Situl Ramsar Suhaia

Balta Suhaia este un lac de luncă, o mare întindere de apă situată amonte de Zimnicea și aval de Turnu Măgurele, în vecinătatea Dunării, fluviu cu care este în legătură printr-o gârlă/ canal; la contactul gârlei cu Dunărea, la digul care urmărește fluviul, există o stație de pompare prin care se reglează fluxul de apă. Suprafața apelor bălții Suhaia variază în timp (având cca 1.000 hectare, ca ordin de mărime), primăvara având tendințe de creștere iar în perioade secetoase evident de scădere; adâncimea maximă a bălții este de doar 2,2 m. Întinse stufărișuri ocupă spațiile din afara digului care înconjoară lacul/ balta Suhaia; la nordul lacului există băltiri cu zone atractive pentru limicole. Cursul de apă numit Călmățui, cu o lungime de 134 km și drenând un bazin hidrografic de 1.379 kmp, se varsă în nordul lacului Suhaia. În cartea lui Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, ediția 2, București 2000, la pg. 1.205 se arată că Suhaia are 18 milioane metri cubi de apă; îndiguirile realizate între anii 1960-1970 în vederea extinderii suprafețelor agricole, au dus la reducerea dramatică a luciului de apă, de la 20 km lungime și 4 km lățime în mod natural la actualele dimensiuni de 5 km lungime și 2 km lățime maximă…

Substratul geologic este reprezentat de calcare cretacice ale Platformei Moesice, peste care sunt pietrișuri și nisipuri de cca. 18 m grosime, peste care la suprafață există aluviuni argiloase și argilo-nisipoase fine, în grosime de 6-8 m. Pe la marginea estică a lacului putem vedea depuneri de loess, cu versanți cu râpe.

Dar oare cum arăta acest peisaj la mod natural, înainte de intervențiile umane? Scrierile lui Antipa reprezintă o valoare inestimabilă pentru a ne face o părere realistă despre situație. În cartea Regiunea inundabilă a Dunării, scrisă de dr. Grigore Antipa, apărută la București în 1910 la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, un volum splendid de 318 pagini, scrie la pg. 13-14: “De la Turnu Măgurele această zonă iarăși începe și merge în mod constant până la Călărași, lărgindu-se din ce în ce mai mult. Pe distanța de 41 km între Turnu Măgurele și Zimnicea ea ocupă o suprafață de peste 21.000 de hectare și merge lărgindu-se până înspre Cioara și Lisa, unde se unește cu valea Călmățuiului și ajunge la o lățime de 10 km. De aci înainte ea cuprinde Ezerul Suhaia (cu o suprafață liberă de stuf de 3.268 hectare), care se alimentează din Dunăre prin gârla Bălții sau gârla Suhaia și este foarte bogat în pește.” Un aspect de detaliu este că Antipa amintește de gârla Bălții sau gârla Suhaia, iar în documente recente apare Gârla Iancului… poate greșit scris după gârla lacului… dar ce mai contează. Dacă privim harta de la pg. 48 a acestei cărți splendide, Balta Suhaia de atunci avea o totalmente altă formă, din care toată zona estică – ceea ce reprezenta esența ei – a fost desecată, rămânând doar lobul de la vest care a fost transformat în fermă piscicolă. Imaginând balta naturală care în conformitate cu cele afirmate de Antipa era foarte bogată în pește, și privind culturile de cereale uscate, în multe locuri nici măcar recoltabile în seceta din 2012, te întrebi la ce a fost bună toată desecarea și dacă nu ar putea să fie realizată oare o reconstrucție ecologică de mare amploare a zonelor umede de-a lungul fluviului (așa cum se vorbește când sunt marii inundații), care ar duce și la atenuarea viiturilor de primăvară de pe Dunăre; dacă nu se va face această reconstrucție, putem să ne așteptăm la viitoarele urlete, țipete și regrete produse de apele care în puhoaie vor mătura totul din cale… la un mod previzibil!

Situl Natura 2000 ROSPA0102 Suhaia are suprafața de 1.250 hectare, cuprinse altitudinal între 2 și 38 m, o zonă umedă aflată în regiunea biogeografică continentală. Conform Formularului Standard al sitului, 83% din suprafață este acoperit de râuri și lacuri, 9% mlaștini, 8% teren arabil. Există aici luciu de apă de 972 hectare, pepiniere piscicole pe 240 ha, stufăriș pe 120 ha, mlaștini cu vegetație plutitoare 20 ha, precum și 101,5 hectare de diguri și canale de legătură. Printre plantele care plutesc în apă fără a fi fixate prin rădăcini, se pot vedea specii de lintiță (Lemna minor, Lemna trisulca), peștișoară (Salvinia natans), iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), precum și Wolffia arrhiza. Plante submerse fixate prin rădăcini sunt reprezentate de brădiș (Myriophyllum verticillatum, Myriophyllum spicatum), cosor (Ceratophyllum submersum), sârmuliță (Vallisneria spiralis), inarița (Najas marina). Printre plantele care au rădăcini de fixare în mâl și frunze plutitoare la suprafața apei, se pot menționa nufărul galben (Nuphar luteum), nufăr alb (Nymphaea alba), plutica (Nymphoides peltata), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia) și specii de broscăriță (genul Potamogeton). Este prezentă și planta carnivoră numită otrățel (Utricularia vulgaris). Marginile de apă sunt acoperite de stuf (Phragmites australis), împreună cu specii de papură (Typha angustifolia, Typha latifolia), specii de rogoz (Carex brevicollis, C. stenophylla, C. acutiformis, C. vulpina), specii de pipirig (Juncus effusus, J. compressus) șamd. În Planul de Management mai sunt amintite diferite specii de plante interesante, printre care cornaci (Trapa natans), gălbenuși (Crepis tectorum nigrescens), ciuboțica cucului (Primula elatior), lumânărică (Verbascum glabratum), orhidee de mlaștină (Epipactis palustris) șamd. La malul Dunării există păduri de luncă, constituite din salcie (Salix alba) și plop (Populus alba), pe care urcă lianele de viță sălbatică (Vitis silvestris).

Dintre nevertebrate se cunosc de aici mai multe specii de fluturi importanți pentru conservare: Proserpinus proserpina, Parnassius mnemosyne, Apatura metis, Lycaena dispar; de menționat este și prezența racilor (Astacus astacus, Astacus leptodactilus). Ihtiofauna este variată, având și specii de interes comunitar: țigănuș (Umbra krameri), țipar (Misgurnus fossilis), sabișă (Pelecus cultratus), boarță (Rhodeus sericeus amarus); pe lângă acestea, mai sunt pe aici: plătică (Abramis brama), babușcă (Rutilus rutilus), lin (Tinca tinca), văduvița (Leuciscus idus), crap (Cyprinus carpio), știucă (Esox lucius), șalău (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophtalmus), biban (Perca fluviatilis), somn (Silurus glanis)… dar în Planul de Management mai sunt amintite: plevușca (Leucaspius delineatus), pălămida de baltă (Pungitius platygaster), apoi acul de apă dulce (Syngnathus nigrolineatus), un pește de maxim 20 cm care trăiește în mare, dar intră și în ape salmastre și dulci… și urcă până aici!…, un pește înrudit cu acul de mare (Syngnathus typhle). Dintre amfibieni se cunoaște prezența tritonului cu creastă (Triturus cristatus), triton comun (Triturus vulgaris), izvorașului cu burta roșie (Bombina bombina), dar sunt prezente și broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broaște de lac verzi (Rana ridibunda/ esculenta) șamd. Reptilele sunt reprezentate de țestoasa de balta (Emys orbicularis), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), șarpe de apă (Natrix tesselata), șarpe de casă (Natrix natrix) etc.

Cuibăresc aici 30-40 perechi de stârc roșu (Ardea purpurea), 20-60 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 30-40 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 150-200 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 90-160 p. barză albă (Ciconia ciconia), 6-10 p. barză neagră (Ciconia nigra), 8-10 p. cristel de câmp (Crex crex), 20-30 p. egretă mare (Egretta alba), 200-400 p. egretă mică (Egretta garzetta), 80-100 p. piciorong (Himantopuis himantopus), 60-100 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus), 8-10 p. pelican creț (Pelecanus crispus), 120-200 p. lopătar (Platalea leucorodia), (0)-40 p. țigănuș (Plegadis falcinellus), 20-30 p. ciocîntors (Recurvirostra avosetta), (0)-4 p. călifar roșu (Tadorna ferruginea). În perioada de pasaj, situl este utilizat de 2.500-3.000 exemplare de chirighiță neagră (Chlidonias niger), 200-500 exemplare de cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), 8.000-10.000 de bătăuși (Philomachus pugnax), dar trec pe aici și pelicani creți (Pelecanus crispus), pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), gârlițe mari (Anser albifrons), lebede de iarnă (Cygnus cygnus), specii de rațe, stârci, cârstei șamd, ceea ce face ca în perioada de migrație să existe pe aici peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă (20.000 este un nivel convențional care dă relevanță sitului ca aglomerare de păsări de baltă aflate în migrație, dar la Suhaia această limită este puternic depășită). În privința cuibăririi berzelor negre (Ciconia nigra) în 6-10 perechi… pare destul de nerealist cât timp nu există în interiorul sitului Natura 2000 decât eventual câțiva arbori, iar versanții de loess nu au nișe unde eventual să poată fi instalate cuiburi, așa cum am văzut berze negre cuibărind în nișe din pereți stâncoși din Bulgaria… Când vezi că efectivele cuibăritoare sunt similare în formularul Natura 2000 Suhaia de 1.250 hectare și Aria de Importanță Avifaunistică Suhaia 19.594 hectare, constatăm că ceva este aberant… Desigur, acest tip de situație, inadvertențele, nu sunt o chestie rară în variatele documente oficiale (făcute la plezneală), să nici nu mai amintesc de denumiri științifice greșite și multe alte manifestări ale superficialității, indiferenței, lipsei de resurse pentru a face o documentație serioasă.

Planul de Management al Ariei Naturale de Protecție Specială Avifaunistică Balta Suhaia, elaborat în 2008, este un document de 35 de pagini incluzând câteva aspecte naturalistice, descrieri despre localitatea Suhaia și aspectele ei administrative, demografice, economice șamd, câteva tabele în care sunt prezentate planurile de viitor privind aspecte de management a ariei protejate. Aici, suprafața este menționată ca fiind de 1.455 hectare. În Planul de Management există o listă de specii, printre care unele mai interesante: rața cu cap alb (Oxyura leucocephala), pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus), pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș roz-alb (Larus genei), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), pescăriță mare (Hydroprogne caspia), cocor (Grus grus) șamd.

Există la Suhaia o Arie de Importanță Avifaunistică (Important Bird Area -IBA) RO116, cu suprafața de 19.594 hectare situate altitudinal între 17-40 m, cuprinzând pe lângă balta Suhaia propriu-zisă și o mare suprafață de teren spre Dunăre, între Turnu Măgurele și Zimnicea. În datele de pe site-ul BirdLife se arată că aici cuibăresc 60-100 de perechi de rață roșie (Aythya nyroca). Printre speciile prezente în pasaj, fluierarul de mlaștină (Tringa glareola) are aici 1.000-2.200 exemplare aflate în migrație, pescărușul pontic (Larus cachinnans) are 10.000-20.000 de exemplare, pescărușul râzător (Larus ridibundus) trece pe aici în pasaj cu 100.000-200.000 de exemplare! Impresionant, nu? Totodată, pelicanul creț (Pelecanus crispus) este considerat prezent doar în migrație, cu 44-96 exemplare (pe când în Formularul Natura 2000 este trecut ca specie cuibăritoare…).

Situl Ramsar Suhaia (nr. 2066), declarat în 2012, are suprafața de 19.594 hectare (similar cu Aria de Importanță Avifaunistică), cuprinzând atât balta Suhaia, mlaștini, canale, stufărișuri cât și o zonă din cursul Dunării care include grinduri, japșe, privaluri, brațe moarte, adâncituri cu ape temporare etc. Este planificată crearea unui sit Ramsar transfrontalier, România-Bulgaria.

Dacă privești întinderea apelor și forfota păsărilor din peisaj, te poți întreba, chiar dacă ai sta permanent pe aici cu luneta, cum ar putea să fie monitorizată realist dinamica avifaunei? În afară de perioada de cuibărire când este ceva stabilitate, în rest păsările vin și pleacă, în stoluri de sute și mii de exemplare… este destul să stai o seară să vezi cum sosesc zeci și sute de mari stoluri de pescăruși care înnoptează pe lac… vei înțelege la ce mă refer. Luciul apei este presărat cu puncte care se pierd în depărtare… incluzând pelicani, nenumărate rațe, limicole pe la margini, să nu mai zic de păsările din stuf. Este frumos să privești situația, măcar o secundă.

PS. Mulțumiri sincere colegilor ornitologi care au ajutat la determinarea speciilor în unele imagini: Daróczi J. Szilárd, dr. Ion Constantin.

PS2. Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Ramsar. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr.  RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

Lopătari (Platalea leucorodia)

Becaține comune (Gallinago gallinago)

Prundăraș gulerat mic (Charadrius dubius) și becațină comună (Gallinago gallinago)

Bătăuș (Philomachus pugnax) și fugaci mic (Calidris minuta)

Ciovlică ruginie (Glareola pratincola), juvenil

În ochi de pasăre sălbatică, de departe se reflectă un Land Rover Defender

Dumbrăveancă (Coracias garrulus)

Pescăruși râzători (Larus ridibundus/ Chroicocephalus ridibundus)

Prundăraș gulerat mic (Charadrius dubius), juvenil

Nagâț (Vanellus vanellus), juvenil

Rațe mari (Anas plathyrhynchos)

Rațe, gâște și pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), lișițe (Fulica atra)

Gâște de vară (Anser anser)

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Campia Dunarii de Jos. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Situl Ramsar Suhaia

  1. Doina Cioaca spune:

    Ma bucur sa revad Suhaia prin fotografiile tale! In perioada 2006-2009, cand mergeam acolo sa analizez posibilitatea de a-l constitui in sit de importanta transfrontaliera, in ochii pasarilor sau chiar ai oamenilor, se putea reflecta doar vreo pusca, pentru ca apartinand unui piscicultor inrait, angajatii lui isi permiteau sa traga in orice necunoscut. Acum ma bucur ca s-au linistit treburile si poate va avea o sansa de reusita aceasta zona. In orice caz, fotografia cu Land Rover-ul care se reflecta in ochii pasarii este exceptionala si merita sa fie premiata. Rar sa vezi asa ceva. De fapt, este prima data cand vad o asemenea fotografie. Felicitari Peter! Si, ca de fiecare data, iti multumesc pentru bucuria de a vedea asemenea fotografii!

  2. Land Rover ar trebui sa-ti dea un Defender 90, gratis, si sa foloseasca reflectia in ochiul pasarii pentru o reclama! Daca se intampla asta, am pretentia sa-l conduc si eu vre-o 2km, ca am avut ideea! :))

  3. mayamybitch spune:

    splendid! si obsesiv…

  4. cris spune:

    M-ati innebunit cu fotografiile.. Va urmaresc fiecare postare si trimit si la prieteni🙂

  5. Sonia Calitz spune:

    Please, put a English version! I’m busy learning Romanian but it is really difficult for me! Thank you for all the beautiful pictures.

  6. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Ramsar Suhaia | TOTB.ro - Think Outside the Box

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s