Situl Natura 2000 Brațul Borcea

În zona de contact a Dobrogei cu Câmpia Dunării, în partea sudică, fluviul curge separat pe două brațe, Brațul Borcea pe partea vestică în contact cu Câmpia Dunării și Brațul Măcin (numit și Dunărea Veche) la est, în contact cu Dobrogea; între aceste două brațe se află un ostrov numit Balta Borcei sau Balta Ialomiței, inițial o întinsă zonă umedă cu grinduri, bălți, lacuri și mlaștini, iar azi teren agricol care doar în afara digurilor are păduri de luncă dominate de sălcii (și plantații de plopi), stufărișuri și zone mlăștinoase. Despărțirea în cele două brațe se face 5 km amonte de Călărași, iar reunirea este la 6 km aval de Hârșova; Brațul Borcea preia cca. 10% din debitul de apă, iar Brațul Măcin restul de 90%… astfel că și navele de tonaj mai mare utilizează Brațul Măcin, ceea ce face ca Brațul Borcea să fie mai puțin agresat de circulația navelor. Debitul Brațului Borcea crește considerabil (+61%) după ce primește apele unui braț intermediar numit Bala (sau Brațul Rău), aval de comuna Unirea din județul Călărași. Brațul Borcea este sinuos, are lungimea de cca. 100 km, albia are lățimea de 300-450 m; la Fetești este traversat de un pod rutier și două poduri feroviare, dintre care unul mai spectaculos este proiectat de Anghel Saligny, construit între 1890-1895.

Peisajul apelor naturale persistă mai ales în scrierile intelectualilor biologi din trecut, care au fost capabili de a lăsa o operă respectabilă. În cartea Regiunea inundabilă a Dunării, scrisă de dr. Grigore Antipa, apărută la București în 1910 la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, superbul volum de 318 pagini, la pg. 16-17 scrie: “De la Gura Borcei la Piua Petrei Dunărea se separă în două brațe formând Insula Borcea. Aceste brațe cuprind între ele o zonă inundabilă de 80.125 hectare, separată în două printr-un canal transversal numit “Râul”. (…) Și în această regiune este o serie de bălți cu o suprafață totală de 7.437 hectare luciu de apă în epoca apelor mici, dintre care unele sunt mai mari ca: lacul Căbălul, Pârlitura, Ezerul Iorga, Ezerul cu butuci, Ezerul mare etc. Partea de jos a regiunii este drenată de o gârlă mare numită Saltava, care în unii ani dă o recoltă foarte mare de pește. Pe partea stângă a canalului Borcea zona inundabilă este mai mică (de 12.053 hectare), din care numai două porțiuni sunt mai principale, una între Piua Petrei – Făcăeni de 5.296 hectare și alta între Burdușani-Mari și Stelnica de 2.000 hectare.” Față de acele întinderi spectaculoase de ape naturale, situația actuală este o caricatură de secol 21… dar asta este realitatea cu care trebuie să lucrăm în încercarea de protejare a valorilor biodiversității.

Situl Natura 2000 ROSPA0012 Brațul Borcea are suprafața de 13.095,8 hectare, situate între 0 și 64 m altitudine în regiunea biogeografică stepică, pe Dunăre, în județele Ialomița și Călărași. Conform Formularului Standard, 33% din sit sunt acoperite de păduri de foioase, 24% râuri și lacuri, 2% mlaștini, 25 pajiști naturale și stepe… iar restul de 39% sunt terenuri arabile. Cuibăresc aici 2 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 80-100 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 100-120 p. rață roșie (Aythya nyroca), 90-100 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 64-77 p. barză albă (Ciconia ciconia), 9-12 p. barză neagră (Ciconia nigra), 70-80 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 320-340 p. egretă mică (Egretta garzetta), 18-21 p. vânturel de seară (Falco vesperinus), 1-2 p. codalb (Haliaeetus albicilla), 40-50 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus),  3-4 perechi de gaie brună (Milvus migrans), 470-520 p. stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), 144-160 p. lopătar (Platalea leucorodia), 120-130 p. țigănuș (Plegadis falcinellus). Rar cuibărește privighetoarea de baltă (Acrocephalus melanopogon), chirighița cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira mică (Sterna albifrons), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), silvia porumbcă (Sylvia nisoria). În perioada iernii, trăiesc pe aici cca. 240 exemplare de cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), 600-800 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis) șamd.  În perioada de pasaj, situl este utilizat de 400-600 exemplare de chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 400 exemplare de chirighiță neagră (Chlidonias niger), 17 codalbi (Haliaeetus albicilla), 24 picioroange (Himantopus himantopus), 400 pescăruș mic (Larus minutus), 50-150 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 300 cormorani pitici (Phlacrocorax pygmeus), 230-400 exemplare de țigănuș (Plegadis falcinellus), 400 ex. chiră mică (Sterna albifrons), 1.000-2.000 chire de baltă (Sterna hirundo), 80 fluierari de mlaștină (Tringa glareola), 8 ciocîntorși (Recurvirostra avosetta), 300-400 rațe roșii (Aythya nyroca), 4.000-7.000 berze albe (Ciconia ciconia), ceea ce face ca în perioada de migrație să existe pe aici peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă (inclusiv multe rațe – rața cârâitoare (Anas querquedula), rața lingurar (Anas clypeata), rața sulițar (Anas acuta) șamd, precum și specii de găște sălbatice), fiind potențial candidat sit Ramsar.

Acest sit Natura 2000 se află în custodia UNESCO Pro Natura. Deși am fost de câteva ori prin zonă, vremea mohorâtă și ploile nu au permis fotografierea valorilor naturale la un mod prea serios… încât la ora actuală pot doar spera în succesul expediției din primăvara 2013. 🙂 Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Natura 2000. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr.  RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

Sectorul vestic al podului proiectat de Anghel Saligny, construit între 1890-1895.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Campia Dunarii de Jos. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s