English version below the pictures
Un peisaj danubian la km 851 (Gruia), cu pescării, petece de pădure, maluri de ape, mlaștini șamd. O pădure de luncă cu rădăcini de copaci suspendați din cauza substratului spălat de careva viitură a trecutului… deși pare incredibil că apele au ajuns până aici… când vezi cât de departe sunt ele în seceta din toamna lui 2012. Capre păscând printre tufe țepoase… totul uscat, în afară de câteva bazine de pescării și cursul Danubius. La Gruia, ferma piscicolă din zeci de bazine avea mare parte a incintelor lipsite de apă în septembrie 2012. Există aici niște râpe destul de spectaculoase, pereți de loess, nu departe de marginea zonei inundabile naturale a Dunării. La ferma piscicolă de la Gârla Mare sunt vreo 10 bazine și un canal, în septembrie 2012 luciul de apă este ocupat în bună parte de vegetație palustră.
Situl Natura 2000 Gruia – Gârla Mare ROSPA0046 are suprafața de 2.756,2 hectare, situate între 27 și 90 m altitudine, în regiunea biogeografică continentală. Conform Formularului Standard, teritoriul sitului este acoperit în proporție de 35% de păduri de foioase, 24% păduri “de tranziție” spre tufărișuri, 21% mlaștini, 8% râuri și lacuri, 8% pășuni, pe lângă care mai apar suprafețe cu vii și livezi precum și terenuri arabile.
Pădurile galerie (zăvoaie) cu salcie (Salix alba) și plop (Populus alba) sunt prezente pe lângă Dunăre. Bălți cu vegetație submersă abundentă, formată din Myriophyllum și Potamogeton; există aici și nufăr galben (Nuphar luteum), castane de apă (Trapa natans), peștișoara (Salvinia natans) și trifoiaș de baltă (Marsilea quadrifolia). Dintre nevertebrate, se cunoaște prezența racilor (Astacus astacus, Astacus leptodactylus). Ihtiofauna este reprezentată de crap (Cyprinus carpio), plătică (Abramis brama), babușcă (Rutilus rutilus), roșioară (Scardinius erythrophtalmus), lin (Tinca tinca), văduviță (Leuciscus idus), biban (Perca fluviatilis), știucă (Esox lucius), șalău (Stizostedion lucioperca) șamd. Dintre amfibieni, sunt cunoscute de aici tritonul comun (Triturus vulgaris), izvorașul cu burta roșie (Bombina bombina), broasca râioasă verde (Bufo viridis/ Pseudepidalea viridis), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), brotăcelul (Hyla arborea), broasca verde de lac (Rana ridibunda/ esculenta) șamd. Dintre reptile, există pe aici țestoase de apă (Emys orbicularis), țestoase de uscat (Testudo hermanni), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), șarpe de casă (Natrix natrix), șarpe de apă (Natrix tessellata).
Conform Formularului Standard al sitului, aici cuibăresc 160-230 perechi de stârc galben (Ardeola ralloides), 100-120 p. rață roșie (Aythya nyroca), 28-44 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 60 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 2 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 1 pereche șoim dunărean (Falco cherrug), 1-3 p. codalb (Haliaeetus albicilla), 2 p. picioroange (Himantopus himantopus), 12 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus), 380-440 p. stârc de noapte (Nyctiocorax nycticorax), 120-140 p. cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), 70-80 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 254-280 p. lopătar (Platalea leucorodia). Pe lângă efectivul de cormorani pitici care cuibăresc aici, în timpul iernii sunt prezente circa 240 de exemplare, iar pe timp de migrație circa 300-800 exemplare… În migrație rar apar pe aici și pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus).
Avifauna zonei este evident mult mai diversă decât cele câteva specii incluse în Formularul Standard al sitului. Există colonii de lăstuni de mal (Riparia riparia), prigorii (Merops apiaster), cuibărește pe aici corcodelul mare (Podiceps cristatus), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), boicușul (Remiz pendulinus), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), grelușelul de zăvoi (Locustella fluviatilis), pescărelul albastru (Alcedo atthis) șamd. Dintre păsările răpitoare cuibăritoare, se mai poate aminti șerparul (Circaetus gallicus) și vânturelul de seară (Falco vespertinus). Dintre mamiferele de interes comunitar, putem vedea popândăi (Spermophilus citellus), dar pe lângă Dunăre sunt și vidre (Lutra lutra)… totodată variate specii de lilieci (chiroptere) așteaptă cercetătorii să îi evalueze.
Planul de Management al Ariei Naturale Protejate Gruia – Gârla Mare este un document de 147 pagini, incluzând și anexele/ hărți; a fost elaborat în cadrul unui proiect POS Mediu implementat de Asociația Pro-Mehedinți. Acest document oferă câteva date naturalistice, inclusiv analize fitocenologice, dar și multe descrieri despre situri arheologice ale zonei, tradiții/ obiceiuri, planuri pentru educație ecologică șamd.
Zona umedă Gârla Mare – Salcia este declarată arie protejată pe suprafață de 907 hectare, prin hotărârea Consiliului Județean Mehedinți nr. 13 din 10 iulie 2000. Există aici o Arie de Importanță Avifaunistică (AIA/ IBA) Gruia – Gârla Mare, pe o suprafață de 45.286 hectare, conform site-ului Societății Ornitologice Române… dar pe portalul web al BirdLife, aria IBA RO086 Gruia – Gârla Mare este trecută cu 5,612 hectare… unde pe lângă efectivele de păsări cuibăritoare menționate și în Formularul Standard al sitului Natura 2000, mai apare stârcul roșu (Ardea purpurea) cu 90-100 perechi cuibăritoare, egreta mică (Egretta garzetta) cu 320-360 perechi. Între localitățile Gruia și Gârla Mare, la Pristol am văzut un banner despre o rezervație botanică aflată undeva prin zonă.
Mai jos sunt câteva imagini făcute în 2012… și alte câteva din 2006. Cum era pe atunci în zonă? Un paragraf din notițele mele de atunci: “La Vărsarea Timokului în Dunăre, la locul de întâlnire a celor trei granițe (România – Bulgaria – Serbia), există o bornă de vreo 3 m înălțime și 1 m la bază, beton cu o placă de marmură. Puțin amonte de această zonă, există o mare stație de pompare a apei, unde tuburi uriașe ridicau apa la 70 m diferență de nivel pentru a fi folosită în irigații. Sistemul nu este rentabil economic, de aceea totul este în paragină. Mai jos pe cursul Dunării, între Gârla Mare și Salcia, există o zonă de luncă unde se dorește reconstrucția ecologică pe o suprafață de 1.681 hectare. Dealtfel, zona este acoperită de apele revărsărilor din 2006, fiind un amestec de canale, bălți și suprafețe de stufăriș. Poți vedea lopătari, stârci purpurii și multe alte păsări de baltă… În localitatea Gârla Mare există niște incinte dreptunghiulare, care au devenit inundate de apele care au venit din aval, unde au reușit să spargă digul pe la Salcia.”
La vizita mea de după inundațiile din 2006, am văzut cum Dunărea a depășit nivelul digurilor, a și spălat unele dintre ele și a ajuns să acopere fermele piscicole de la Gruia și Gârla Mare. La punctul hidrometric Gruia, Dunărea a atins atunci 875 cm…
PS. Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Natura 2000. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr. RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com
Dumbrăveancă (Coracias garrulus)
Șoimul rândunelelor (Falco subbuteo)
Imagini de la viitura din 2006
ENGLISH
A Danubian landscape at km 851 of the river (Gruia), with fisheries, patches of forest, wetlands, swamps and so on. A forest along the riverbanks with tree roots suspended due to past floods washing away the soil… although it seems incredible that the waters have come up here… you see how far they are in drought in autumn 2012. Goats grazing among prickly bushes… all dry, except for a few pools of fisheries and the Danubius. At Gruia fish-farm you can see dozens of pools most of them without water in September 2012. Not far from the edge of the natural floodplain of the Danube, we can see some pretty spectacular ravines, loess walls. At the farm at Gârla Mare, there are about 10 pools and a channel, the water surface well covered with floating vegetation in September 2012.
–
The Natura 2000 site Gruia – Gârla Mare ROSPA0046 has an area of 2756.2 hectares, located between 27 and 90 m altitude, part of the Continental biogeographical region. According to its Standard Form, the site is covered 35% with deciduous forest, 24% „transition forests” to scrub, 21% swamps, 8% rivers and lakes, 8% pasture, also some orchards and farmland.
–
Gallery forests with willow (Salix alba) and poplar (Populus alba) are present near the Danube. Wetlands with abundant submerged vegetation, consisting of Myriophyllum and Potamogeton, also with yellow water lily (Nuphar luteum), water chestnut (Trapa natans), floating fern (Salvinia natans) and four leaf clover (Marsilea quadrifolia). Among the invertebrates, crayfish (Astacus astacus, Astacus leptodactylus) can be mentioned. Ichthyofauna is represented by the carp (Cyprinus carpio), bream (Abramis brama), roach (Rutilus rutilus), rudd (Scardinius erythrophtalmus), tench (Tinca tinca), the ide (Leuciscus idus), perch (Perca fluviatilis), pike (Esox lucius), zander (Stizostedion lucioperca) and so on. Regarding the amphibians, here we have common newt (Triturus vulgaris), fire-bellied toad (Bombina bombina) green toad (Bufo viridis / Pseudepidalea viridis), spadefoot toad (Pelobates fuscus), European tree frog (Hyla arborea), green frog (Rana ridibunda / esculenta) and so on. Among reptiles, we can see here European pond turtles (Emys orbicularis), tortoises (Testudo hermanni), green lizard (Lacerta viridis), sand lizard (Lacerta agilis), the grass snake (Natrix natrix), dice snake (Natrix tessellata).
–
According to the Standard Form of the site, the squacco heron (Ardeola ralloides) is nesting here in 160-230 pairs, also 100-120 p ferruginous duck (Aythya nyroca), 28-44 p great bittern (Botaurus stellaris), 60 p whiskered tern (Chlidonias hybridus), 2 p marsh harrier (Circus aeruginosus), 1 pair saker falcon (Falco cherrug), 1-3 p white-tailed eagle (Haliaeetus albicilla), 2 p stilts (Himantopus himantopus), 12 p little bittern (Ixobrychus minutus), 380-440 p night heron (Nycticorax nyctiocorax), 120-140 p pygmy cormorant (Phalacrocorax pygmeus), 70-80 p roller (Coracias garrulus), 254-280 p spoonbills (Platalea leucorodia). Besides the number of pygmy cormorant nesting here, in the winter there are present about 240 exemplars, while in migration time, here are about 300-800 exemplars. In migration sometimes the site is visited by pelicans (Pelecanus onocrotalus).
–
The avifauna of the area is obviously more diverse than the few species included in the Standard Form of the site. There are colonies of sand martin (Riparia riparia), bee-eater (Merops apiaster), here nests the great crested grebe (Podiceps cristatus), common pochard (Aythya ferina), penduline-tit (Remiz pendulinus), bearded reeding (Panurus biarmicus), river warbler (Locustella fluviatilis), kingfisher (Alcedo atthis) and so on. Regarding the nesting raptors, we can mention short-toed eagle (Circaetus gallicus) and red-footed falcon (Falco vespertinus). Among mammals of conservation interest, we can see ground squirrels (Spermophilus citellus), but near the Danube there are otters (Lutra lutra)… also various species of bats (Chiroptera) looking for researchers to evaluate them.
–
The Management Plan of the Protected Area Gruia – Gârla Mare is a document of 147 pages, including annexes / maps; it was developed under a project implemented by the Association Pro-Mehedinţi. This document provides some naturalistic data, including some phytocenologic analysis, and many descriptions of archaeological sites in the area, traditions / customs, environmental education plans and so on.
–
The Gârla Mare – Salcia wetland is declared protected area, on a surface of 907 hectares, by the Board of Mehedinţi County no. 13 of 10 July 2000. There is an Important Bird Area (IBA / IBA) Gruia – Gârla Mare, covering an area of 45,286 hectares, according to the Romanian Ornithological Society website … but on the BirdLife web portal, RO086 IBA area Gruia – Gârla Mare is mentioned with 5612 ha… where in addition to the breeding populations mentioned in the Standard Form of the Natura 2000 site, it appears purple heron (Ardea purpurea) with 90-100 nesting pairs, also little egret (Egretta garzetta) with 320-360 pairs. Between localities Gruia and Gârla Mare, at Pristol I saw a banner about a botanical reserve located somewhere in the area.
–
Below are some pictures taken in 2012 … and a few others from the floods of 2006. At Gruia hydrometric point, the Danube reached then 875 cm… The Timok river flow into the Danube on the other side, at the meeting point of the borders of Romania – Bulgaria – Serbia.
–
PS. We are planning a „Danube Wetlands Naturalist Expedition” to be undertaken in the first two weeks of May 2013. It will include among the areas analyzed also this Natura 2000 site. Scale of the activities will depend on the available resources. Donations, sponsorships, grants to support this initiative can be send to: Green Valley Association based in Sighetu Marmației, account no. RO37BRDE250SV 05663842500 opened at BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei, Romania. For details you can contact me by e-mail: lengyelpeter@yahoo.com
–
We are organizing personalized trips, a Danube Wetland Photo Safari being an unforgettable adventure in the wild Danubian landscapes; those interested to participate, able to finance a 10-14 day bird-watching expedition, can contact me by e-mail: lengyelpeter@yahoo.com
© dr. Peter Lengyel
Imi place sa revad frumusetile naturii din zonele pe unde am trecut si eu candva… Multumesc!
ApreciazăApreciază
Foarte frumos!
ApreciazăApreciază
Pozele spun totul, nu mai e nevoie de cuvinte.
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru apreciere. Asta incerc sa fac, imagine pe langa care cuvintele sa fie de prisos, pe cat se poate.
ApreciazăApreciază
cata frumusete! Va multumim pentru toate frumusetile redate de dumneavostra!
ApreciazăApreciază
It is nice to see in different postings on this blog how much grazing there still is in Romanian wetlands. This is obviously connected to the habitat diversity of the sites that in turn leads to species diversity.
Less than century ago overgrazing was a major threat to European nature (it still is in places – and more so outside Europe) – now the abandonment, loss of traditional grazing is one of the main threats. Hopefully the grazing in these wetlands will not be killed by „modernisation” of agriculture, so that next generations will be able to enjoy both the sight of grazing goats, sheep, cattle and horses – and of birds connected to these grazed landscapes.
All the best
Alex Lotman
Estonian Fund for Nature
ApreciazăApreciază
Thanks, Alex Lotman, for this comment. I totally agree!
ApreciazăApreciază
Frumos soimul cu prada, parca a prins un graur. Si peisajele cu salcii de la sfarsit sunt excelente.
ApreciazăApreciază
Da, e graur. Merci pentru apreciere 🙂
ApreciazăApreciază
M-am nascut si am crescut in com. Gruia in mijlocul acestor frumuseti naturale. Felicitari! Astept noi fotografii din aceasta zona pe care ma oblig sa o promovez aici in Anglia. Mi-e tare dor de zona natala. Inca o data felicitari!
ApreciazăApreciază
Foarte frumos! Felicitari pentru reportaj, pentru expunerea acestui mic colt de tara!
ApreciazăApreciază