Alb River.” N-are de unde să ştie un cadru universitar din Suedia că aşa ceva este o utopie în România, că dacă nu este distrus râul de hidrocentrale va fi deteriorat de exploatări forestiere sălbatice sau de altceva. Cu atât mai mult cu cât este în judeţul Hunedoara, unde atât APM-ul cât şi Garda de Mediu declară practic că nu ştiu nici măcar limitele ariilor „protejate”. Cred că a venit vremea ca „The World” să afle ce se-ntâmplă în Romania cu râurile şi cu natura în general. Este singura şansă ca generaţiile viitoare să se mai poată bucura de câteva colţuri de natura autentică, nu de zone renaturate cu sume enorme, copii fade ale naturii. Domna ministru Graţiela Gavrilescu, ca şi politician, ar trebui să se gândească la faptul că om fi noi, cei care iubim natura, o minoritate marginalizată în ţara aceasta, dar suntem cu siguranţă peste 10% din populaţie şi merităm să fie salvat ultimul râu natural, complet şi aproape netins din ţară, ce reprezintă mult sub 1% din râuri. Sau dacă noi nu merităm generaţiile următoare sigur merită să mostenească măcar acest ultim râu complet şi nealterat.

    Călin Dejeu

  52. peterlengyel spune:

    studiu biodiversitate, cu topor in cap

    :::::::::::::::::::::

    biologul Călin Dejeu: „Ca biolog cum să mergi să faci un studiu de biodiversitate, să stai aplecat să cauți raci în izvor, când te poți trezi cu un topor în cap? Oricine ar merge trebuie să aibă ochi și la spate. E păzită valea în stil mafiot și ce e mai grav e că la Sălașu de Sus sentimentul meu e că polițiștii au fost instruiți de mult ce să zică.”

    „Au putere foarte mare care ajunge până la ministrul Mediului, din moment ce eu am depus o petiție cu 108.000 de semnături care s-a eschivat, dând-o mai departe la Corpul de control, care s-a fofilat și el și a pasat-o mai departe la protecția mediului Hunedoara, adică cei care anul trecut mi-au dat un răspuns de batjocură, în doi peri. Acum ministerul refuză pur și simplu să-mi răspundă. Ce, sunt proști cei de la minister să spună că e legal acel proiect al microhidrocentralei, care e un cumul de ilegalități”

    http://www.romaniacurata.ro/agresorul-accidentat-in-incidentele-de-pe-raul-alb-a-fost-trimis-cu-elicopterul-la-cluj-ce-spune-politia-si-cate-incidente-amenintari-si-agresiuni-au-avut-loc-inaintea-celei-de-azi/

  53. peterlengyel spune:

    nu contează cine ești, dă-i, dă-i

    ::::::::::::::

    “În momentul când am coborât din mașini s-au năpustit pe noi. A fost atac direct. Nici n-am apucat să deschidem gura. Am reușit doar să strig eu către toți: «Urcați repede în mașini». Atâta am reușit să spun. Doi tineri au reușit să urce și ei în mașina cealaltă și și-au blocat ușile și în momentul în care s-au încuiat în mașină, ei neavând permis. Șoferul celeilalte mașini, n-a apucat să urce și l-au prins. Doi îl țineau și doi îl loveau. E desfigurat. Cu dinte rupt, cu ochi cât un pumn. Atacatorii au încercat apoi să intre în interiorul mașinii unde erau copiii ăștia doi, că fata are doar 18 ani și băiatul 22, prin turela de deasupra, care era deschisă”, mai povestește Alin Andrioni.

    Din filmarea postată pe Youtube, care surprinde primele minute ale conflictului, se vede clar că din momentul în care coboară din mașină, agresorii sar pe tineri. ”Dă-i! Dă-i!… nu contează cine ești, dă-i, dă-i…” se aude pe înregistrare. De asemenea, se mai vede că atunci când una dintre mașini vrea să plece, mai mulți bărbați se aruncă în urmărirea ei și o blochează.

    http://www.romaniacurata.ro/primele-inregistrari-video-cu-incidentele-de-pe-raul-alb-agresorul-accidentat-grav-este-patronul-firmei-care-vroia-sa-construiasca-hidrocentrala-la-arad-el-este-cercetat-penal-pentru-santaj/

  54. peterlengyel spune:

    http://www.romaniacurata.ro/in-sfarsit-constructia-microhidrocentralei-din-geoparcul-dinozaurilor-in-atentia-dna-unde-se-fac-perchezitii/

    În sfârşit! Construcţia microhidrocentralei din Geoparcul Dinozaurilor, în atenţia DNA. Unde se fac percheziții

    Procurorii DNA au descins astăzi (vineri) în 9 locuri din București și județele Hunedoara, Mureș și Cluj, într-un dosar de corupție legat de modul în care au fost acordate avizele și aprobările pentru construcția microhidrocentralei din Geoparcul Dinozaurilor.

    Perchezitiile sunt făcute la Administratia Bazinală de Ape Mureș, Agenția de Protecția Mediului Hunedoara și Administratia Geoparcului Dinozaurilor – Tara Hategului (asigurată de Facultatea de Geologie şi Geofizică din Universitatea București). Procurorii de la DNA Alba care fac percheziţiile la APM Hunedoara au anunţat că vor ridica actele pentru a fi studiate în dosarul ce vizează acte de corupţie comise în perioada 2013-2015.

    Ancheta DNA vine în urma numeroaselor sesizări ale societății civile, după ce cazul microhidrocentralei de pe Râul Alb a ajuns în atenția comunității științifice și a presei internaționale, dar și după atacarea, duminică, a unor activiști și jurnaliști care vroiau să documenteze subiectul la fața locului.

    Procurorii din Hunedoara au deschis și ei, în urmă cu două zile, un dosar penal, în care se efectuează cercetări în legătură cu incidentul produs pe Râul Alb – Geoparcul Dinozaurilor, fiind începută urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor de lovire și tentativă de omor.

  55. ncldejeu via conservarea_biodiversitatii spune:

    ecocidul prin MHC-uri
    Intamplarea face ca am fost si eu saptamana aceasta in zona Ignis si am vazut doua vai macelarite de doua, respectiv trei MHC-uri, Valea Neagra si Blidari. Stiu ca Valea Neagra a fost distrusa cu bani de la Fondul de Mediu. Si dincolo pe Mara decidentii nostri intelepti nu vor sa renunte la continuare barajului ceausist de la Runcu, Sapanta a fost distrusa de MHC-uri si mai vor sa faca MHC si pe Tur. Si iata cum si Muntii Gutai ingroasa lista muntilor ramasi fara rauri, nu in Sahara, ci in Carpati. Si este o paguba enorma chiar si strict economic, pentru ca sunt niste munti vulcanici superbi si interesanti, plini de arii naturale protejate, care pana in urma cu cativa ani au avut un farmec unic si in care se putea dezvolta un ecoturism serios. Acum, cu MHC-uri, plus defrisari si cariere, ca sa mai faci. Degeaba centrul istoric al Baii Mari arata acum bine si putea constitui o baza de plecare pentru turisti. Este prea tarziu.
    Si, revenind la MHC-uri, nici nu mai conteaza seceta. Si daca am presupune prin absurd ca rauletele (raurile mai mari au fost demult distruse de amenajarile hidroenergetice comuniste) dintr-o tara cu clima continental excesiva isi pot permite sa renunte la o parte din debit fara sa moara ca ecosisteme, ca povestea cu debitul de servitute nu este doar o teorie propagandistica criminala si ca aceste debite ar fi calculate de specialisti de incredere, nu de indivizi in conflict de interese, de la Apele Romane, tot n-ar conta. Pentru ca este o utopie sa-ti inchipui ca o firma privata va respecta continuu, in decenii, zi si noapte, iarna si vara, acel debit de servitute.
    Nu mai exista niciun dubiu ca toate sectoarele de rau pe care s-au amplasat brutal aceste MHC-uri sunt sectoare de rau moarte. Am vazut ca acum se aloca o suma tot din Fondul de Mediu, chipurile pentru un studiu privind impactul MHC-urilor. De studii este nevoie la situatii incerte. La certitudini absolute, precum impactul nimicitor al MHC-urilor, nu este nevoie de niciun studiu. Este ca si cum ai face un studiu sa vezi daca 1+1=2. Si parca vad ca o sa le iasa ca 1+1=30.
    Dar, indiferent ce-ar spune impostorii, un lucru este cert. Toate sectoarele de rau cu MHC sunt moarte si ar trebui marcate pe harti cu cap de mort.
    Cat despre cei care au semnat pentru acest ecocid, si ce-ar trebuie sa pateasca ei…. Nici macar nu este o greseala a trecutului, nu putem sa-i privim ca pe tortionarii comunisti. Ei vor sa continue ecocidul pana la victoria finala. Nici macar Raul Alb, cu toata popularizarea internationala a cazului, nu este inca salvat. Si mai halucinant este ca mediul ”academic”, care administreaza aria naturala ”protejata”, actioneaza in continuare in sensul distrugerii raului.

  56. ciubucconstantin@yahoo.com via conservarea_biodiversitatii spune:

    Şi aşa seceta din anul acesta va provoca extincţia multor specii de nevertebrate, mai ales trichoptere, ale apelor de munte ca să nu mai vorbim de peşti şi amfibieni. Aceste mizerii de MH din munţii Carpaţi vor accelera dispariţia pentru totdeauna a cel puţin 20% din fauna apelor de munte!
    Multe dintre speciile înregistrate cu decenii în urmă nu se mai regăsesc în biocenozele respective! Foarte multe habitate specifice faunei acvatice erau deja dispărute la ultimile mele prospecţiuni în Făgăraş, Retezat, Apuseni, Bucegi ş.a. Aproximativ 30% din speciile de Trichoptere existente acum 40-50 de ani nu au mai fost înregistrate în ultimi ani şi eu cred că aceste MH vor grăbi dispariţia definitivă a celor mai sensibile, lipsite de mecanisme de apărare împotriva variaţiilor debitelor!
    Ciubuc

  57. calin dejeu via conservarea_biodiversitatii spune:

    Am facut cateva poze (nu multe ca nici nu mai vad sensul, oricum politica ascunsului dupa deget este de neclintit la ministerul anti-mediului). Mi se pare emblematica pentru prezentul (era sa scriu viitorul, dar m-am corectat) carpatin imaginea atasata, cu MHC si taiere la ras (de la captarea MHC-ului din amonte de pe Blidari, care cred ca-i construit anul acesta).
    Nu are nicio relevanta ca de data aceasta au lasat un fir de apa. Daca mergem la un MHC si vedem ca lasa ceva apa nu inseamna ca se respecta un debit de servitute si mai sunt sanse sa supravietuiasca o urma de ecosistem acvatic secundar. Inseamna doar ca nu este cerere in sistemul energetic suficienta ca sa-i lase in clipa aceea sa-si verse energia verde de Paris in retea. Dar daca intrebi un localnic iti va spune ca sa intampla sa nu lase apa deloc si albia sa fie complet seaca.

  58. ncldejeu via conservarea biodiversitatii spune:

    EXCLUSIV. Stadiul dosarului penal al violențelor de pe Râul Alb. Cum a fost schimbat un certificat medico-legal peste noapte și ce se întâmplă cu proiectul microhidrocentralei

    http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-stadiul-dosarului-penal-al-violentelor-de-pe-raul-alb-cum-a-fost-schimbat-un-certificat-medico-legal-peste-noapte-si-ce-se-intampla-cu-proiectul-microhidrocentralei/

  59. peterlengyel spune:

    Nu se mai construiesc microhidrocentrale în Maramureș

    Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, a declarat într-o conferinţă de presă că instituţia nu va mai elibera avize de oportunitate pentru construcţia de noi microhidrocentrale.

    „CJ a decis să respingă pe o durată nedeterminată eliberarea de avize de oportunitate pentru firmele care intenţionează să construiască microhidrocentrale pe cursurile de apă din judeţ. Am ajuns la concluzia că Maramureşul nu mai poate accepta construcţia altor microhidrocentrale din motive de securitate a mediului”, a spus Zamfir Ciceu, citat de Agerpres.

    De asemenea, prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian , prezent la conferinţa de presă, a precizat că a verificat mai multe localităţi unde deja au fost construite microhidrocentrale, constatând efecte negative asupra mediului.

    „În localitatea Băiuţ, dar şi-n alte localităţi unde au fost construite astfel de microhidrocentrale, starea cursurilor de apă a fost schimbată dramatic. În aval, râurile aproape au secat, animalele nu mai au de unde să bea apă, iar vegetaţia pare a se extinde peste malurile apei luând în stăpânire un râu în care abia mai curge un fir de apă. Cam asta se întâmplă în urma unor asemenea investiţii care fac mai mult rău decât bine naturii, dar şi comunităţilor care depind de cursurile de apă. Această situaţie nu mai poate fi tolerată şi nici nu mai încurajăm asemenea investiţii”, a spus Anton Rohian.

    În urmă cu un an, o companie străină a renunţat să mai construiască mai multe microhidrocentrale pe Valea Marei, după ce s-au opus locuitorii din oraşul Ocna Şugatag şi satele învecinate, sprijiniţi de un ONG ecologist.

    http://www.voceatransilvaniei.ro/nu-se-mai-construiesc-microhidrocentrale-in-maramures/

  60. Calin Dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Pana si in Macedonia se intervine pentru salvarea naturii:
    http://riverwatch.eu/en/balkan-rivers-en/stage-win-for-nature-protection-bern-convention-demands-provisional-stop-for-the-construction-of-hpps-in-mavrovo-np-in-macedonia
    In Austria s-a intervenit demult:
    http://riverwatch.eu/en/general-en/good-news-for-the-schwarze-sulm-eu-commission-is-suing-austria

    Dar in Romania este lasata ”justitia” mioritica, din judetul situat in afara razei de actiune a Monitorului Oficial, sa-si etaleze dispretul fata de legislatia nationala, comunitara si conventiile semnate de tara lu’ Papura Voda.
    http://portal.just.ro/97/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9700000000088603&id_inst=97

    Se pare ca acea Comisie Europeana, impleticita in birocratie si imbibata de sforaraie politica, nu reprezinta un oponent pe masura pentru coruptia carpato-danubiana.
    Asa ca trebuie sa ne-mpacam cu gandul ca va trebui sa mergem in alte tari ca sa mai vedem natura autentica.
    Viitorul Carpatilor Romanesti, pe termen scurt, arata ca-n imaginea atasata, cu MHC-uri si taieri la ras.

  61. peterlengyel spune:

    un articol despre o situatie ciudata:
    Ecologiştii au pierdut. Proiectul hidrotehnic din Retezat merge mai departe

    http://www.avantulliber.ro/2015/12/10/ecologistii-au-pierdut-proiectul-hidrotehnic-din-retezat-merge-mai-departe/

  62. János Márk-Nagy via FB spune:

    Ziaristul a „uitat” sa mentioneze ca sentinta nu este definitiva

  63. Calin Dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Propaganda de doi bani. Era evident demult ca la Deva-i putreda treaba cu procesul, ceea ce, tinand cont de situatia din acel oras si din acel judet, era oricum de anticipat. Dar o sa fie si apelul si o sa mai fie si altele daca-i nevoie. Daca si Raul Alb ar fi distrus atunci ar fi clar ca nu se mai poate trai in tara asta!
    Si n-au voie sa distruga nimic pentru ca pe procesul de suspendare Curtea de Apel Alba a decis definitiv ca se suspenda proiectul pana sa judeca pe problema de fond, deci pana se judeca si apelul.

    Problema grava urgenta este ca impostorii din vechea administratie vor sa puna iar ghiara pe geoparc. Saptamana trecuta s-a intalnit comisia de evaluare la minister pentru tura aceasta de atribuire. Dar daca ministerul le da iar geoparcul spre distrugere atunci chiar ca-si da cu firma-n cap. In cazul Asociatiei Altitudine, la Tarcu, s-a reziliat contractul pentru o intarziere de cateva zile cu planul de management. La geoparc, arie vecina, Univ. Bucuresti a intarziat decenii. Abia la zece ani de la preluarea administrarii a depus un draft care nici macar nu intruneste conditii minimale. Teoretic, daca se pun pe treaba si fac studii, abia la vara ar putea depune un plan acceptabil. Cu toate astea, ministerul nu le-a reziliat contractul! Andrasanu a mintit ministerul cand i s-a cerut punctul de vedere in urma petitie pentru Raul Alb, a scris ca se ingroapa conducta de-a lungul drumului existent, a negat cel mai banal element din proiect, ca trebuie sa faca de la zero un drum industrial care sa mutileze total valea cu aspect primordial, pana la a fi de nerecunoscut (cum am inteles ca s-a intamplat pe Sambata).
    Se mai adauga MHC-ul de pe Barusor(cu ”studiu” facut de Sergiu Mihut), regularizarea de pe Sibisel, balastierele care devasteaza malul Streiului si al Galbenei (in apendice ale sitului Natura 2000 conturate chiar pentru protejarea raului si a unei fasii de lunca) si multe alte distrugeri facute sub obladuirea Univ. Bucuresti.
    Daca in aceste circumstante ministerul le da din nou geoparcul spre ”administrare” inseamna ca ministerul asta chiar recunoaste oficial ca este ministerul anti-mediului.

    Dar si daca se castiga procesul cu Raul Alb tot nu ajungem la o situatie neutra. Cum spune proverbul: un nebun arunca o piatra in apa si zece intelepti se chinuiesc s-o scoata. Timp si energie s-au pierdut pentru salvarea Raului Alb, si in timpul acesta alte colturi de natura au fost rase de pe fata pamantului, fara sa mai aiba cine sa conteste macar respectivele distrugeri. Sunt armate intregi care distrug ireversibil natura in tara asta si suntem o mana de oameni care mai incercam sa salvam ceva.
    De exemplu, are cineva vreme sa conteste macelarirea acestei vai din Salaj?
    http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-privind-aprobarea-obiectivului-de-investitii-amenajare-valea-poiana-si-afluenti-judetul-salaj-precum-si-a-caracteristicilor-principale-si-a-indicatorilor-tehnico-economici-aferenti-acestuia/1169
    Pentru protejarea naturii nu sunt bani, dar pentru distrugerea ei imediat se gasesc sume deloc modice.

    Calin

  64. Mihai spune:

    Foarte bun! Este demn de reportajele Romania Te Iubesc.

  65. Pingback: EXCLUSIV. CÂTE sute de microhidrocentrale sunt în România și CINE le deține | Dan Tanasa - jurnalist

  66. Pingback: Cate sute de microhidrocentrale sunt in Romania si cine le detine | Lumea Romaneasca

  67. ncldejeu@yahoo.co.uk via [conservarea_biodiversitatii spune:

    ”Afacerea se dovește a fi însă una mortală pentru habitatul râurilor de munte. Ape secate, reduse la un firicel de apă din care a dispărut viața, văi umplute cu mormane de materiale de construcții , țevi monstruoase care domină peisajele verzi de altă dată, au luat locul vegetației luxuriante și micilor cascadelor.”

    http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Microhidrocentralele+bombe+ecologice+Rauri+intregi+de+munte+au+d

  68. Peter Ábrán via [conservarea_biodiversitatii spune:

    Sustin majoritatea comentariilor tale , dar te intreb ai propus la vreo dezbatere publica MHC solutie de reducere a impactului sub semnificativ ?
    Solutia de by-pass hidrotehnic sau alte solutii, cum avem in Mures la cele 3 MHC existente pe pârâuri montane cu conectivitate iniţial întreruptă. Avem ONG puternice si totuşi nu auzi disperare.

  69. ncldejeu via [conservarea_biodiversitatii spune:

    Singura solutie este sa nu se construiasca. Ce rost are by-pass spre o albie seaca? Ce sa faca pestii, sa intre pe scara evolutiei pe ”foarte repede inainte” si sa devina amfibieni? Faza cu debitul de servitute este o utopie. Daca exista posibilitatea tehnica (este destul de grosa teava) sa devieze tot raul pe teava, o firma MHC-ista sigur o va face, mai devreme sau mai tarziu. Ajung niste minute…
    Sa-ti inchipui ca un privat, care pierde bani daca nu baga toata apa in teava, va respecta cu sfintenie, timp de decenii, zi si noapte, vara si iarna, si pe cea mai crunta seceta, debitul de servitute (nu intru in detalii despre acest debit) este ceva de domeniul fantasticului.
    Cum sa lasi un intreg ecosistem la cheremul chefului unui privat, privat care daca nu-l rade de pe fata pamatului pierde bani? Nu l-as lasa nici daca ar fi pedeapsa cu moartea pentru nerespectarea debitului de servitute. Poate se trezeste un patron sinucigas ca vrea sa se sinucida prin secarea raului…

    Avem ONG-uri puternice?? As rade daca n-ar fi tragic. Hai sa nu vorbim de ONG-urile din vest.
    In Muntenegru, la o populatie de 600 de mii, au reusit sa puna la punct primul presedinte al tarii, individ ”mega-pe val”, si sa salveze Tara. In Macedonia, ONG-urile au reusit sa aduca pe cei de la Conventia de la Berna, pentru a opri hidrocentralele din Mavrovo.
    In Croatia, iata ce plangere faina au facut ONG-urile, impotriva unor omologi (evident ca mult mai putin nocivi) ai celor de la Apele Romane:
    http://www.ptice.hr/open_complaint_drava_mura_croatia_hungary_dec10.pdf
    Au scris aceasta plangere relativ la incalcarea Directivei Cadru privind Apa cu trei ani inainte de aderare. La noi, la 9 ani dupa aderare, Directiva este mai batjocorita ca oricand, si situatia merge spre mai rau in ritm exponential. Uitati-va cate mii de kilometri de regularizari sinistre prevad planurile pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor, aprobate fara aviz de mediu de catre Agentia Nationala pentru Distrugerea Mediului. Sau uitati-va cate MHC-uri au deja unda verde de la APM-uri, in tara lui Papura Voda, in care acordul de mediu si omoloagele nu expira niciodata.
    Cate plangeri, de genul celei a croatilor, au facut ONG-urile romanesti? Avem ONG-uri puternice? Ce bine ar fi!
    Sa nu ma intelegeti gresit, tot respectul pentru cei din ONG-uri care mai incearca sa salveze ceva. Dar o tara cu 20 de milioane de locuitori, cu un asemenea asalt apocaliptic asupra naturii, si cu (inca) multa natura valorosa de salvat, pe deasupra macinata de coruptie si indolenta in autoritatile de profil, are nevoie de o societate civila de mediu de o mie de ori mai potenta decat cea actuala.

    Seara faina!

    Calin

  70. Abran Peter via [conservarea_biodiversitatii spune:

    Ai dreptate in multe lucruri si esti probabil foarte tanar.
    Insist, by-pass functional cu camera de vedere conectata si accesata de autoritati.
    Se bifurcă din pârâu inainte de captare, la debitul cerut de studiu EA conform cerinţelor speciilor de interes comunitar. De ex. debit 0,126 mc/sec, viteza apei sub 1m/s, coloana minim 20 cm, , cu pietre, caderi sub 20 cm, etc din cap scriu.
    Noi avem pe 2 paraie , ne uitam prin link (ca ornitologii la pasarile din cuib )daca se respecta debitul , nu de servitute. Debitul studiului EA, care bate debitul de servitute ABA. Ei trebuie sa refaca autorizatia de apa.
    Pe Nera, studiul aprobat prin OM / nu inteleg de ce pt ca se fac studii multe fara OM /
    se face monitorizarea impusa de autorizatia de mediu a efectelor in timp a activitatii MHC.
    Oricine poate participa, a fost caz cand WWF a realizat concomitent studii de monitorizare.
    Unele stiri trebuie sa fie mai obiective, mai putina emotionalitate .
    Trebuie oprite construirea MHC-urilor, dar pe paraiele cu conductivitate intrerupta , cu efecte asupra speciilor , este discutabila. O sa vedem in cele peste 200 de Planuri de management in cate se va scrie – nu se pot construi MHC in situl Natura 2000.

    cu bine,
    Abran Peter

  71. Calin via [conservarea_biodiversitatii spune:

    Mi-ar placea sa mai fiu foarte tanar..
    M-ai pierdut la accesata de autoritati. Care autoritati, indivizii de la Inspectia Apelor, la care le-am trimis poze cu Topologul complet secat de MHC si mi-au raspuns cinic dupa o luna ca atunci cand au mers ei se respecta debitul de servitute? De parca daca o data pe luna curge un fir de apa-i suficient. Pe Dragan macar erau ude pietrele, se vedea ca noaptea, cand nu le primise curentul in sistem, lasasera ceva apa. Dar pe Topolog erau uscate pietrele! Cand am mers la tine-n Targu Mures sa vorbim de MHC-uri cu cei de la ABA, le-am aratat o poza cu Muncelul, din geoparcul vietii, Muncel pe care sa mai prelingea un fir de apa doar pentru ca erau fisuri in stavilar, la MHC vechi al Hidroelectricii. Era acolo toata sefimea de la ABA. Se distrau ca-i stricata garnitura. Astfel de autoritati? Nu multumesc!

    Calin

  72. Radu Mititean via [conservarea_biodiversitatii spune:

    Problema cea mai mare la foarte multe MHC sau captari / devieri din Romania nu este ruperea continuitatii (nu ca nu ar fi importanta) ci faptul ca aval de captare / deviere ramane complet secata albia sau un firicel infim de apa… atat la MHC recente cat si la unele dinainte de 1990, si la mare parte din captarile / devierile facute pentru marile lacuri de acumulare contruite inainte de 1990… Si chiar acolo unde se respecta „debitul de servitute” e foarte mic si mi-e greu sa cred ca el a fost stabilit corect dpdv ecologic, ca e suficient 10-20-30% din debitul initial sa ramana si sa fie totusi fara impact negativ major…mai ales ca si cand se respecta la ape mai mari, cand e debit total mic nu se reduce corespunzator, se prizeaza tot acelasi debit… Si daca ne gandim ca multe „studii stiintifice” pe care se bazeaza stabilirea debitului care sa ramana in albie sunt facute de ticalosi de tip Sergiu Mihut pe care imi permit sa il declar public infractor dpdv al legislatiei de mediu pe baza de documente, si care e in continuare in gratiile autoritatilor de mediu, e greu de inghitit ideea ca pot fi multe MHC in regula dpdv ecologic la noi chiar daca se respecta documentatiile aprobate, dat fiind modul cum se fac mare parte din ele… Ar trebui sa vadem dupa gratii cateva sute de persoane care au lucrat sau lucreaza in ANAR, APM, GNM doar pentru ce s-a facut pe apele de suprafata din Romania in ultimii 25 de ani, dar cred ca ramane doar un deziderat la cat de consolidata e mafia in domeniu…. (nu mai vorbesc de sectorul silvic…) Radu Mititean in nume personal de data asta

  73. peterlengyel spune:

    mafie sau ce?

    Cine sunt investitorii din spatele proiectelor MHC dintr-o zonă protejată a râului Bistra (Episodul II)

    http://www.romaniacurata.ro/cine-sunt-investitorii-din-spatele-proiectelor-mhc-dintr-o-zona-protejata-a-raului-bistra/

  74. peterlengyel spune:

    Primele masuri in cazul dezastrului ecologic din Muntii Fagaras. In afacere, implicat un politician celebru, fost ministru

    „Avizele pentru proiect au fost luate de la Agentia de Mediu Brasov pe vremea cand seful institutiei era Ciprian Bancila, in prezent prefectul judetului.

    Prefectul este trimisul Guvernului in teritoriu si poate stopa orice abuz privind calitatea mediului. Mai mult, poate sesiza toate autoritatile competente, inclusiv organele de urmarie penala, atunci cand abaterile sunt considerate infractiuni, cum ar fi distrugerea unei zone protejate. Investitia s-a facut cu fonduri europene, iar in actionariatul firmei l-am gasit si pe fostul senator Ilie Sarbu, care la vremea autorizarii microhidrocentralei era ministrul al Agriculturii si este socrul fostului premier Victor Ponta.

    Ghid montan: „Avem rauri de beton si cuie.”

    In urma sesizarilor echipei PRO TV inspectorii Garzii de Mediu au mers in control si au amendat societatea cu 100.000 de lei, pentru ca a captat total debitul raului.

    Mircea Paraschiv, comisar sef Garda de Mediu Brasov: „In plus vom face plangere penala, autoritatile abilitate, urmand sa comunicam la APM.””

    http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/prima-masura-luata-de-autoritati-in-cazul-dezastrului-ecologic-din-muntii-fagaras-amenda-de-100000-de-lei-si-plangere-penala.html

  75. Grigore DAVIDEANU via conservarea biodiversitatii spune:

    Duminica la ora 18 La Pro TV a fost o emisiune despre microhidrocentrale.
    Au vorbit Calin Dejeu, Ovidiu Mihut pe care ii cunosteam si o doamna , la un miting in fata ministerului, care a aratat foarte corect problema raporturilor dintre minister, investitori si autorii studiilor de impact , regret ca nu am retinut numele. Reporterul a cerut parerea sefului APM, a celor dela Apele Romane si a discutat, sau a incercat sa discute si unii investitori, inclusiv Borbely Laszlo.
    Din pacate nu a fost rostit numele biologilor care au facut studiile respective in care la inceput aratau ca nu exista nici un impact apoi un impact usor, sau al celor su studiul pe Somes care au declarat ca barajul si secarea raului are un impact pozitiv asupra faunei acvatice.
    Dosarul pentru infringement este apropape de final si vom plati cu totii pentru amnezile de sute de mii de uro zilnic , pana la refacerea habitatelor de pe Capra si Buda.
    Eu cred ca banii ar trebui platiti de cei care au facut studiile mincinoase si de cei care au avizat in baza acelor aberatii.
    Asi vrea sa aflu niste opinii despre cadrul legal actual care permite celor care au pus Romania in aceasta situatie, prin studiile de impact false, sa-si continue activitatea, si ce posibilitati avem sa ii oprim.
    Eu sper ca putem gasi cai, ca biologi, ecologi, specialisti, in asa fel incat sa aparam, daca nu habitatele , macar obrazul meseriei noastre.
    Grigore DAVIDEANU

  76. Marius Skolka via conservarea biodiversitatii spune:

    E pacat ca exista specialisti care dau cinstea pe rusine si care pentru „argintii” investitorilor isi fac meseria si specialitatea de ras. Ar trebui ca acestor „colegi”sa le fie retras dreptul de a mai semna studii de impact. Si va spun si de ce: afectarea unor habitate Natura 2000 reprezinta o infractiune la nivel european, iar cei in cauza se gasesc in postura interesanta de favorizare a infractorului. Ori de complicitate, ori de partasi la fapta – dpinde cum vreti sa o luati.
    Poate face cineva o lista cu ei, ca sa-i stie si comunitatea academica si organele de cercetare penale….
    Numai bine,

    Marius Skolka

  77. Calin D via conservarea biodiversitatii spune:

    Buna seara,
    Petitia pe care am scris-o pentru Nera include de fapt doua solicitari. Prima se refera la salvarea raului iar a doua la ce solicitati si dumneavoastra. Iar la a doua s-a primit un raspuns negativ ferm de la minister in ciuda celor peste 50000 de semnaturi. Atata vreme cat autoritatile de mediu sunt lupul paznic la oi, nu se poate schimba nimic. Singura solutie care imi vine in minte, evident utopica, este ceva de genul „reformei” la care a fost supusa in urma cu niste ani politia din Georgia, cand au fost dati afara cam toti politistii si angajati oameni noi, nemanjiti.

    Calin

  78. Grigore DAVIDEANU via conservarea biodiversitatii spune:

    Domnule Skolka,
    Eu consider ca sunt de blamat autoritatile, nu firmele care fac studiiler de impact (si nici macar firmele care investesc).

    Legislatia prost intocmita lasa firmele ce fac studii in intregime in seama investitorului. Evident ca acesta nu va plati pe cineva care sa ii spuna ca nu se poate face ceea ce doreste, ci doar pe cei care ii arata cum se poate face (eludand sau mergand pe marginea legii). Cei care au incercat sa faca studii corecte au disparut de mult din peisaj.
    Mai mult chiar, cei care intocmesc studii eronate (un termen bland) studii care au dus la devastarea unor situri Natura 2000 si ne obliga sa platim pentru refacerea lor, nu au fost sanctionati, nici macar nu le este pus sub semnul intrebarii dreptul de a profesa, legea nu prevede nici un fel de masuri pentru aceste situatii.
    Este ca si cum un medic care ucide pacienti la cererea unor terte persoane este lasat sa „profeseze” in continuare. Eu ma indoiesc ca un caz de omor ar putea costa Romania 300 000 euro pe zi (pana la invierea rapostaului).

    Cadrul legal defectuos, datorat incompetentei sau coruptiei este cel care ne duce in situatia de a plati sume enorme pentru incalcarea legislatiei Europene.
    Oare intamplator un ministru al mediului are afaceri cu MHC, un domeniu pentru care Romania este in procedura de infringment tocmai pe probleme de mediu?

  79. Abran Peter via Conservarea Biodiversitatii spune:

    http://www.agerpres.ro/ comunicate/2016/11/11/ comunicat-de-presa-federatia- coalitia-natura-2000-romania- 16-11-12

    Cu respect, comentez comunicatul Coalitiei Natura 2000 în legătură cu pârâul Secuș.

    Tot respectul pentru Coalitia Natura 2000, dar asta nu înseamnă , când greșesc să nu criticăm.

    Nu au fost și nu au văzut pârâul Secuș (Mureș), nu au citit atent condițiile din acordul de mediu, nu știu sau nu spun că pârâul Secuș are în mai multe locuri conductivitatea întreruptă (baraje din comunism).
    Din precauție , autoritățile de mediu au cerut deja la faza de PUZ – studiu EA cu toate detaliile tehnice ale proiectului și chiar un membru al unui ONG al coalitiei a facut studiul EA.

    Studiul EA (2011) fost respins de mai multe ori, promovând soluția de scară de pește la studiul de evaluare adecvată și bineînțeles impact negativ. În final (2012)bs-a acceptat soluția unui dr. in ichthyologie , colaborator al meu. Soluția agreată a fost by-pass, cu cameră video , cu link la mediu, debit mai mare ca la aut. apelor și repopulare dacă monitorizarea (tot acelaș membru) constată stare nefavorabilă de conservare la porcușor (Cotus gobio) , singura specie de interes comunitar din pârâu.

    Concluzia studiului EA (care pot trimite la oricine interesat, elaborat de firma la care lucra membrul ONG din Coaliție ): cu respectarea măsurilor impuse impactul nu este semnificativ.

    Investitorul a stat 4 ani nemultumit de condițiile impuse, în final s-a hotărât să înceapă construcția în 2016 (plătea chirie apelor , chiar dacă nu avea construit MHC ) . Conducta este amplasată în șanțul drumului forestier, în multe locuri împădurite natural , deci și fâșii cu defrișări.
    Garda Națională de Mediu a fost în control și nici montați nu au reușit să găsească ilegalități.
    Eu multumesc pentru reclamă, s-a aflat la nivel de țară de o măsură model care reduce impactul MHC la pâraiele cu conductivitate întreruptă. Multumesc pentru soluție specialistului cu doctorat in ichthyologie.
    Abran Peter

  80. Andrei Togor via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Stimate domnule Ábrán,

    Cu tot respectul,

    Situația este mult mai simplă decât pare.

    Fără a intra în detalii, pentru moment, pe un pârâu într-o arie protejată declarată și pentru pești, majoritatea debitului respectivei ape este tras pe conductă.

    Și dacă e ”să intrăm în detalii”, credeți-mă că cei de la Federația Coaliția Natura 2000 cunosc foarte bine ce se întâmplă pe pârâul Secuieu (denumirea de ”Secuș” fiind probabil inventată pentru a trece mai ușor neobservată această investiție ”verde”).

    Este incredibil cum deși studiul despre care vorbiți dumneavoastră (studiul EA) prezintă absolut clar faptul că impactul va fi unul semnificativ negativ, toate documentele eliberate inclusiv de către autoritățile de protecția mediului sunt pro investiție.

    Cottus gobio nu este cunoscut, sub denumire populară, ca ”porcușor”. Scrieți despre repopularea cu această specie. De unde? Și la ce folos, dacă debitul de apă va fi semnificativ diminuat?

    Și sincer, personal, mi se pare cel puțin dubios cum un angajat al APM îmbrățișează, ba chiar încurajează ideea construirii unui MHC, amenajare care cred că este evident favorabilă doar investitorului, nicidecum consumatorilor, mediului sau mai grav, ihtiofaunei!

    În loc de încheiere, doresc să vă transmit faptul că reputatul ihtiolog, academician Petru Bănărescu, opinia faptul că amenajările antropice de la nivelul albiilor au un efect similar poluării, la nivelul biodiversității. Nu consider că greșea cu nimic, având în vedere faptul că în lumea civilizată se înlătură de ceva vreme diguri și se demolează baraje, nu se mutilează râuri prin secarea albiilor datorită apei dirijate prin conducte.

    Cu stimă,

    Andrei Togor

    • Abran Peter​ via Conservarea Biodiversitatii spune:

      Dle Togor,

      Informațiile de pe teren sunt de la pescari , acolo unde puțini au drept de pescuit. No comment.

      Repet : concluzia studiului EA (2012) în faza de aviz de mediu -PUZ ! (care pot trimite la oricine interesat, elaborat de firma la care lucra membrul ONG din Coaliție ): cu respectarea măsurilor impuse impactul nu este semnificativ.

      Există o singură specie de interes comunitar zglăvoaca (Cottus gobio) – ”care stă ascuns mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și rareori înoată, fiind mai mult sedentar ”
      Păstrăvul este repopulat în fiecare an și studiul a stabilit debit adecvat și acestei specii .

      Condițiile de autorizare : By-pass – independent de captare , viteza apei max 1m/sec, trepte Hmax 18cm, înălțime apă 20 cm, lățime 100 cm, monitorizat video , debit stabilit de specialist în ​ichthyologie.

      Consiliul Științific al parcului natural Defileul Mureș și siturilor Natura 2000 a aprobat doar 3 MHC pe cele 200 000 ha montane sit natura 2000 , pe pâraie afectate de baraje existente , conductivitate întreruptă și cu aceleași condiții : By-pass – independent de captare , viteza apei max 1m/sec, trepte Hmax 18cm, H apă 20 cm , monitorizat video, repopulare , dacă monitorizarea cere.

      Ca angajat pasionat la mediu, în județul Mureș, din 12 proiecte de MHC clasice care au început procedura de aviz de mediu (grijă la semnificația termenului ) au reușit numai 3. *( în ultimii 8 ani, în zonele montane cu peste 200 000 ha)

      Al treilea MHC este Secuș, cu acord de mediu din 2012 și are debit corespunzător cerinței speciei de pește de interes comunitar identificat în pârâu (nu debit de servitute – specia zglăvoacă ). Debitul , este minim 1/3 din debitul mediu al pârâului Secuș .
      Pe lângă faptul că barajele vechi existente pe pârâu întrerup în mod repetat conectivitatea pârâului, există o singură specie de interes comunitar , iar debitul pe bază de studiu EA este 1/3 și asigură minim starea de conservare a speciei dinainte existenței MHC.

      Explicați cum poate fi efect semnificativ asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar în zona Secuș , conform Directivei Habitate.
      .
      Cunosc 2 biologi, care se gândesc serios și caută surse de finațare pentru creștere de specii de pești comunitare. Nu oricine poate însă…

      ​Cine mă cunoaște știe că nu am trădat niciodată natura și îmi schimb telefoanele periodic ca să pot face față la avalanșa de amenințări.

      Apropo, nu am primit sprijin nici acum de la Coalitia Natura 2000 pentru adresa mea trimisă dnei Ministru, care ar ajuta mult membrii Coaliției , custozi de arii protejate.
      Am inițiat o modificare legislativă , în care exploatările forestiere urmau să fie autorizate prin OM 410 modificat, esențial fiind :
      – avizul obligatoriu al custozilor de arii protejate – instrument eficace de implicare la tăieri
      – prezentare la mediu a ocoalelor silvice cu 30 de zile înainte de licitare/negociere parchete

      Abran Peter​

  81. Ovidiu Mihut via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Stimate domnule Abran, In calitate de pescar, va cer sa-mi raspundeti la cateva intrebari cu nuanta retorica : 1.Cum se face ca din sutele de MHC-uri construite pe paraiele de munte in Romania, absolut NICIUN STUDIU EA sau SEA nu PRECIZEAZA faptul ca aceste mhc-uri ( de fapt termenul corect folosit ar trebui sa fie CHEMP, prin prisma faptului ca au o putere instalata sub 1 MGW/h)n-au impact semnificativ asupra mediului in raport cu beneficiile ?! Am remarcat faptul ca in studiile tehnice de fezabilitate pt. amenajarile de MHC-uri , cand se face analiza potentialului energetic amenajabil tehnic se ia un calcul un randament de eficienta economica de aproape 1, fara pierderi, care presupune captarea apei aproape in totalitate, ceea ce inseamna ca toate studiile de impact care concluzioneaza impact negativ asupra corpurilor de apa nu sunt decat „niste vorbe aruncate cu lopata”( citez un amic) pe niste hartii . PS.Eu nu sunt nici ecologist si nici activist de mediu dar minima experienta si inteligenta a unui om cu educatie si pregatire medie, conchid la concluzia fireasca despre acest corp de evaluatori de mediu- certificati de institutiile abilitate de mediu,atunci cand intocmesc aceste studii : concluzia mea( si nu numai) argumentata pe statistica indubitabila relevă faptul că studiile mai sus amintite nu au tratat în mod obiectiv problematica protecţiei mediului şi nu au reflectat întocmai impactul real asupra mediului, existând intenţia vădită rezultată din concluziile formulate în conţinutul acestora, de a nu bloca emiterea actelor de reglementare, considerându-se în acest context impactul asupra mediului ca fiind “nesemnificativ”. Practica generală a acestor studii de mediu, observată de-a lungul timpului, este aceea de diminuare a impactului ecologic real şi de a face ca investiţia să fie reglementată pe linie de protecţie a mediului, cu costuri minime compensatorii. Oare nu cumva, autoritatile de mediu impreuna cu acesti autori ai acestor studii ( in esenta compilatii de vorbarie goala) nu-i jignesc pe cei profani care au indentificat astfel de practici justificate cu argumente jalnice in numele interesului financiar comun tuturor celor implicati direct- EVALUATORI DE MEDIU, INVESTITORI, AUTORITATI ?!!! Problema reala nu vine din partea investitorilor ci de la autoritati si dela evaluatorii de mediu-care-s platiti de investitori si de aici reiese concluzia fireasca de ce se intampla ce se intampla…….. 2.Care este diferenta pentru un decedat, intre cosciugul urat estetic , produs ieftin din carton presat de brand no name, care nu asigura o buna protectie optima decedatului contra umezelii si celorlati factori naturali care actioneaza asupra corpului sau prin comparatie cu un sarcofag poleit cu aur la exterior pentru estetica, despre care specificatiile tehnice ale specialistilor NASA afirma faptul ca datorita studiilor savante efectuate, corpul celui decedat fiind imbalsamat nu este supus semnificativ- prin comparatie cu primul exemplu, impactului din partea factorilor naturali ce actioneaza conform legilor naturi ?! In care caz corpul decedatului e mai fericit ?!!!

  82. Abran Peter via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Dle Mihuț,

    O să răspund dl-ui.Togor, pe cine îl cunosc de peste 20 de ani din lumea ONG și veți afla detalii tehnice.
    Eu nu am comentat poziția Dvs. în problema Parcului național Făgăraș, dar am apreciat efortul Dvs. pentru protejarea Făgărașilor, prezentată în emisiunea de TVR de vineri seara.
    Nu puteți însă compara cazurile din sudul munților Făgăraș sau Piatra Craiului cu ce este în nordul acestor munți.

    Aș dori să înțelegeți, că ariile protejate afectate au administratori, îndrumați științific de Consilii Științifice (măcar au fost încă anul trecut ) și dau aviz, cu caracter obligatoriu pentru decizii de mediu . Autoritățile de mediu se acoperă legislativ cu acel aviz, repet obligatoriu.

    În practică, evaluatorii și membrii Consiliilor științifice stau la baza deciziilor. Nu autoritățile de mediu locale acoperite legal de hârtiile celor amintiți.

    Ca să aveți termeni de comparație, în județul Mureș, din 12 proiecte de MHC clasice care au început procedura de aviz de mediu (grijă la semnificația termenului ) au reușit numai 3. *( în ultimii 8 ani, în zonele montane cu peste 200 000 ha)

    Al treilea MHC este Secuș, cu acord de mediu din 2012 și are debit corespunzător cerinței speciei de pește de interes comunitar identificat în pârâu (nu debit de servitute – specia zglăvoacă ). Debitul , este minim 1/3 din debitul mediu al pârâului Secuș .
    Pe lângă faptul că barajele vechi existente pe pârâu întrerup în mod repetat conectivitatea pârâului, există o singură specie de interes comunitar , iar debitul pe bază de studiu EA este 1/3 și asigură minim starea de conservare a speciei dinainte existenței MHC.

    Explicați cum poate fi efect semnificativ asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar în zona Secuș (și nu generalități ) , conform Directivei Habitate. Și atunci pot răspunde la pct.2.

    cu bine,
    Abran Peter

  83. calin dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Faci o mare greseala afirmand ca este doar punctul de vedere al Coalitiei Natura 2000! O tara intreaga a vazut ce se-ntampla cu Secusul si, in afara de cei cu interese obscure si de cei ingnoranti, toti au fost oripilati. Am avut suficient feedback ca sa pot sa extrapolez si sa afirm asta.
    Simpla prezenta a utilajelor grele pe o vale de munte este un sacrilegiul! Ce sa mai vorbim de baraj si bagat raul in conducta! Char si acel by-pass pe care il ridici pe piedestal nu este decat o forma de poluare!
    M-as fi asteptat, in naivitatea mea, ca nimeni de la APM Mures sa nu mai aiba tupeul ”sa dea ochii cu lumea”, dupa emisiunea din 9 octombrie. Mai ales ca nici nu s-a incercat musamalizara cu un studiu fals ci s-a dat decizie fara evaluare adecvata, pentru un proiect monstruos situat in intregime in doua situri Natura 2000 suprapuse. Sper ca vinovatii sa fie totusi candva trasi la raspundere.
    Sa iasa la inaintare cineva de la APM Mures, pe o lista de conservarea a biodiversitatii, si sa faca apologia uciderii raurilor si mutilarii vailor capatine, mi se pare cel putin deplasat.

    Calin

  84. Grigore DAVIDEANU​ via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Domnule Abran,
    Eu sunt curios sa vad concluzia studiului de evaluare de pe Secus /Secuieu.
    In alte cazuri studiile au aratat ca alterarile hidromorfologice (care afecteaza structura albiei, circulatia sedimentelor si dinamica debitului), produc un impact la fel de important, sau chiar mai grav decat poluarea chimica. Din pacate este mai greu de decelat si demonstrat acest impact. De ex. reducand debitul, comunitate de nevertebrate ramane aparent aceeasi, dar datorita dimensiunilor fizice ale habitatului mult mai mici, nu mai poate sustine, cantitativ, suficienti pradatori (pesti). Este un fenomen similar cu reducerea suprafetei habitatelor terestre (care au dus la disparitia dropiilor, sau a bourilor) acolo raman de fapt doar 10 – 15% din rau. Este suficient ca albia sa ramana uscata doar doua zile pe an ca acest lucru sa reduca semnificativ populatia de pesti, desi aparent in restul celor 362 de zile conditiile sunt foarte bune si nimic nu este schimbat.
    Daca cineva va impiedica sa respirati 2 minute nu va veti simti foarte bine, chiar daca nu recurge la violente si poate declara relaxat ca nu v-a ranit, batut sau intoxicat. Este vina pestilor ca mor in lipsa apei.

    Grigore DAVIDEANU
    PS in hidrobiologie conductivitate se refera la proprietatea apei de a conduce curentul electric. Pentru integritatea functionala a unui curs de apa (cea care permite libera circulatie a organismelor acvatice) se foloseste un termen preluat din engleza, de origine latina totusi, conectivitate.

  85. Ovidiu Mihut via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Din ” intamplare ” va pun eu la dispozitie un SEA pt. Secus.Va rog sa-l analizati ca specialisti si sa faceti niste concluzii pe cre sa le dezbatem. ps. Domnule Abran, multumesc de raspuns dar n-ati raspuns efectiv la intrebarile mele, in special la cea referitoare la faptul ca nici un evaluator dintre colegii dvs. n-a identificat macar un singur caz in care mhc-urile produc impact semnificativ negativ.Evident ca nici nu e nevoie sa mai raspunda cineva, raspunsul e stiut de toata lumea. E deranjant faptul ca se incearca tot felul de scuze ridicole pentru a se demonstra cu cinism faptul ca un organism aflat in moarte clinica totusi in acte e viu! E curat murdar moncher! De altfel, o sa fac publica o lista cu samsari care-si flutura titulatura evaluatori de mediu pentru pumnul de arginti incasat.

  86. Grigore DAVIDEANU via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Legat de studiul EA

    In multe cazuri problemele sunt legate nu de ceea ce se scrie in studii si proiecte ci de ceea ce se intampla efectiv in ariile asa zis protejate.

    Prin grija stimatilor parlamentari avem astazi o lege care cere ca cel care face studiul sa fie direct platit de catre cel care doreste sa faca investitia.

    Evident ca nimeni (care incearca sa traiasca din aceasta profesie) nu a produs vre-un studiu care sa afirme ca o astfel de investitie are impact negativ asupra mediului. Nici macar studiile de pe Capra si/sau Buda unde sunt cate 4-5 MHC in serie, si din 17 km de rau 15 sunt teava nu au evidentiat un impact negativ.

    Tot prin grija legiuitorului situatia debitelor minime: salubre uneori zise de servitute, ramane confuza si, mai ales, nu exista nici un mecanism care sa asigure respectarea acestor debite.

    Repet, daca o singura zi pe an albia ramane pe uscat tot ce traia acolo dispare. Cine va constata, inregistra si penaliza o astfel de catastrofa ecologica? Dupa cateva ore nu se poate evidentia nici o urma, apa curge normal.

    Sa nu uitam ca exista deja 460 de avize pentru constructia de MHC, majoritate in zone foarte izolate si de multe ori pazite prin blocarea ilegala a accesului prin bariere. Stiu ca nu sunt singurul fortat sa se intoarca din drum atunci cand doream sa vad cursul unui rau pe care se lucreaza sau exista o MHC. Cine si cum va face verificarea respectarii debitelor?!

    Revenind la studiul EA.

    La pagina 21 la Caracteristicile factorului de mediu apa

    Surse de poluanti in perioada de exploatare

    Impactul produs in perioada de executie

    In partea de inceput unde se analizeaza impactul asupra aerului, solului si apei lipsesc capitolul despre impactul asupra apei produs in perioda de exploatare

    Nu exista nici o propozitie despre cantitatea de apa sustrasa din rau, despre impact hidromorfologic asupra : curgerii, debitelor, transportului solid, aluviuni, resturi vegetale mari si mici, restrangerea ariei udate, implicit a suprafetei habitatelor pentru specia protejata. Este o regula ca in aceste studii sa se insiste asupra poluarii chimice (aproape nule), trecand usor pentru tipurile de impact caracteristice MHC.

    Pg 88 “populatiile de pesti din afara zonei de reducere a debitului nu vor fi afectate”.

    Este diminuata zona de refugiu si hranire, sursa pentru repopulari in caz evenimentelor catastrofice caracteristice zonei (inghet total, viituri sau seceta exceptionale) si in general se restrange habitatul aflat la dispozitia unei specii protejate aflata intr-o arie protejata, implicit numarul de exemplare din specia respectiva.

    Care este rostul unei zone protejata in care sa protejezi o specie careia in mod deliberat sa ii reduci habitatul si populatia?!?

    Retentia selectiva a unor anumite dimensiuni de sediment si eliberarea lor periodica in cantitati , ce nu au legatura cu debitul solid natural al raului, vor influenta negativ structura si compozitia faunei de nevertebrate si pesti. Portiunea lipsita de apa va fi deprivata si de fluxul natural de materie organica, resturi vegetale mari si mici, care constituie sursa primara de nutrienti si adapost pentru multe specii de nevertebrate acvatice .

    Diferenta dintre debitul natural si cel de servitute este maxima in perioada in care se reproduc pestii : martie, aprilie, mai si iunie in care debitul va fi redus de 2 pana la 4 ori fata de cel normal. Acest fapt are urmari asupra accesibilitatii zonelor favorabile reproducerii si a stimularii procesului de reproducere.

    Nu sunt estimate costurile de mediu. Cat costa puietul de zglavoc care trebuie produs si eliberat pentru a compensa reproducerea naturala din acest parau? Cat costa o pereche de mierle de apa? Cat costa o pereche de vidre care se hranesc cu pastravul de acolo?

    Un functionarAPM, lucrand intr-o institutie care are ca menire protectia mediului poate pune chiar intrebari “deplasate” -ati fi de accord sa cedati gratuit un sfert din apartamentul dvs. (asa cum trebuie sa faca zglavocii) unui individ care doreste sa se imbogateasca din certificate verzi, vanzand mai scump o marfa aflata deja din abundenta si care poate fi obtinuta mai ieftin din alte surse?

    Poate ca raul Secus nu este cel mai rau exemplu de MHC.

    Este grav insa ca avem un cadru legal defectuos, ca au fost eliberate deja sute de avize pentru constructii in arii protejate, si mai ales ca functionarii platiti de noi (statul Roman) pentru a proteja patrimoniul natural (si viitorul nostru) cred ca sunt acolo pentru protectia intereselor investitorilor si identificarea celor mai bune metode pentru a eluda prevederile legale. Dovada fiind tocmai faptul ca astfel de constructii sunt declarate ilegale de catre instante, desi cei platiti pentru asta nu au observat ilegalitatile.

    Grigore DAVIDEANU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s