Situl Natura 2000 Confluența Jiu – Dunăre

English version after the pictures

Jiul se varsă în Dunăre la kilometrul 692 al fluviului (calculat “în sus”, dinspre zona de vărsare în mare). Râul Jiu are un bazin hidrografic de 10.080 kmp, lungimea de 260 km; altitudinea la zona de confluență este de 24,1 metri; debitul mediu multianual la vărsare este de 87,7 mc/secundă. Confluența Jiului cu Dunărea este un peisaj al apelor curgătoare cu ale lor bălți și canale, mărginite de păduri de luncă, având și zone cu pășuni și teren arabil. Există și păduri cu exemplare seculare de stejari, frasini, ulmi șamd. Poți să ai senzația de natură virgină prin desișurile pădurilor de luncă (cu plopi albi) păstrate încă relativ naturale pe unele suprafețe (din păcate copleșite de plantații silviculturale de plopi)… Poți vedea frecvent berze negre (Ciconia nigra), iar dacă aici cuibăresc 20-30 de perechi, este ușor să îți închipui cam câte sunt… când au și pui zburători; adică, o minunăție a Naturii. Stoluri de cormorani mari (Phalacrocorax carbo) circulă în sus și în jos pe Jiu, intră pe culoarul Dunării: în perioada de circa o oră petrecută la fotografierea unui apus de soare admirat la confluență, au trecut pe acolo cel puțin două mii de cormorani.

De mai multe ori am observat aici o interesantă relație între oi și stăncuțe: atât la oile care pășteau, cât mai ales la cele care se odihneau, se adunau stăncuțe (Corvus monedula) și le curățau probabil de ectoparaziți adunați de prin vegetație… căpușe șamd. Oile stăteau fără să se miște, cu capul ridicat în sus, oarecum invitând stăncuțele la o analiză și ciugulire. O astfel de relație interspecifică simbiotică, benefică ambelor specii, arată capacitatea viului de a găsi variantele optime pentru rezolvarea problemelor existente.

Situl Natura 2000 ROSPA0023 Confluența Jiu – Dunăre, situat în regiunea biogeografică continentală, are suprafața de 21.999,9 hectare cuprinse altitudinal între 6 și 162 metri; situl se întinde ca o fâșie atât pe Jiu (circa 50 km) cât și de-a lungul Dunării (circa 35 km), incluzând și ostroave; mare parte a sitului este în județul Dolj, iar o mică fracțiune în județul Olt. Conform Formularului Standard al sitului, cuibăresc aici 10-20 perechi de fâsă de câmp (Anthus campestris), 4-8 p. acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), 10-20 p. pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 2-4 p. șorecar mare ( Buteo rufinus), 12-150 p. caprimulg (Caprimulgus europaeus), 60-80 p. barză albă (Ciconia ciconia), 20-30 p. barză neagră (Ciconia nigra), 6-10 p. herete de stuf (Circus aeruginosus), 100-150 p. cristel de câmp (Crex crex), 90-120 p. ciocănitoare de grădini (Dendrocopus syriacus), 100-130 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 300-400 p. muscar gulerat (Ficedula albicollis), 1-2 p. codalb (Haliaeetus albicilla), 2-4 p. gaie brună (Milvus migrans), 2-4 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 46-50 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 12-20 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus). Important în perioada de iarnă este prezența a 40-70 cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus). În pasaj, situl este utilizat de 10-30 exemplare de stârc roșu (Ardea purpurea), 200-300 exemplare de chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 50-100 chirighițe negre (Chlidonias niger), 20-30 egrete mari (Egretta alba), 150-200 egrete mici (Egretta garzetta), 20-30 picioroange (Himantopus himantopus), 100-150 pescăruș mic (Larus minutus), 30-40 ciocîntorși (Recurvirostra avosetta), 150-250 chire de baltă (Sterna hirundo), 1.000-2.000 fluierari de mlaștină (Tringa glareola), 30-70 de pelicani creți (Pelecanus crispus), 150-200 lopătari (Platalea leucorodia). Aria de Importanță Avifaunistică RO113 Confluența Jiu – Dunăre, acoperind 40.731 hectare situate între 22 și 155 m altitudine, are în perioada de pasaj 750-1.000 de țigănuși (Plegadis falcinellus). În perioada de migrație, există pe teritoriul sitului Natura 2000 peste 20.000 de păsări de baltă, ceea ce face ca acesta să fie un candidat potențial pentru a deveni sit Ramsar.

Cândva prin 2006, la o vizită în zonă, după marile inundații, am văzut și cuibărirea piciorongului (Himantopus himantopus), care nu este menționat ca specie cuibăritoare pe Formularul Standard. Aceste documente oficiale, care au ajuns publicate în Monitorul Oficial, au fost compilate în grabă, “la plezneală”, fără vizite în teren la modul consistent, prin adunarea unor date preexistente. Statul Român nu a prezentat disponibilitatea de a aloca resursele financiare necesare pentru a realiza o fundamentare solidă a rețelei Natura 2000, ci totul a fost făcut în grabă, cu implicarea “celor care trebuiau”… Așadar, inadvertențele, lipsurile, sunt oarecum obișnuite în Formularele Standard… inclusiv nenumărate greșeli ortografice, ceea ce arată cam câtă importanță au avut acestea, câtă energie aveau cei implicați sau cât timp disponibil a fost pentru finalizarea/ editarea lor. Când vezi situri cu mari întinderi de bălți și zone mlăștinoase cu trestie/ papură – gen Bistreț – unde nu este menționată cuibărirea stârcului pitic (Ixobrychus minutus) ci se arată că apar 20 de exemplare în migrație…, sau numeroasele perechi de gaie brună (Milvus migrans) și gaie roșie (Milvus milvus) menționate în Formularele Standard ale variatelor situri Natura 2000 din Dobrogea (unde greu vezi câte una… pe când la o călătorie prin Germania, Franța, Spania – să nu zic India – vezi locuri unde e plin de ele… deci dacă ar exista la acel număr din formulare prin peisajul dobrogean, ar fi la fel de vizibile)… Constați astfel care este gradul de corelație al datelor din aceste documente oficiale… cu realitatea din teren… ceva destul de orientativ, rezonabil de bune, dar departe de ce ar fi fost necesar să fie. Totuși, acestea sunt cele mai bune date disponibile. Ăștia suntem.

Pe acele vremuri, prin 2006, au existat pe aici niște panouri despre “Parcul Natural Zăval”… ceva făcând parte din “Internat Parks” (?), un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Niște panouri de pe care cădeau literele, au dispărut în anii care au trecut… 2006-2012. Mă uitam acum la un text pe care l-am scris după acea vizită, la 22 mai 2006… text care a fost postat pe listele de discuții relevante pe atunci: “Parcul Natural Zăval. La vărsarea Jiului în Dunăre, există o zonă de real interes pentru conservarea biodiversității: pădure bătrână și având o naturalețe mare, zone umede extinse și terenuri sărăturate cu vegetație halofilă, dune de nisip și alte variate habitate. Există o pădure dominată de frasin și de stejar, am văzut aici și rădașcă (Lucanus cervus), apoi foarte multe dintre păsările caracteristice unui asemenea mediu. Pădurea frumoasă, arată foarte bine în zonele pe care le-am vizitat, având exemplare seculare de stejari și frasini; este o parte atractivă din peisaj, dar în parc există și aberații silviculturale, există plantații de arbori introduși, înșirați în linii care nu au nimic de a face cu natura. Pe lângă pădure există niște mari zone inundabile, bălți și canale. Această combinație, a pădurii bătrâne și a zonelor umede, este importantă pentru a oferi șanse de existență unor specii cum este barza neagră: o specie de pasăre mult mai retrasă decât barza albă, cuibărește în pădure, dar se hrănește pe bălți, având nevoie de ambele habitate pentru a se putea menține pe termen lung. Am făcut niște imagini cu o barză neagră care pescuiește într-o baltă, în vecinătatea a două berze albe și a unui stârc cenușiu. Apoi se ridică și zboară către pădure. În zonă erau cel puțin 80 de stârci cenușii, vreo 3 perechi de piciorong (Himantopus himantopus), nagâți (Vanellus vanellus) și codobaturi galbene (Motacilla flava). La un moment dat, un Himantopus se ridică din fața noastră și observ cuibul rudimentar de pe sol, în care sunt 4 ouă cu o puternică homocromie, bine integrate în culorile terne ale substratului. În zonele cu nisipuri și petece de pădure, vezi destul de multe dumbrăvence (Coracias garrulus), ale lor superbe culori strălucitoare îți atrag atenția de departe. Dealtfel, după ce șoseaua traversează Jiul și intră în pădure, are atârnată deasupra ei un banner pe care scrie Parcul Natural Zăval, Proiect Internat Parks, finanțat prin Phare Ecos Ouverture. Mai încolo exista un mare panou, de vreo 10 metri pătrați, cândva panoul era pe piloni, acum plin de noroi este sprijinit de o cisternă ruginită…. (…)”

De pe acum mă gândesc cu speranțe la Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene”… care este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Natura 2000. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr.  RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

Egrete mici (Egretta garzetta)

Nagâți (Vanellus vanellus)

Cormorani mari (Phalacrocorax carbo)

Barză neagră (Ciconia nigra)

… seringă…

Păduri de luncă în zona de confluență

Piciorong (Himantopus himantopus)

ENGLISH

The Jiu river flows into the Danube at km 692 (calculated „upstream” from the area of ​​Danube’s flow into the Black Sea). Jiu has a catchment area of ​​10,080 sq km, length of 260 km, the altitude at the confluence zone is 24.1 meters; the multiannual average flow is 87.7 m3 / second. At the Jiu confluence with the Danube we have a landscape of rivers with their wetlands and canals, bordered by floodplain forests and areas with pastures and arable land. There are also ancient forests with old exemplars of oak, ash, elm and so on. You can feel the virgin nature in some floodplain forests (with white poplar) still kept relatively natural in some areas (unfortunately overwhelmed by silvicultural plantations of poplars)… You often see black storks (Ciconia nigra), and if there are 20-30 nesting pairs, it is easy to imagine how many they are when the young birds start flying…, a marvel of Nature. Large flocks of cormorants (Phalacrocorax carbo) go up and down the Jiu, entering the Danube corridor: in about an hour spent shooting a sunset at the confluence, there have been seen at least two thousand cormorants.

Several times I saw here an interesting relationship between sheep and jackdaws; both sheep that were grazing, and especially to those who rested, jackdaws (Corvus monedula) have gathered and cleaned them, probably from ectoparasites collected from the vegetation… ticks for example. Sheep stood without moving, head up high, somewhat inviting the jackdaws for an analysis and pecking. Such interspecific symbiotic relationship, beneficial to both species, show the ability of the living things to find optimal solutions to solve the problems.


The Natura 2000 site ROSPA0023 Jiu – Danube Confluence, located in the Continental biogeographical region has an area of ​​21,999.9 hectares ranging from 6 to 162 meters altitude; site covers a strip on both Jiu (about 50 km) and along Danube (about 35 km), including the islands; much of the site is in Dolj County, while a small fraction is in Olt County. According to the Standard Form of the site, here are nesting 10-20 pairs of tawny pipit (Anthus campestris), 4-8 p lesser spotted eagle (Aquila pomarina), 10-20 p stone curlew (Burhinus oedicnemus), 2-4 p. long-legged buzzard (Buteo rufinus), 12-150 p nightjar (Caprimulgus europaeus), 60-80 p white stork (Ciconia ciconia), 20-30 p black stork (Ciconia nigra), 6-10 p marsh harriers (Circus aeruginosus), 100-150 p corncrake (Crex crex), 90-120 p Syrian woodpecker (Dendrocopos syriacus), 100-130 p middle spotted woodpecker (Dendrocopos medius), p 300-400 collared flycatcher (Ficedula albicollis), 1-2 p white-tailed eagle (Haliaeetus albicilla), 2-4 p black kites (Milvus migrans), 2-4 p great bitterns (Botaurus stellaris), 46-50 p roller (Coracias garrulus), 12-20 p little bittern (Ixobrychus minutus). Important in the winter is the presence of 40-70 pygmy cormorants (Phalacrocorax pygmeus). In the migration, the site is used by 10-30 exemplars of purple heron (Ardea purpurea), 200-300 whiskered tern (Chlidonias hybridus), 50-100 black tern (Chlidonias niger), 20-30 great egrets (Egretta alba), 150-200 little egrets (Egretta garzetta), 20-30 stilts (Himantopus himantopus), 100-150 little gull (Larus minutus), 30-40 avocet (Recurvirostra avosetta), 150-250, common terns (Sterna hirundo), 1000-2000 wood sandpiper (Tringa glareola), 30-70 Dalmatian pelicans (Pelecanus crispus), 150-200 spoonbills (Platalea leucorodia). The Important Bird Area (IBA) RO113 Jiu – Danube Confluence, covering 40,731 hectares located between 22 and 155 m altitude, in migration time is visited by 750-1000 glossy ibis (Plegadis falcinellus). During migration, within the Natura 2000 site there are over 20,000 waterfowls, making it to be a potential candidate to become a Ramsar site.

PS. We are planning an „Danube Wetlands Naturalist Expedition” to be undertaken in the first two weeks of May 2013. It will include among the areas analyzed also this Natura 2000 site. Scale of the activities will depend on the available resources. Donations, sponsorships, grants to support this initiative can be send to: Green Valley Association based in Sighetu Marmației, account no. RO37BRDE250SV 05663842500 opened at BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei, Romania. For details you can contact me by e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

We are organizing personalized trips, a Danube Wetland Photo Safari being an unforgettable adventure in the wild Danubian landscapes; those interested to participate, able to finance a 10-14 day bird-watching expedition, can contact me by e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Campia Dunarii de Jos. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Situl Natura 2000 Confluența Jiu – Dunăre

  1. Paul spune:

    Jiul din pacate va fi distrus din cauza hidrocentralelor care se construiesc pe defileu, hidrocentrale care nu isi au rostul, dar asigura venitul unor gasti abonate la bani publici… Deja debitul raului din zona defileului, inca de anul trecut, era la un nivel foarte scazut. Iar acest lucru va afecta serios microclimatul zonei, multe specii iubitoare de umiditate vor disparea. Si totul se intampla intr-o arie asa-zis protejata. Din cate am inteles si cariera din defileu doreste sa se extinda, iar oamenii din zona sunt total pasivi la ce se intampla.

  2. Pingback: Expediție prin natura virgină: Situl Natura 2000 Confluența Jiu – Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Ionescu spune:

    incredibil, dar adevărat! banu şi lăcomia distrug România!

  4. Ruxandra spune:

    Din fericire, din feb 2013 acest paradis natural este recunoscut ca „zona umeda de importanta internationala” si ocrotit prin Conventia Ramsar.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s