Bocşe, cărbune de lemn – mangal

Bocşele sunt grămezi din lemn de esenţă tare, mai ales fag (dar şi ulm, frasin, paltin etc), bucăţi de 1 metru aşezate radiar, constituind o formaţiune de circa 4 m înălţime şi 8 m diametru; sunt construite cu grijă apoi acoperite cu un strat de rumeguş şi pământ de circa 0,4 m grosime, movile în care lemnul arde mocnit şi se transformă în cărbune de lemn sau mangal.  Bocşele au o structură internă, nu sunt simple grămezi… în interior au o cameră de combustie la care duce un tunel care permite aprinderea mormanului… când se introduce o cârpă îmbibată cu benzină şi apoi aprinsă. Pentru ca arderea să fie mocnită, aportul de oxigen este controlat prin găuri în cuvertura de pământ, răsuflători care sunt deschise sau închise depinzând de vigurozitatea arderii din interior. Arderea este lentă, durează circa (2)-3-(4) săptămâni, dependent de dimensiunea bocşei şi de calitatea procesului… arderea lentă asigurând calitate bună a carbonizării; zilnic se introduc pe un canal vertical noi lemne. Bocşa este permanent supravegheată pentru a menţine arderea mocnită. Pericolul de a se surpa sub oameni sau de a cădea în furnalul central când este alimentat… este un risc… mare. O preocupare medievală, fum, funingine… mangal vândut local sau exportat în vestul Europei.

DCIM100MEDIADJI_0002.JPGDCIM100MEDIADJI_0011.JPGDCIM100MEDIADJI_0022.JPGDCIM100MEDIADJI_0033.JPGDCIM100MEDIADJI_0038.JPGDCIM100MEDIADJI_0042.JPG

O zi frumoasă de octombrie, 2018. Oprim la o bocșă aflată în construcție: un bărbat și un băiat lucrează cu lemnele pregătite deja, să le pună ordonat, aranjat. Deja de pe la început se simte stilul morocănos-agresiv al omului, nu prea are chef de prezența noastră, iar de fotografiere și/ sau filmare în care să apară și el sau copilul, nici atât. Îmi zice în câteva cuvinte că asta e a patra bocșă pe care o face anul acesta, că mâine mai vin niște oameni care o să îl ajute să acopere lemnele cu stratul izolant de pământ/ cenușă. Iar luni o să le dea foc. Vor arde 21 de zile. Dar piața este slabă, e multă muncă cu ele, așa că nu se știe cât vor mai exista astfel de preocupări. Îi zic de importanța aspectelor tradiționale ale vieții, de eco-turism, de promovare, vizitatori șamd; se uită indiferent la mine, și știe el de ce. Îi zic că voi face câteva cadre cu drona, la care el se retrage cu băiat cu tot, că nu dorește să apară în imagini. Am observat că în ultima vreme oamenii devin din ce în ce mai reticenți la fotografiere, filmare, turiști șamd; inclusiv pe aici, în Maramureș; când niște turiști străini încercau să facă niște poze cu câțiva oameni care făceau fân/ clăi, a fost un moment penibil de tot…; sau dacă vrei să faci un cadru cu niște turiști la o vâltoare, sau cum ei se plimbă cu căruța prin sat… vezi niște priviri… demne de un referendum anti-turism.

DSC_8978DSC_8994DSC_9012DSC_9032

Îl întreb pe omul nostru dacă are un număr de mobil pe care să îl pot suna să îl întreb de faza în care se află careva bocșă, pentru a îmi putea programa ieșiri de fotografiere. Îmi zice sec că aici în vale oricum nu este semnal; poate are dreptate, poate nu, oricum se simte atitudinea. Când îți imaginezi că ai un subiect bun, care ar merita să fie transpus în ceva film idilic și perfect, cu cadre impecabile, trase în cele mai bune condiții, cu scurte povești despre acest tip de activitate… atunci te izbești de realitate. De non-idilismul vieții din văile acestea ale munților. De oameni care demult au uitat să zâmbească.

Dacă scormoneşti puţin suprafaţa bocşei arse, vezi că în interior jarul este încă roşu

Început de noiembrie 2019. O scurtă oprire la bocșele din care iese fumul. Vremea nu e prea bună pentru fotografiere, poate nici chef nu am de ele. Dar măcar așa, câteva cadre. Cât de mult contează să ai dispoziția necesară? Odată am trecut pe la bocșele astea și erau condiții foarte bune, dar nici nu am oprit; eram obosit, poate veneam de undeva departe, sau plecam undeva departe, oricum e clar că nu aveam deloc capacitatea să fac pozele; cu toate că atunci era momentul; erau lumini faine și fuioare de fum ieșeau din mai multe bocșe care ardeau în interior; din câte îmi amintesc era toamnă; cu mai mulți ani de zile în urmă; poate 5 sau 8 ani. Și regret și azi momentul… că nu am făcut acel efort minimal, de a trage cele mai bune cadre, în luminile plăcute, cu Soarele care se vede de dincolo de fum. Cu jocul dintre locurile clare și luminoase, îmbinate cu fumurile mai groase sau mai risipite. Păcat.

Din câte îmi dau eu seama, activități de astea tradiționale, de producere de cărbune prin bocșe, rar se mai pot vedea prin Europa. Eventual le poți număra pe degete, locurile astea. La un moment dat, rămâne doar un deget, poți alege tu care. Iar apoi, niciunul. Aici în Maramureș mai poți vedea pe bune cum se face, cum se lucrează pe bune, cum e tehnologia… cu oameni reali, păduri reale, cărbune concret care se vinde. Dacă ar avea și o fațetă turistică, pentru a încânta vizitatorii, a le prezenta câteva aspecte, a avea câteva panouri cu poze faine, niște descrieri, o cafenea poate. O parcare. Cred că în esență ar putea aduce mai mulți bani decât ce se primește din vânzarea cărbunilor. Iar efortul în plus este nesemnificativ. Dacă tot ai bocșele care ard, dacă tot cari lemnele șamd. Doar că ar mai trebui ceva capacitate intelectuală. Iar aici… se blochează cam totul.

DSC_8115DSC_8118DSC_8122DSC_8125DSC_8134DSC_8143DSC_8146DSC_8149DSC_8152DSC_8155DSC_8158

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Carpatii Orientali. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

160 de răspunsuri la Bocşe, cărbune de lemn – mangal

  1. Grig zice:

    Ar mai fi de adaugat cursul de apa de alaturi si aspectul jalnic al locului dupa incheierea sezonului plus niste ani dupa aceea. Dar acestea sint… alte detalii.

    Apreciază

  2. dorin zice:

    Valea Cernei, la intrare in Cerna sat a fost singurul loc in care eu am intalnit o astfel de activitate. Locul nu arata jalnic deloc. Era o portiune de maxim 100m liniari in care da, nu era curat, dar nu era intr-o regiune care sa afecteze mediul neaparat, iar in afara de gramezi, in jur nu am vazut daune majore. Din ce am reusit sa imi dau seama, este o activitate prost, foarte prost platita, in raport cu munca grea si riscanta depusa. Adevarata noastra problema legata de muntii nostrii si pe care numai Dumnezeu o mai poate oprii (in oameni mi-am pierdut speranta), este defrisarea salbatica de oriunde, oricum, si oricat.

    Apreciază

    • Grig zice:

      Lemnul acela creste direct sub forma de gramezi 😦
      Pe Jiul de vest, pe vremea cind drumul era forestier si nu DN66a, dupa (cred ca) 10 ani de la prima „intilnire”, inca se mai vedeau urmele. De data mai recenta, in Leaota, pe valea Dimbovitei, la marginea sudica a localitatii Dragoslavele (pe drumul vechi spre Tirgoviste, nu pe soseaua spre Cimpulung), puteti vedea cum arata locul dupa 3 ani de la abandonarea activitatii. Urme de acest fel pot fi gasite cam prin toate masivele montane. Ba chiar si in afara granitelor, pina in… Grecia.
      Ceea ce ati vazut dumneavoastra probabil ca era mai pe la inceput. Zona aceea nu cumva este in limitele unui Parc National?

      Apreciază

  3. Pingback: Sărind de la una la alta, legat de lemn și nu prea | Stejar Masiv

  4. ion bufanu zice:

    Bocsele erau folosite pentru producerea mangalului ( carbune de lemn) un ingredient necesar pentru obtinerea fontei ,fierului si otelului din minereul de fier. Acum nu mai sunt necesare dar este una din acele indeletniciri care sunt pe cale de disparitie.

    Apreciază

  5. Oamenii padurii via FB zice:

    🙂 Românilor le plac grătarele … dar nu le plac tăierile 🤔
    ❓ Ghici ce – cărbunele pentru grătar tot prin tăierea unor arbori se obține 🌳
    🪵 Lemnul este o resursă regenerabilă care poate fi gestionată corespunzător, în interesul societății.

    Apreciază

  6. Paul-Dan Oprișa-Stănescu via FB zice:

    Necesar. Aceasta era „tehnologia”. Orice fierărie avea nevoie de el.

    Apreciază

  7. Padurean Simi via FB zice:

    Se făcea cărbune dar acum il importăm putini mai sint care stiu să le facă

    Apreciază

  8. G-dim Timis via FB zice:

    În zona Strambu Baiut și Cavnic Maramureș încă mai vezi asa ceva

    Apreciază

  9. Bulai Petrică via FB zice:

    putini au mai ramas care stiu sa lucreze la asa ceva

    Apreciază

  10. Aurelian Vermeer via FB zice:

    pacat de lemn si de pomii taiati..

    Apreciază

  11. Adrian Bancu via FB zice:

    In trecut lemnul era un material de construcție regenerabil. Azi e exploatat cu sălbăticie, în exces. Postarea era pentru o explicație etimologică, nu un îndemn la tăieri. Azi avem materiale de construcție mai eficiente și mai de durată. Și combustibil mai simplu de procesat. Cuptor electric sau pe gaz, nu mai e nevoie de carbuni.

    Apreciază

  12. Emil Ilea via FB zice:

    Mangalul obtinut in bocse eta folosit in metalurgie sinindustrie

    Apreciază

  13. Romuald Melan via FB zice:

    Bunicul meu se ocupa cu asta

    Apreciază

  14. Mihai Mares via FB zice:

    Le admiram cu ceva vreme în urmă înșirate pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Racoș.
    Muncă grea și riscantă, pe bani nu tocmai buni, murdară și nesănătoasă. Dar era singura sursă de venit pentru oameni harnici lipsiți de alte perspective…
    Mi-l aduc aminte pe un localnic tânăr cu ochi imposibil de albaștri, în contrast cu praful de cărbune ce-i mânjea fața și de exclamațiile turiștilor mei: ” woow, he should be on a fashion magazine cover!”

    Apreciază

  15. Dorin Drăgoi via FB zice:

    Iosca, fierarul din Plaiu Foii, facea asa ceva, dar de dimensiuni mai mici. Acum el e plecat la ceruri, ca si fumul bocselor

    Apreciază

  16. Ovidiu Ciontea via FB zice:

    Erau, da nu se mai face cărbune, pe drumul forestier de deasupra de Slimnic spre Copșa

    Apreciază

  17. Cotizo Draia via FB zice:

    si in zona Caras/Timis se facea mangal, exista si un oras numit Bocsa.

    Apreciază

  18. George Ctn via FB zice:

    Protejati mediul!! Nu il mai poluati!! Importati

    Apreciază

  19. Raluca Radu via FB zice:

    aici arta……

    Apreciază

  20. Emil Stoica via FB zice:

    Pericolul de a se surpa, este foarte mare, de aceea mangalizatorul, trebuie să folosească o scară de lemn, pe care să se deplaseze să pună lemn în „găurile ” apărute
    La Herculane, mangalizatorul a ignorat acest lucru și a căzut în bocșă. La temperatura aceea…… n-a mai rămas nimic! Mare tragedie!

    Apreciază

  21. Ion Butucea via FB zice:

    Am urmărit procesul de producție a mangalului, tatăl meu era maistru forestier și pentru că avea în plan și predarea de mangal avea o echipă specializată în așa ceva . Îi priveam cu respect în timpul procesului de lucru .

    Apreciază

  22. Dan Truia via FB zice:

    Procedee medievale de producere a combustibilului, local – acum ar insemna poluare…

    Apreciază

  23. Filip Bogdan via FB zice:

    Tutorial pentru 1 Mai, cărbuni naturali

    Apreciază

  24. Daniel Gavril Constantinescu via FB zice:

    Mangalul de bocșă este folosit și la tratamentul termic având o putere calorică mai mare decât lemnul la origine.

    Apreciază

  25. Ion Sodolescu via FB zice:

    după mangal s a folosit acest
    cox (huila, antracid) mult mai bun si mai mult!

    Apreciază

  26. Daniel Gavril Constantinescu via FB zice:

    huila și antracitul sunt superiori caloric turbei, lignitului și mangalului

    Apreciază

  27. Constantin Butnaru via FB zice:

    De sute de ani cei care prelucrau fierul la cald adică fierarii care de obicei erau țigani foloseau mangalul. Pentru grătar se folosește de vreo 40 de ani de când ne-am domnit sa nu zic altfel. Pana atunci nu a stricat nimeni mangalul pe grătare. De fapt nici nu este sănătos dar asa ajung atâția oameni la spital. Dar ce sa faci cu gustul omului? Știu ca mulți ma vor contrazice dar este dreptul lor. Omenirea involueaza mereu. Dar nu toți suntem la fel.

    Apreciază

  28. Simion Serban via FB zice:

    Și cum faci carnea pe grătar? Ce combustibil sănătos folosești?

    Apreciază

  29. Fane Muratoare via FB zice:

    Respect pt. Forjorii Tigani ….simteau unda de topire….

    Apreciază

  30. Adrian Popa via FB zice:

    de ce nu e sănătos? E de fapt tot lemn ars. Chiar as fi curios sa aflu mai multe pentru că nu am mai auzit asta. Teoretic mangalul sau lemnul ars ar trebui sa aibă proprietăți similare. Merci

    Apreciază

  31. Farcas Ioan via FB zice:

    este un studiu pe undeva…am citit acum vreo 4 ani…aprox, in care spune ca fumul depus pe carne e ff nociv….cam cum ai fuma 20 tigari….cautati daca sunteti curios. Eu folosesc electric, nu ca nu am mancat si preparat cu carbuni dar sa stiti ca parca nu imi mai place …..

    Apreciază

  32. Monica Hutu via FB zice:

    am urmărit un studiu al unor cercetători pe digi life și da…aceasta era concluzia. E mai sănatos lemnul ars atunci pe loc, decat cărbunele, iar carnea ținută în bere comparativ cu cealaltă gătită simplu.
    Nu ne rămane decat să încercăm!

    Apreciază

  33. Gogoseanu Constantin via FB zice:

    Am vazut la depozit Tg. Carbunesti, jud Gorj. In anii 1993-1996. Era o familie din jud. Mureș, erau negri din cap pînă în picioare, cind vorbeam cu ei se vedeau doar ochii in cap si gura restu tot un catran. Totu mergea la export

    Apreciază

  34. Gogoseanu Constantin via FB zice:

    Gogoseanu Constantin
    la așa ceva nu se lucrează pe pofte după program trebuie să fie cineva prezent non stop si faceau prin rotație mai ales cînd se dădeau gurile de aerisire, nu era voie să ardă cu flacăra pentru că scopu era să rezulte carbune nu cenușe

    Apreciază

  35. Olga Ileana Dionise via FB zice:

    Da, am vazut asa ceva, dar nu stiam cum se numeste.
    Multumesc pentru informatie.

    Apreciază

  36. Razvan Cristea via FB zice:

    Felicitări! celor care mai știu asa ceva.

    Apreciază

  37. Florin-Cristian Stamatoiu via FB zice:

    Un reportaj si despre varniță? tot un procedeu foarte complex

    Apreciază

  38. Emil Ilea via FB zice:

    BOCȘA ROMÂNĂ, langă Reșița.
    Ghici ciupercă ce faceau?

    Apreciază

  39. Lucian Georgescu via FB zice:

    …permanent Mănăstirea Neamț până prin 1950…și ulterior statul prin Intreprinderea Forestiera au făcut mangal in bocșe la care lucrau cu plată maramureșeni!!

    Apreciază

  40. Sorin Stainbok via FB zice:

    Da pe vremea IFET-ului se producea foarte mult, îl transportam la Vlahita.

    Apreciază

  41. Roxana Pavelescu via FB zice:

    Și la noi, în Prahova se făcea în trecut mangal, mai ales în Valea Doftanei. Aceasta activitate a dispărut.

    Apreciază

  42. Constantin Malene via FB zice:

    in zona Avrig am vazut multe chiar am cumparat carbuni de acolo …..

    Apreciază

  43. Iacob Oniga via FB zice:

    Felicitări pentru descriere. Am contribuit și eu la astfel de construcții.

    Apreciază

  44. Mao Kuju via FB zice:

    Taxa de poluare plătesc sau au Euro 7.Tanczos ce zici???

    Apreciază

  45. Florinel Suditu via FB zice:

    tocmai de aia nu te lasa sa filmezi,la Viscri se face f sa stie nimeni!!!

    Apreciază

  46. Boghez Ionica via FB zice:

    Din pacate aceste bocse de mangal sunt extrem de rare.Cred ca vom importa si carbune de gratare..

    Apreciază

  47. Ioan Văsieș via FB zice:

    DIN PĂCATE DE FOARTE MULȚI ANI IMPORTĂM CĂRBUNI.

    Apreciază

  48. Adrian Popa via FB zice:

    mai nou se face din lemn presat, gen peleți sau brichetei cat niste chiftele. In Germania la Lidl așa am găsit.

    Apreciază

  49. Viorel Alban via FB zice:

    În zona Bacău se nu mesc Măngălarii. Bunicul meu se mai ocupa cu așa ceva.

    Apreciază

  50. Teodor Ghisan via FB zice:

    ..Și uite așa se duc pe powla pădurile Maramureșului și nu numai..

    Apreciază

  51. Gheorghe Antonache via FB zice:

    …crima ecologica continuata.

    Apreciază

  52. Florinel Suditu via FB zice:

    corect, dar nimeni nu le are grija!

    Apreciază

  53. Gheorghe Antonache via FB zice:

    …politicienii au alte prioritati intre alegeri…pentru ei si haita lor.

    Apreciază

  54. Florinel Suditu via FB zice:

    La iesire din Viscri catre Bunesti, pe partea stinga (la citeva sute de metri de drumu principal) se face asa ceva! dar proprietaru nu te lasa sa filmezi!

    Apreciază

  55. Constantin Vasile via FB zice:

    Foarte interesant… dar, din curiozitate, ne poate spune cineva, care este nivelul de poluare in acest proces? Nu de alta, dar si despre masinile electrice, cele ce „nu polueaza”, s a constatat ca poluarea e foarte mare in procesul de producere a lor si mai bine s ar abandona…

    Apreciază

  56. Florinel Suditu via FB zice:

    foarte mare

    Apreciază

  57. Coca Nicolai via FB zice:

    Iti dai seama numai de aproape.
    Nu exista poluare, nu este fum ca la produse petroliere sau carbune de mina, nu raman resturi care nu se descompun.

    Apreciază

  58. Florinel Suditu via FB zice:

    in locu unde se face mangalu,citiva ani nu creste un fir de iarbă! Nu e poluare(puțină)

    Apreciază

  59. Neluțu Chițimia via FB zice:

    sa stiti ca o soba dintr-o casa de la tara scoate mai mult fum. Aceste bocse ard mocnit, fumul este filtrat prin pamant iar ce iese in atmosfera seamana cu o ceata alba nu prea densa (Aeratoarele de care se vorbestei in descriere, pentru a intretine arderea se faceau prin subtierea stratului de pamant de deasupra (nu se dadea tot pamantul izolant la o parte ci doar cat sa patrunda aerul si sa iese fumul, pamantul doar se subtia, ele nu ardeau ca niste furnale, ci mocnit, stins)

    Apreciază

  60. Baran Doru via FB zice:

    Bravo pentru explicații! Poate așa se mai temperează ecologiștii ăștia infierbantati, care produc mai mult fum și cu mult mai toxic, într-o săptămână, cu mașinile personale. Zic și eu!

    Apreciază

  61. Ion Ene via FB zice:

    În comerț există cărbune de Bocsă dar din lemn de esență moale și arzi un sac sa faci un grătar; deci cel de care vorbiți nu e in Romania, poate la export

    Apreciază

  62. Octavian Rosu via FB zice:

    mersi, chiar nu știam in detalii procesul.

    Apreciază

  63. Liviu Sacara via FB zice:

    Meserie.

    Apreciază

  64. Ilies Stefan via FB zice:

    In zona Baiutului mai bine zis la Strambu Băiuț se lucrează tot timpul cu așa ceva

    Apreciază

  65. Neluțu Chițimia via FB zice:

    Ultimele mangale (bocse), pe care le-am vazut, au fost cu 30 de ani in urma, la Drencova pe clisura Dunarii (langa Berzasca). Era unul, Podaru, care le facea din cioate, turugi, lemne inodate, orice lemn de proasta calitate ce nu putea fi prelucrat, doar esenta tare, aduse in port de mocanita din muntii Banatului. Aveau cam 20-30 m., in diametru si lucra la construirea ei cam 2-3 luni de zile. Ardeau mocnit cam o luna, chiar mai mult. De ce nu se mai face? Pe clisura s-a nascut embargoul iar Podaru s-a apucat de trafic cu combustibil peste frontiera. Intr-o noapte nu s-a mai intors acasa. A fost gasit tarziu plutind, undeva mult in aval, cu craniu ingaurit. Cam asta a fost embargoul pe clisura. Au ramas10 copii orfani. A disparut si el iar mocanita ce cara lemnul a disparut si ea, cativa ani mai tarziu. Sa nu credeti ca nu s-au mai taiat padurile. Nu s-au carat in 50 de ani cu vapoarele cat s-au carat in 10 ani cu camioanele. Munti Banatului au devenit plesuvi

    Apreciază

  66. Daianu Tache via FB zice:

    Și acu sunt în zona Banat…

    Apreciază

  67. Stefan Nistor via FB zice:

    Oare de aici a ieșit și expresia „freacă mangalul”?

    Apreciază

  68. Ion Sodolescu via FB zice:

    Pe vremuri mangalul se folosea la furnale de topit minereu de fier, la Toplița.

    Apreciază

  69. Mihai Kaplar via FB zice:

    Cel mai bun mangal, dar și cel mai scump era obținut din lemn de alun.

    Apreciază

  70. Emil Ilea via FB zice:

    …Resita

    Apreciază

  71. Ion Sodolescu via FB zice:

    nu, nu! Toplița si Govajdia jud Hunedoara erau furnale mici dar mari consumatoare de mangal.

    Apreciază

  72. Codrin Ucnels via FB zice:

    În Portugalia, cineva de acolo, obținea astfel cărbunii!!✅👍(singura diferență e că la ei aveau încăperi mari, înalte, captusite cu cărămidă, iar deasupra venea o cupolă mare de tablă).

    Apreciază

  73. Giulvezan Ioan via FB zice:

    Așa se lucra mai demult.Erau oameni angajați la fostul IFET care asta făceau mangal sau cărbune din lemn. Dupa cel stingeau sortau și cu vagoanele la Germania

    Apreciază

  74. Iancu Berceanu via FB zice:

    Tot așa se făcea mangalul și la Cărbunari, Șcinăpari, Stăncilova, Bocșa … în Munții Banatului, acum 100 de ani. Astăzi se folosesc instalații industriale mai eficiente, cu pierderi mult mai mici de lemn.

    Apreciază

  75. Ioan Mutu via FB zice:

    Paltinul nu este o esență tare nu se poate compara cu fagul, frasinul, stejarul și așa mai departe.

    Apreciază

  76. Doina Silvia via FB zice:

    La prima vedere nu știam ce este,…dar citind comentariile ,
    Mi-am dat seama.,.interesant.

    Apreciază

  77. Gheorghe Simon via FB zice:

    și eu am aflat prima dată despre așa ceva, mi s-a părut interesant și am distribuit…

    Apreciază

  78. Doina Silvia via FB zice:

    Deci se fac cărbuni,…care ard mocnit ore întregi??
    Pentru a se face și Grill??

    Apreciază

  79. Serban Vetu via FB zice:

    Salut,vreau sa va spun ca si acum linga localitatea Polovraci mai sunt astfel de bucse unde localnicii fac carbunele pentru gratare.

    Apreciază

  80. Mihai Mihai via FB zice:

    carbunele mangal este solicitat la export, dar si la noi pentru gratare, o astfel de exploatare a lemnului am vazut-o in localitatea Toplet de langa Baile Herculane, cu deosebirea ca aici se foloseau si crengile de minim 1 cm. O data ,,cuptorul” aprins nu se mai umbla la el pana la finalizarea procesului de carbonificare.

    Apreciază

  81. Zaharia Ioan-Marius via FB zice:

    Foarte interesant! Înainte de 2000 am văzut asaceva în zonă Harghita sau Covasna, parca pe lângă Odorheiul Secuiesc

    Apreciază

  82. Sorin Bute via FB zice:

    Cărbune perfect pentru forjat.

    Apreciază

  83. De Reynier Christiane via FB zice:

    Se mai face si in Elvetia. In zona centrala a Elvetiei nu s-a oprit fabricatie niciodata. In alta zona se face din nou.

    Apreciază

  84. Vasia Vitelaru via FB zice:

    Așa se ,,făcea,, cărbunele la Carbuna! Când eram copii, mergeam cu tata la bureți și când ne întorceam din pădure, făceam un popas la lucrătorii de acolo!

    Apreciază

  85. István György via FB zice:

    La Lupeni Harghita aproape toata comuna este carbunar si eu cumpar mangal de bocsa de la ei calitatea 1

    Apreciază

  86. Angela Ureche via FB zice:

    Aveam și noi în Neamt pe Grintiesul Mic

    Apreciază

  87. Petre Negru via FB zice:

    lemnul cel mai bun de făcut mangal este lemnul de prun !

    Apreciază

  88. Dan Tapalaga via FB zice:

    Salutare prieteni ai mangalului, si la Piatra Neamt si in com Garcina se facea mangal la bocse de pamant. Mai exista o modalitate de a face mangal in bocse metalice. Mangalul net superior se facea im bocse de pamant. Noi faceam export…acum cumparam un mangal de ultima calitate de la altii..
    Pacat, mare pacat!

    Apreciază

  89. Balaj E. Minodora via FB zice:

    Buna ziua! In prezent se mai realizează astfel, bocșe? Numele poate avea o legătură cu numele localității Bocsa din județ Sălaj? Dacă e greșit, scrieți.

    Apreciază

  90. Hans Bancu via FB zice:

    intre timp omenirea a descoperit alte forme de energie…

    Apreciază

  91. Berchez Octavian via FB zice:

    Și uite așa poluăm aerul, prin arberi incomplete pt obținerea mangalului. Dăm sănătatea pe o lopată de cărbuni! Grătarele le fac alții!

    Apreciază

  92. Constantin Costea via FB zice:

    Mai mergeți în p…lă cu poluarea.
    Citiți Fefeleaga. Oamenii trăiesc cum pot, nu cum ați învățat voi la televizor.

    Apreciază

  93. Mihai Lupu via FB zice:

    putini mai sunt care se ocupa cu asa ceva va disparea acest mestesug acu au niste iprovizatii metalice in care se produc

    Apreciază

  94. Maria Burcheci via FB zice:

    Si in munții Neamtului la fel se face CĂRBUNELE DIN LEMN. Acoperă tot cu pământ si arde mocnit.

    Apreciază

  95. Dan Buzoianu via FB zice:

    Foarte interesant! Frumoase imagini! Mulțumesc!

    Apreciază

  96. Ciobotaru Eugen via FB zice:

    Am fost forjor-tratamentist cu sc profesională și vechime. Am avut colegi țigani bătrâni. Am invatat multe secrete in ale calirii, dar nu am auzit niciodată ,,unda de topire,, Exista niste culori vânat sau argintiu, auriu, după care te orientezi la calire. Restul e mit

    Apreciază

  97. Vlad Adochiței via FB zice:

    Și din toată grămadă aia, rămâne cam 10% cărbune, restul de 90% se pierde prin ardere…

    Apreciază

  98. Fia Poliacov via FB zice:

    Să vedem acum dacă mai fac grătar. UE interzice arderea lemnului. Pe coclauri cu ce se va încălzi lumea? Pe domeniile lor nu se pune problema asta. L-aș duce în creerii munților ca să vadă realitatea nu din luxul biroului, hotelului care sunt plătite de noi proștii. Au uitat când se kkau în fundul curții și se stergeau cu coceni, frunze, iarbă sau pe pantaloni că doar îi spăla proasta de nevastă. Educația lasă de dorit și acum.

    Apreciază

  99. Ovidiu Brindusan via FB zice:

    Am facut ,,bocșe,, prin anii 80 in Grosii Tiblesului….pe Valea Bradului…

    Apreciază

  100. Yon Fifi via FB zice:

    Eu am muncit mult la așa ceva.

    Apreciază

  101. Traian Catalin via FB zice:

    Multe minuni mai are si viata asta…

    Apreciază

  102. Vasile Ghiț via FB zice:

    La mine în sat făcea acest lucru ,,căuaciul” satului pentru a-și asigura necesarul de cărbuni la ,,căuăcie”(forjă),azi nu mai este.

    Apreciază

  103. Vasile Andries via FB zice:

    Trebuie continuata tradiția din tata în fiu. Gândiți-vă și la interesul turistic. Merita învestitia atât din punct de vedere economic cât și turistic! Bineînțeles cu îmbunătățirile de rigoare privind eliminarea riscurilor la care s-a făcut referire! Cu stima!

    Apreciază

  104. Zoia Bozău via FB zice:

    Ce îndeletniciri grele si periculoase, de care nici nu știam!

    Apreciază

  105. Andrei Vladut Jigoveanu via FB zice:

    O sa dispara si meseria asta ….

    Apreciază

  106. Adrian Precup Ciupy via FB zice:

    La Buta (Campu lui Neag) a fost si ultima ce.am văzut-o era la Cerna Sat!!!

    Apreciază

  107. Roostas Gheorghe via FB zice:

    Ferneziu Baia Mare

    Apreciază

  108. Ion Dumitru via FB zice:

    Lemnul de la baza ..pleacă la lungimea de 1 m ..iar când ajungi sa i pui vârful ..se folosesc mai scurte ! Se învelește cu frunza. ..cat de multa ..si un strat de pământ de ..minus 15 cm ! Tasând mereu fiecare strat ! Daca este din E T ( esența tare ) …scade 70% din greutate ! Si va ieșii ..7,3 la 10 mc

    Apreciază

  109. Nasui Sorin via FB zice:

    Lucrarea mea de Licență ! Azi nu se mai practica’cică sunt interzise.

    Apreciază

  110. Vlasan Francisc Sevilla via FB zice:

    Cu asa ceva se ocupau parintii Meier, eu eram copil pe vremea aia, dar imi aduc aminte ce greu si ce murder era.

    Apreciază

  111. Alexandru Teleuca via FB zice:

    La noi la Negulesti era un meșter Moș Nicu Lutescu un om șugubăț la bocsa la jlabau

    Apreciază

  112. Niculina Si Neculai Lacatusu via FB zice:

    Mama ne povestea ca facea cu bunicul de astea….La Garcina

    Apreciază

  113. Petru Peres via FB zice:

    O tehnică veche, dar care și azi are secrete…am citit într-o carte despre complexitatea acestui proces de ardere…

    Apreciază

  114. Mihaly Moha via FB zice:

    Nu numai in Maramu ci in foarte multe locuri din țară există și acum bocșe.

    Apreciază

  115. Petrovici Florentina via FB zice:

    Oare, cei din vestul Europei, ce au păduri, procedează la fel cu copacii lor?

    Apreciază

  116. Mihai Scelcunov via FB zice:

    asta este metoda arhaică de obținere a cărbunilor, acum nu mai este utilizată …; normal, Germania nu prea mai are paduri seculare deloc, nici Anglia nu mai are paduri seculare …. asta era practica peste tot in Europa, nu am inventat noi aceasta metoda.

    Apreciază

  117. Ianc Simion via FB zice:

    Cărbunele mangan bun de tot pentru un grătar,că fierăritul nu se mai prea practica,va rugam sa nu ii opriți pe acești producători.

    Apreciază

  118. Turcu Ionica via FB zice:

    La noi in Neamt Piatra Soimului Negulesti puctul Jlabau era propio un santier ardeau 3* 4 bocse permanent!

    Apreciază

  119. Geo Moroşanu via FB zice:

    Și la Hangu – Bolătău.

    Apreciază

  120. Eugen Dincutoiu via FB zice:

    Foarte interesant!

    Apreciază

  121. Eugen Dincutoiu via FB zice:

    Și la Moldova Veche între duzi lîngă iazurile de decantare prin anii 75’—80’ mai făceau carbune.

    Apreciază

  122. Nini Stănescu via FB zice:

    Nu am văzut până acum , e în stilu cum făcea gluga de coceni .Cărbuni care se vând acuma pentru grătar tot așa sunt făcuți ?

    Apreciază

  123. Apetri Mihai via FB zice:

    Se făcea mangal la Barnar pe valea Bistriței, (între Crucea și Broșteni)…

    Apreciază

  124. Florin Ciontea via FB zice:

    Și la mine in satul Bistra Mureșului se faceau pe timpul lui Ceaușescu am stat cu stina de oi lîngă bucsa de cărbuni pacat că sa pierdut obiceiul

    Apreciază

  125. Gheorghe Grija via FB zice:

    Mangalul se foloseste în industrie la un tratament termochimic al unor piese din oțel numit cementare.

    Apreciază

  126. Mihai Balu via FB zice:

    Frasin și paltin …esență tare ?Găsesc în saci : pin,plop,mesteacăn,tei…esență tare,nu?

    Apreciază

  127. Matei Buruian via FB zice:

    Pe la noi la cei care făceau cărbuni li se zicea „săhălbari”

    Apreciază

  128. Octavian Tavi Rusu via FB zice:

    Cât trăiește omul, învață… Cunoșteam doar produsul finit, nu și modul de preparare

    Apreciază

  129. Petrisor Bruzan via FB zice:

    Primele furnale din Calan si Hunedoara,(sec. XlX) au fuctionat cu mangal, fabricat in Muntii Poiana Ruscai si Muntii Surianu(zona Bosorod). Unii locuitori din aceste zone s-au ocupat cu transportul carbunilor la Hunedoara si Calan.

    Apreciază

  130. Viorel Ochea via FB zice:

    in lunca Doftanei la Brebu in amonte 100m. de podul de la IPL. Am cumparat un sac ultima data in 1997.

    Apreciază

  131. Constantin Mocanu via FB zice:

    Gata și cu bocsele, că poluează! Mâncăm mici fripți cu lupă la soare! Gata și cu afumatorile! Mâncăm soanca, clisa și cârnați vopsite cu euri! Foaie verde de dudau, e din ce în ce mai bine!

    Apreciază

  132. Claudiu Ionuț Igrișan via FB zice:

    Anii trecuți(prin 2019) am văzut în Munții Poiana Ruscă la Nădrag în TM așa ceva.

    Apreciază

  133. Niculae Martin via FB zice:

    Daca nu supraveghezi zi si noapte riscul sa compromiti toata productia este enorm !!! Este o munca de sclav !!!

    Apreciază

  134. Doru Popescu via FB zice:

    23 erau pe Valea Runcului !

    Apreciază

  135. György Nagy via FB zice:

    Tata a lucrat ani de zile la bocşe, mai era un tip care se făcea mangan, acesta era făcut în bocşe mari din tablă compus din trei elemente.

    Apreciază

  136. Ioan Horgos via FB zice:

    Unde pot gasi cite o tona si la ce pret ,multumesc?

    Apreciază

  137. Botu Petrica via FB zice:

    paltin vrancea pret pe kg 2,5 lei

    Apreciază

  138. Nelu Cozma Cozma via FB zice:

    la noi în Munți Calimani au existat asemenea oameni care se ocupau de aceste bocse si ierau numiti ” cărbunari ” .Ultimele pe care le-am vazut au fost prin ani 70÷75.

    Apreciază

  139. Simi Motioc via FB zice:

    Mai nou se acoperă cu un clopot confecționat din tabla.Se elimină niste riscuri tehnologice și de accident.

    Apreciază

  140. Botu Petrica via FB zice:

    Se mai fac si in ziua de azi eu am făcut pina acum 3 ani dar din lipsa de lemn am renunțat

    Apreciază

  141. Mariana Despina Costina via FB zice:

    Bunicul meu trăia din asa ceva!

    Apreciază

  142. Bocan Mariana via FB zice:

    Am văzut asa ceva,la Costești de Orăștie.

    Apreciază

  143. Ștefan Țicleanu via FB zice:

    Le găsești și pe râul Cheia (de Vâlcea) în sus.

    Apreciază

  144. Petru Petronius via FB zice:

    Si la Vârfurile se făceau!

    Apreciază

  145. Banu Ionel via FB zice:

    Pe valea Putnei, zona Vidra am văzut acum 10 ani și circul mult prin Romania.

    Apreciază

  146. Alin Contras via FB zice:

    ultima data am vazut acum doi ani la Baia de Fier. Am inteles ca acum este interzis

    Apreciază

  147. Vasile Buta via FB zice:

    Află semnificația expresiei ”a freca mangalul”

    https://www.universulargesean.ro/afla-semnificatia-expresiei-a-freca-mangalul/

    Apreciază

  148. Virgil Iordache via FB zice:

    Nu mai povestiti cum se face ca se vor sesiza ONG-urile de mediu ca nu au filtre de fum si polueaza.

    Apreciază

  149. Mircea Viorel via FB zice:

    Așa fac și eu cărbunele pentru desen.

    Apreciază

  150. Horia Crisan via FB zice:

    Pe valea Bratcuței Bihor au existat cel puțin două ,până în 1985 cred.

    Apreciază

  151. Florica Monica Szilagyi via FB zice:

    Și în Valea Iadului Bihor la Explotarea Forestieră au fost pe vremea lui Ceaușescu,celor care se ocupau de ele li se spunea ,,Bocșeri”

    Apreciază

  152. Mihai Stiglet via FB zice:

    E de lucru la asa ceva.

    Apreciază

  153. Ioan Pascalau via FB zice:

    Apreciez! Teoretic cunosc procesul, dar nu l stăpânesc!
    Va felicit! Voi da ți valoare lemnului mai puțin valoros!!

    Apreciază

  154. Ionel Dăncescu via FB zice:

    Gheorghe Lucăcel a fost ultimul bocșer din zonă. Muntii Poiana Ruscai si Muntii Surianu (zona Bosorod).

    Apreciază

  155. Lupul Cenusiu via FB zice:

    Se mai spune și retortă.

    Apreciază

  156. Ian Finch via FB zice:

    Munţii Meseş, Sălaj am văzut spre marea mea mirare o astfel de activitie. La noi în sat în Apusenii de nord a rămas doar numele unui astfel de loc: Cărbunari.

    Apreciază

  157. Stelian Anghel via FB zice:

    e o tehnica sa arzi mangalul, se foloseste in parlament

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s