Situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre

În vecinătatea cursului Dunării, amonte de Călărași, o suprafață de 904,1 hectare este protejată prin situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești – Dunăre, o arie cuprinsă altitudinal între 0 și 28 m, aparținând de regiunea biogeografică stepică. O fermă piscicolă de 220 (255?) hectare produce puiet de pește și pește de consum, în 12 bazine mărginite de diguri. Ferma se află pe vechiul amplasament al bălții Boianu-Sticleanu; ea produce anual circa 200 de tone de pește, pe lângă puiet de crap, știucă, somn și specii alohtone. În zonă există cursuri naturale de ape, canale cu vegetație palustră și/ sau submersă abundentă, iar marginile apelor au fâșii de stuf și alte plante de mlaștină. Peisajul mai cuprinde pășuni pe care vedem popândăi… o pădure de luncă pe malul Dunării șamd. Conform hărții sitului, acesta cuprinde și Ostrovul Ciocănești, înconjurat de apele danubiene. Conform Formularului Standard, în perioada de migrație situl găzduiește peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă, ceea ce îl face candidat potențial pentru a deveni sit Ramsar.

Conform Formularului Standard al sitului, aici cuibăresc 28-32 perechi de stârc roșu (Ardea purpurea), 24-31 p. rață roșie (Aythya nyroca), 2-4 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 3-6 p. prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 8 p. barză albă (Ciconia ciconia), 8-11 p. herete de stuf (Circus aeruginosus), 80-100 p. egretă mică (Egretta garzetta), 12-32 indivizi de piciorong (Himantopus himantopus), 12-20 p. de stârc pitic (Ixobrychus minutus), 7-8 p. cresteț pestriț (Porzana porzana), 12-50 p. chiră mică (Sterna albifrons), 40-50 p. stârc de noapte (Nycticorax nycticorax).  În timpul pasajului, acest sit este vizitat de 20-200 indivizi de stârc galben (Ardeola ralloides), 130-240 i. rață roșie (Aythya nyroca), 120-130 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 24-40 i. de prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 200-400 exemplare de chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybridus), 200-400 chirighițe negre (Chlidonias niger), 600-800 berze albe (Ciconia ciconia), 24-32 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 12-40 egrete mari (Egretta alba), 60-200 egrete mici (Egretta garzetta), 40-50 picioroange (Himantopus himantopus), 2-6 ferestrași mici (Mergus albellus), 2-4 indivizi de gaie brună (Milvus migrans), 30-70 de indivizi de pelican creț (Pelecanus crispus), 40-130 de cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus), 200-600 bătăuși (Philomachus pugnax), 120-140 lopătari (Platalea leucorodia), 20-80 țigănuși (Plagadis falcinellus), 20-40 ciocântorși (Recurvirostra avosetta), 180-500 chire de baltă (Sterna hirundo), 40-80 fluierari de mlaștină (Tringa glareola).

Dacă ai ocazia să privești câteva ore viața acestor păsări, vei observa variatele patternuri de comportament, o frântură mică dar semnificativă din modul în care ele își duc existența. Vei vedea unele mai solitare (buhai de baltă), altele gregare (cormorani), unele în perechi (prepelițe), altele în familii cu pui (țigănuși) șamd. Variate moduri de hrănire ale păsărilor de baltă, de la scufundări subacvatice ale corcodeilor la pândirea tăcută a prăzilor de către stârci și egrete… în nenumărate variante de abordare. A privi cum se fugăresc stârcii cenușii, sau cum vânează pești… unul avea chiar două prăzi în cioc când ăi făceam o fotografie. A sta o după-masă și a privi plonjarea chirighițelor în apă, de unde la un pescuit de succes pasărea se ridică cu un peștișor mic în cioc… A admira aceste făpturi în Natură, în locul unde ele își duc viața lor sălbatică, este un privilegiu pentru sufletul omului citadin de secol 21… cel puțin pentru cei capabili să perceapă asemenea surse de liniște și reîncărcare. A privi cum stârcul galben prinde o broască sau o larvă de libelulă, sau cum stolurile lor fac ture deasupra apelor… în ultimele raze ale zilei care se termină… în momentele când stârcii de noapte încep să iasă din desișuri și să stea înșirați pe la margini de ape sau pe parii pescăriei…

A privi egretele mici cum pescuiesc de pe mal sau stând în apă mică… înaintând până când apa le ajunge la piept și privind atent vecinătatea lor imediată pentru a observa prada potențială… apoi o fulgerătoare mișcare, ciocul-capul se scufundă sub apă… cu rezultat pentru pasăre sau fără… dar fiecare încercare are sens dacă îți este foame. Prada este rapid înghițită, aproape instantaneu dispare în gât; dacă într-un loc cu multe egrete adunate la hrană, o pasăre a prins un pește mai mărișor, ea se retrage în loc mai ferit pentru a consuma prada fără să producă „invidia” altei păsări și a risca eventual pierderea peștelui. A privi cum își aranjează penajul, cum își înfoaie penele albe și cum fiecare pană este atent curățată… pentru a rămâne pasărea alb-imaculată a întinderilor de mlaștini… Dealtfel, egretele acestea albe, cu penaj imaculat, sunt destul de gălăgioase și se bat mult dacă se adună în locuri unde hrana este mai concentrată. Inevitabil apar hârjoneli pentru locurile mai bune, cârâieli destul de stridente. A privi egretele mici cum se bat între ele pentru un loc de pescuit mai bun, cum se decide raportul de forțe prin ridicări în aer și urmăriri agresive, prin care pasărea mai puternică alungă pe cea mai slabă… A urmări mișcările când gracile, când dure, ridicarea lină în zbor sau bătălia cu adversarul-de-moment, atacuri și retrageri, contra-atacuri, fugărire, evitare… interesant. Când un exemplar își etalează egretele, penele fine care o înconjoară ca un voal, apare o imagine incredibil de frumoasă… o atmosferă mirifică în luminile apusului… stropii de apă la fulgerătoarele atacuri asupra prăzilor subacvatice. Merită să vezi spectacolul zilnic al vieții lor, măcar odată în viață.

Există aici inițiative de găsire a unor soluții de utilizare sustenabilă a resurselor naturale, în care să fie integrate aspecte legate de producția de pește care să poată fi comercializate ca produse eco… rezultate ale unor practici de acvacultură prietenoase cu mediul, combinate cu ecoturism, protejarea păsărilor, precum și absorbția de finanțare din scheme europene…  În publicația ICPDR, Danube Watch ¾, 2010, apare un articol cu titlul Promoting Paymets for Ecosystem Services in the Danube Basin, în care sunt amintite aspecte din acest sit. La o vizită în teren putem observa existența unor suprafețe de ape libere, erau și câțiva pelicani la vizita noastră, dar vedem și mari suprafețe cu firele întinse peste ape, care au menirea să diminueze dorința păsărilor de a se hrăni cu peștii din ape. Oricum, păsările sunt liniștite, se vede că ele se simt bine și nu sunt supuse stresului… ceea ce merită remarcat, iar cei care au conștientizat importanța acestor valori naturale, merită felicitați.

PS. Mulțumiri sincere colegilor care au ajutat la clarificarea apartenenței unora dintre exemplarele aflate în imagini (Szilárd Daróczi, dr. Ion Constantin).

PS2. Conform lui Cristian Mihai, printre speciile care au mai fost observate aici se pot menționa nagâțul cu coada albă (Vanellus leucurus/ Chettusia leucura) – un exemplar observat la 23 octombrie 2010 de către Florin Chirilă și Paul Tibu; la o ieșire din 23 octombrie 2011, Florin Chirilă și Cristian Mihai au observat 2 exemplare de pescăruș mic (Larus minutus), 2 exemplare de pescăriță mare (Sterna caspia) și un codalb (Haliaeetus albicilla). La 15 ianuarie 2012, Florin Chirilă și Cristian Mihai observă aici 2 exemplare de pelican creț (Pelecanus crispus) și peste 150 exemplare de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus).

PS3. Următoarea Expediție Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula între 2 și 15 septembrie 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr.  RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

Lacuri-eleștee la Ciocănești

Dunărea

Pescăruș pontic (Larus cachinnans)

Chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus)

… Conform unor colegi ornitologi, este sigur că este stârc pitic (Ixobrychus minutus), cu toate că în teren părea mai mare, ceva de genul buhaiului de baltă (Botaurus stellaris)

Țigănuș (Plegadis falcinellus)

Petele violete provin de la florile plantelor care erau între obiectiv și pasăre

Fluierar de mlaștină (Tringa glareola)

Sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio)

Pui de potârniche (Perdix perdix), în conformitate cu părerea unor colegi ornitologi, cu toate că în teren păreau mult mai mici și știau să zboare bine… plus că erau câte 2 exemplare în 3 locuri diferite… mai mult dând impresia unor prepelițe (Coturnix coturnix)

Popândău (Citellus citellus)

Găinușă de baltă (Gallinula chloropus)

Stârc galben (Ardeola ralloides)

Stârc cenușiu (Ardea cinerea)

Egretă mică (Egretta garzetta)

Porci domestici… liberi

Corcodel mare (Podiceps cristatus)

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

© dr. Peter Lengyel