A scrie… exact ceea ce dorești

Ai citit texte incredibil de bune, înălțătoare, fascinante, dătătoare de Lumină și ai citit și altele, măcănituri penibile. Cum de poate să fie diferență atât de mare între ele? Calitatea este ceea ce dă valoare textului… iar asta presupune existența unei minți creative de performanță… la momentul în care textul a fost elaborat. Trebuie să rezulte o simfonie, o consonanță… trebuie să rezulte artă. Henry Ford zicea: „Calitate înseamnă să muncești bine atunci când nimeni nu te supraveghează”. Păi.. la scrierea unui text… chiar că nimeni nu există cine să te supravegheze. Dar scriere perfectă cum poate exista? La crearea unui articol de calitate bună… relevantă este și reacția cititorilor, ca măsură a valorii. Orice om care scrie, vrea ca textul să fie bun, adică mesajul să ajungă la omeni, să fie înțeles… altfel ce sens mai are? Dacă analizezi reacția cititorilor la cele scrise de tine… și de alții, poți învăța… adică poți să ajungi mai bun în domeniu. Oricum, o analiză poate să fie făcută doar comparativ; așa cum zicea povestitorul Ion Creangă: „Știu că sunt prost, dar când mă uit în jur prind curaj”; ceva asemănător a formulat și Blaise Pascal: „Când mă analizez, mă detest. Când mă compar, mă declar mulțumit.”. Mă uitam la articole scrise pe același subiect, apărute pe aceeași platformă, în același timp. Cum de oare un articol are în câteva ore câteva sute de like-uri, celălalt nici zece? De unde poate să apară această diferență… de ordine de mărime? Desigur, îmi pare bine că cel scris de mine este net superior în acest caz… dar mă întreb… oare cum se poate face să fie și mai bine? Oare ce dă forță unui articol? Coerența… logica lui internă? Personalitatea acelei scrieri? Compatibilitatea cu ceea ce consideră oamenii care citesc textul? Modul în care descrie strict și la obiect situația și arată niște modalități de progres? Limbajul adecvat abordării? Un text poate să fie ca o rafală de mitralieră sau ca un balet al cocorilor… depinde ce tonalitate este adecvată subiectului. Ai nevoie de capacitatea de a transmite ceea ce crezi și simți… plus că este necesar să ai o părere bine formată despre subiect!

 

Oricum, trebuie să existe niște factori de succes, care în principiu să poată să fie replicabili… adică odată ce ai un stil bun, se pot elabora serii de texte cu impact adecvat. Succesul în acele cercuri pe care le consideri cele care contează… arată că acel text a avut sens să fie scris și nu este o simplă aflare în treabă, cum sunt atâtea altele. A scrie bine… se bazează pe o capacitate personală dezvoltată cu timpul prin străduință, experiență. Îmi place o afirmație a lui Seneca: „Nimeni nu a ajuns înțelept din întâmplare” și tot el a zis „Înțelepciunea începe prin a îți pune întrebări”. Adică este nevoie de capacitate, condiții și probabil multă muncă. Interesant este ce zicea Constantin Brâncuși „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”. Așa cum nu mulți ating performanță la balet sau la în surfing, crearea de pictură sau sculptură, așa cum nu orice voce are performanță de tenor… la fel și cu scrierea… performanța este posibilă, dar nu este ușor de atins. Există o dependență de date de calitate bună… dacă intrările sunt jalnice nici ceea ce iese nu poate să fie prea bun… plus capacitatea de a le interpreta. A fi parte din cercurile mai selecte, a avea legături cu oamenii care contează… a citi acele cărți care contează… a le alege din uriașe puhoaie de maculatură… a avea timp de ele… a avea timp pentru a gândi… Și încă odată: a avea timp pentru a gândi! Vezi de ce nu este simplu?

 

Moliere: „Un prost care nu zice nici un cuvânt nu se deosebește de un savant care tace”. Cât timp nu faci afirmații, ești în siguranță… poți sta liniștit. Nimeni nu o să interpreteze ceea ce nu ai zis. Dar oare un savant care nu zice nimic, prin ce se deosebește de un prost? Ce sens mai are existența lui? Dacă te ocupi de subiecte simple, dacă te păstrezi pe ape liniștite… și asta este o abordare… Poți să faci texte pentru pliante destinate preșcolarilor sau pentru alegători și politicieni. Totuși „A smooth sea never made a skillful sailor”. Când abordezi subiecte mai dure, mai dificile, evident că o să existe câteva crâcneli, câteva manifestări ale dezacordului… mai voalat sau mai clar, din partea celor care se simt atinși de cele scrise. Înseamnă asta că trebuie să rămânem la discutarea de banalități, la floricele de pe deal și libelule de pe lângă mlaștini? A te aștepta ca toți să fie de accord cu tine în privința unor subiecte dificile… este lipsit de realism. Totuși… până unde te aventurezi, în ce ape te lași purtat pe valuri… prin valuri? Ai simțit adrenalina, riscul, ai simțit succesul, senzație tare? Ai simțit influența cuvintelor tale? Începe să îți placă și aștepți să testezi și următoarea ocazie? Îți place Hemingway… Bătrânul și Marea? “Când bătrânul pescar l-a observat de departe, știa că acest rechin nu se teme de nimic pe lume, și va face exact ceea ce dorește.”

 

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Despre Cunoastere. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la A scrie… exact ceea ce dorești

  1. peterlengyel zice:

    So, you want to be a writer? – Charles Bukowski

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s