Pârâul Pețea și ecosistemul apelor termale

Există pe la noi un ecosistem cu ape termale, în care viețuiesc organisme adaptate acestui mediu aparte: roșioara termală (Scardinius racovitzai) melcul termal (Melanopsis parreyssi) și nufărul termal (Nymphaea lotus var. thermalis). Din cauza extragerii de apă termală pentru utilizare umană (piscine, aquaparc șamd), izvorul care alimentează “rezervația” nu mai are puterea să mențină temperatura apei, iar în iarna care urmează 2012-2013… este posibil ca scăderea temperaturii să ducă la dispariția speciilor endemice de aici. Deja iarna anterioară situația era dramatică, fiind pompată apă termală din foraje învecinate, pentru a remedia temporar situația catastrofală. Autoritățile de mediu nu au interes sau capacitate de a interveni eficient…

Pentru a înțelege aspectele naturalistice ale acestui loc, trebuie să îți faci o idee despre trecutul zonei, structura geologică și aspectele de hidrologie, procesele prin care persistă ecosistemul cu ape termale, comunitatea de specii relicte care sunt endemice în aceste ape (nufăr termal, melc termal, roșioară termală și câteva specii de insecte), istoricul încercărilor de protejare, precum și interferențele umane care agresează sistemul în așa măsură încât la ora actuală (2012) aceste ecosistem excepțional este în stare critică… la marginea dispariției. Realitatea actuală poate să fie înțeleasă doar prin cunoașterea unor procese derulate în peisaje străvechi, cu mările lor și faunele asociate… reprezentate acum de relicte ale acelor timpuri îndepărtate…

Pe fundamentul cristalin al stivei sedimentare, în mezozoic au avut loc acumulări masive, care au constituit roci calcaroase vizibile la suprafață în Munții Pădurea Craiului, iar mai spre vest acestea fac parte din subsolul bazinului Panonic, unde ele sunt acoperite de sedimentele marine și lacustre mai recente. Peste bazinul pannonic s-au suprapus în perioada terțiarul superior 3 mări consecutive, care erau mult mai mari decât această zonă: în miocenul mediu, Marea Paratethys, o mare caldă cu multe organisme tropicale fiind în legătură cu alte ape tropicale, urmată apoi de Marea Sarmatică, mai izolată, cu ape salmastre și o faună mult sărăcită; există o lipsă de continuitate către Marea Panonică, în care fauna era de apă dulce și era dominată de câteva genuri de moluște, pe lângă care mai erau ceva crustacei și pești, precum și niște amfibieni în mlaștinile de la margini.

Marea Panonică cuprinsă de arcul alpino-carpatic, era de fapt un întins lac dulce așa cum sunt Marile Lacuri nord-americane; a avut o existență destul de scurtă în timp geologic. Transilvania era pe atunci acoperită de apele Mării Panonice, până la marginea arcului carpatic, iar Munții Apuseni (Munții Insulari ai Transilvaniei) se ridicau din aceste ape, sub forma unui arhipelag. Marile depozite de sedimente panonice, care ating și grosimi de mii de metri, au fost depuse în ape de adâncime de câteva sute de metri, în timp ce fundamentul se scufunda în paralel cu acumularea de depozite pelitice. În ultimele milioane de ani a continuat ridicarea Alpilor și Carpaților și scufundarea bazinul Pannonic, ceea ce a dus și la falierea calcarelor mai ales pe la zonele de contact ale acestor mari elemente structurale.

Izvoarele termale din zona de vest a României se află la contactul Câmpiei Pannonice cu marginile vestice ale Apusenilor. Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai – Băile Felix – Oradea – Livada are interferențe în spațiu geografic care îi dă numele. Calcarele mezozoice din zona Felix – 1 Mai, au fost puternic carstificate în perioada mezocretacică, iar ulterior acoperite de sedimente. Acum în acele goluri carstice subterane circulă ape termale, încălzite în scoarță; aceste goluri pot fi străpunse de forajele executate de oameni, sau deschiderile lor naturale debușează sub forma unor izbucuri termale. Mare parte a calcarelor mezozoice sunt acoperite de stive groase de sedimente, depuse în Marea Pannonică, dezvoltată în pliocenul mediu pe circa 1 milion de ani; aceasta era un uriaș lac dulce care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, intrând și în bazinul Transilvaniei; în zonele periferice ale apelor sale, se depuneau sedimente grosiere în care se constată existența unei faune fosile diferite de a altor bazine acvatice. În lucrarea lui Mircea Paucă, Mări poluate din trecutul pământului românesc, Nymphaea, Oradea, 1979, p. 7-14, se consideră că “Viețuitoarele găseau condiții de dezvoltare numai la țărm, iar în larg numai la suprafață. Caracterul ei de “mare” izolată, precum și apele ei dulci au determinat o mare sărăcie în viețuitoare. Microfauna pelagică ara aproape inexistentă. Flora acvatică săracă, datorită condițiilor ei de izolare.” Fundul acelui uriaș lac este acum peisajul terestru pe care îl constatăm de la Oradea până la Viena…

Interesantă este legătura faunelor termofile ale Lacului Pannonic cu specia relictară de melc care a supraviețuit în apele termale de la Băile 1 Mai.  În lucrarea lui M. Paucă, O mare îndelung studiată dar încă insuficient cunoscută: Marea Panonică, Nymphaea – Folia naturae Bihariae, Oradea 1979, pg. 15-35, sunt analizate aspectele paleogeografice și paleozoologice din bazinul mijlociu al Dunării, inclusiv variate faciesuri caracteristice diferitelor comunități de organisme. Aici se arată că există două epoci în evoluția lacului panonic: “Prima epocă în timpul căreia a avut loc dezvoltarea faunei termofile de vârstă pliocen inferioară pe suprafața întregii regiuni din interiorul arcului carpatic și o a doua epocă caracterizată printr-o faună adaptată unor ape cu o temperatură mai scăzută, de vârstă pliocen superioară.” Referitor la fauna termală a lacului “Mării” Panonice, aici se arată: “Apele termale ale izvoarelor radioactive au reprezentat singurul factor pozitiv în stimularea dezvoltării unei faune endemice, bogată și variată, dar numai în imediata apropiere a țărmurilor unde abundau faliile. În ridicarea lor pe falii spre suprafață, apele fierbinți dizolvau sărurile întâlnite în rocile străbătute și (…) dizolvau în special calcarul. Temperatura ridicată și aproape constantă a apelor în toate anotimpurile a permis viețuitoarelor de la țărm, reprezentate în special de Melanopside, dar și de Congerii, să se dezvolte sub formă de indivizi cu talie mare și cochilie groasă. (…) Sub influența radioactivității, speciile au dezvoltat cochilii cu talie mare, groasă și cu ornamentație bogată dând naștere la endemisme caracteristice adesea unor regiuni cu totul restrânse. O examinare atentă a celor două specii de Melanopsis fosilis și vindobonensis – dovedește cât de variabilă le poate fi cochilia nu numai de la o regiune la alta, dar și în cuprinsul aceleiași regiuni. (…) Pe faliile dintre numeroasele blocuri ale fundamentului, dar mai ales pe acelea cu sărituri mai mari, care încadrează depresiunea sau insulele din interior, apar pretutindeni numeroase izvoare termale și radioactive. (…) “Linii a termelor” situată între bazinul Vienei și munții Alpi (…) linia termelor la vest de Munții Apuseni reprezintă un sistem de falii cu deosebită importanță, cu caractere de fractură crustală care străbate scoarța pe o adâncime de peste 10 km. (…) La Băile 1 Mai, de pildă, cu mii de ani în urmă, apele (…) au dizolvat de la adâncimile mici o mare cantitate de calcar. Ajungând la suprafață și răcindu-se în contact cu aerul, apele au depus calcarul sub formă de travertin care acoperă o suprafață de câteva hectare (…) Fauna endemică termofilă, reprezentată prin Melanopside, Congerii și Limnocardiacee – apărută ca o consecință a existenței unor condiții ecologice cu totul noi și favorabile – a dispărut de îndată ce acele condiții au încetat a mai exista în a doua parte a evoluției Mării Panonice, anume în pliocenul superior. (…) mișcările de ridicare a munților (…) Carpați, precum și sedimentarea din apropierea acestor munți intensificându-se, numărul imens de izvoare termale existent anterior a fost acoperit cu un pachet gros de sedimente. Apele calde nemaiputând ajunge la suprafață, fauna termală a dispărut. (…) Apele termale au reușit să pătrundă permanent până la zi numai într-un singur punct unde au dat naștere lacului de la Băile 1 Mai – Oradea, situat la întretăierea fracturilor care mărginesc spre nord, (…) horstul de roci mezozoice al Munților Pădurea Craiului. În acest lac termal a reușit să supraviețuiască o singură specie, Melanopsis parreyssi Phil. care să amintească bogata dezvoltare a faunei termofile de vârstă pliocen inferioară din Depresiunea Dunării Mijlocii. (…)”

Apele termale sunt consecințe ale anomaliei geotermale subcontinentale, o consecința a dispunerii elementelor geologice majore ale crustei terestre, anume a existenței unei zone cu scoarță terestră mai subțire, cu discontinuitatea Moho aflată la doar 25 km adâncime… Crusta terestră are între sub 5-10 și peste 100(700) km grosime, cea mai subțire fiind la contactul plăcilor tectonice pe rifturile oceanice. Sub crustă rigidă se află mantaua ca zonă de trecere și astenosfera, cu ale sale temperaturi uriașe ale rocilor incandescente vâscoase, mișcate de curenți de convecție. Discontinuitatea Moho (Mohorovicic) se situează la contactul dintre crustă și manta în cazul zonelor continentale la 20-90 km adâncime, iar în cazul zonelor oceanice la contact cu astenosfera, la doar 5-10 km. Partea superioară a mantalei are temperaturi de 500-900 grade C, iar la adâncime mai mare, circa 4.000 grade C… pentru ca în zone mai centrale ale Planetei să ajungă la 5.000-7.000 grade C. În lucrarea lui Paál G., Contribuții la hidrogeologia zăcământului de ape termale din zona Oradea – Felix, Nymphaea, Oradea 1975, p. 1-22, se arată că anomaliile negative ale gradientului geotermic sunt legate de anomalia generală a Depresiunii Pannonice, care după părerea cercetătorilor din Ungaria (Scheffer V., Stegena L.) se datorează unui flux termic anormal, consecință a subțierii puternice a scoarței în bazinul intracarpatic, adică situarea discontinuității Mohorovicic la doar 20-25 km față de 30-35 km cât reprezintă adâncimea medie a acesteia în Europa, fapt demonstrat în Ungaria și prin măsurători seismice.

Acviferul hipertermal triasic de la Oradea a fost descoperit cu ocazia forajelor executate în anii 1963-1964, iar apele extrase prin diferite sonde au temperaturi de 70-105 grade C. În rețele de fisuri din dolomite și calcare triasice situate sub Oradea – Borș, apele termale de peste 130 grade C se situează la 2.200-3.200 m adâncime. În lucrarea lui Setel A, et co., Geothermalism in Bihor County, prezentată la Urban Energy Conference, 13-14 October 2011, Debrecen, Hungary, pg. 107-110, se arată că între 1962-1983 au fost executate în zona Bihor câteva zeci de foraje, dintre care o parte au fost cimentate-blocate; 11 puțuri funcționează și acum. În această lucrare există un tabel cu datele tehnice ale forajelor, adâncime, temperatura apelor, debitul, utilizare șamd tot aici avem o hartă a României, cu distribuția temperaturilor la adâncimea de 3.000 m, în care se vede extrem de bine marea diferență a temperaturilor din zona Depresiunii Panonice față de restul peisajului.

În masa de calcare triasice, o falie subterană majoră numită Velenta, considerată ca fiind limita Depresiunii Panonice, prezintă o deplasare de 300-400 m a celor două fețe.  Prin rețeaua de falii, fisuri produse prin forfecare și tensiune, ca și prin paleocarstul format în perioadele de exondare și continuat a fi lărgit de hidrocarst, circulă acum ape termale cu temperaturi măsurate ca fiind de 30-111 grade C (la Borș există și ape termale de peste 130 grade C conform lui Plaviță, Cohut, 1986, Parametri hidrodinamici ai unor sisteme hidrogeotermale din Câmpia de Vest a României, Studii tehnice și economice, Institutul de geologie și geofizică, București); există o continuitate între apele termale de adâncime mai mare aflate la Oradea și apele termale care ies la suprafață în zona Băilor 1 Mai. În zona 1 Mai există o aureolă hidrogeotermală produsă de puternica faliere tectonică a maselor de calcare aflate la contactul Munților Apuseni cu Depresiunea Panonică, deschideri la suprafață prin care apele termale ajung să se reverse în peisaj.

O lucrare foarte coerentă și extrem de interesantă, care prezintă fenomenul hidrogeotermal Oradea-Felix în amploarea lui bazat pe sinteza datelor accesibile până la momentul scrierii, este lucrarea lui I. Cohut, Sistemul hidrogeotermal Oradea – Felix, Nymphaea 1986, p. 617-628, unde se arată: “Ipoteza unei legături hidrodimanice între perimetrele geotermale Oradea și Felix – 1 Mai, avansată în 1983 de G. Paál și I. Cohut (pe baza unei prezumții emise de G. Paál în 1975 privind posibilele căi de alimentare a acviferului cretacic de la Felix – 1 Mai) a părut multor specialiști drept “fantezistă”, întrucât nu se putea concepe cuprinderea în aceeași unitate hidrodinamică a unui acvifer de 80-100 grade C dispus la 2300-2800 m adâncime în formațiuni carbonatate triasice și un alt acvifer, distanțat de primul la circa 7 km, care produce din calcare cretacice apă de 40-50 grade C, de la adâncimea de 50-350 m. (…) La Felix, cretacicul inferior, în exclusivitate calcaros, este foarte gros, (1200-1400 m), jurasicul este relativ subțire (180 m), iar triasicul a fost străbătut pe 1.270 m fără a i se atinge baza, deși sonda 4768 Felix are talpa la 3.200 m. (…) Sistemele fisurale prin care circulă apa geotermală au o puternică dezvoltare doar în partea superioară a calcarelor, dimensiunile foarte mari ale fisurilor sugerând chiar o origine hidrotermală a acestora. (…) majoritatea forajelor au interceptat câte o fisură productivă imediat după intrarea în calcare, pe care s-au produs erupții masive și greu de controlat (Balint – 196 l/s, 4012 – 195 l/s, 4003 – 121 l/s, și F2 Rontău – 200 l/s). (…) formarea unor puternice izvoare termale, în punctele unde eroziunea a îndepărtat cuvertura cuaternară. De la Ochiul Mare (izvorul sublacustru al pârâului Peța) spre amonte, puterea izvoarelor este tot mai redusă, dar datele istorice atestă atât izvoare mai numeroase, cât mai ales mult mai puternice, reducerea în timp și spațiu datorându-se coborârii nivelului piezometric general. (…) Analiza izotopilor de mediu stabili și radioactivi (tritiu, deuteriu și oxigen 18), a indicat o vârstă medie de 20.300 de ani (…) și originea pluvială, vadoasă a apelor geotermale, deci existența și funcționarea în timp a zonelor de realimentare (Tenu A., Zăcămintele de ape hipertermale din nord-vestul României, Ed. Academiei, București, 1981). (…) Menținerea în timp geologic a acestui sistem presupune compensarea volumului descărcat, adică o alimentare activă, într-un sistem de colectare și vehiculare a apelor (care nu poate fi decât fisural: litoclaze de diverse naturi și suprafețe de stratificație, toate lărgite prin dizolvare), pe căi de curgere de o permeabilitate foarte mare. În conexiune cu acest sistem principal, există o rețea secundară, de fisuri mai fine, capilare, cu rol predominant de înmagazinare, care înglobează întreaga stivă carbonatată a triasicului.” În concluziile acestei lucrări, I. Cohut arată că “Acviferele geotermale Oradea și Felix – 1 Mai, deși separate spațial, sunt interdependente hidrodinamic, ele constituind un sistem hidrogeotermal unitar (…). Precipitațiile căzute în zonele endoreice (…) se infiltrează în zonele carbonatate mezozoice (…) pe căi preferențiale de curgere (…) apele subterane se încălzesc și circulă (…) ca apoi să se descarce prin emergențele naturale de la 1 Mai și prin sondele celor două perimetre.”

Complexul acvifer termal are caracteristici pentru înțelegerea cărora sunt necesare studii hidrogeologice, incluzând analize petrografice asupra corpurilor nisipoase, structura, textura, gradul de cimentare, porozitatea lor și circulația apelor în acestea. În lucrarea lui Paál G., Contribuții la hidrogeologia acviferului termal Pannonian din nordul județului Bihor, Nymphaea, Oradea 1976, p. 17-20, se arată că „apele cantonate în aceste orizonturi pot fi realimentate continuu din ape meteorice. Nivelele permeabile din partea superioară a complexului acvifer termal sunt lenticulare, conținutul lor de ape – dacă există – fiind inepuizabil.” Privind originea apelor termale de la Felix – 1 Mai, după ce analizează diferiți parametri pentru a încerca deslușirea caracterului de infiltrații recente/ actuale sau caracterul fosil al acestor ape, Paál G. (Contribuții la hidrogeologia zăcământului de ape termale din zona Oradea – Felix, 1975) scrie: “În concluzie, exprimăm părerea, potrivit căreia zăcământul reprezintă o manifestare deosebită a apelor termale de proveniență mai adâncă (din zăcământul triasic al zonei Oradea), dezvoltată în urma suprapunerii unor condiții litologice și structurale favorabile. (…) Migrarea apelor se realizează ascendent, în lungul faliilor și nivelelor intermediare, de orizonturi permeabile scufundate (…) Situația este oarecum analogă cu (…) geneza peșterilor fisurale din Missouri, cu alimentarea ascendentă a acviferelor calcaroase. Prin acest mecanism, zăcământul Oradea – Felix reprezintă un caz particular al teoriilor arteziene, privind modelele hidrologice ale carstului. (…) Apele termale din zonele Oradea, precum și Băile Felix – 1 Mai reprezintă manifestări ale aceluiași zăcământ; acest zăcământ este generat prin infiltrarea apelor meteorice în rocile carbonatate triasice, de la zonele de aflorare până în structura ascunsă a Depresiunii Pannonice. Deschiderea de noi surse în zona Băilor, cu debite peste 50 l/sec, deranjează în așa măsură rezervația naturală, încât contravine legilor în vigoare. (…) Apele termale din zona Băilor sunt exploatate dintr-un colector secundar, cretacic inferior, carstifiat, alimentat prin ascensiunea apelor din zăcământul primar triasic, în lungul liniilor de falii adânci.”

Există date care arată că în zona Pețea în pliocen-pleistocen exista un lac având baraj de travertin; apele termale ajunse la suprafață prin variate izvoare, au asigurat un refugiu pentru perioada glaciară cuaternară… un loc unde au persistat specii subtropicale care populau peisajul înainte de această răcire. În articolul scris de Cornelia Olteanu Cosma, Biologia nufărului termal Nymphaea lotus L. var. thermalis (D.C.) Tuzs, de la Băile 1 Mai – Oradea, Nymphaea, Oradea, 1977, pg. 365-380, scrie: “Actualul lac termal de la Băile 1 Mai, reprezintă un rest al unui lac întins din pleistocen care a avut perioade de expansiune și retragere, odată cu mișcările orogenetice din cuaternar. În vatra actuală a lacului Pețea apar calcare de vârstă medie cretacică (…) peste astea s-au depus soluri cu textură luto-nisipoasă, sau argiloasă, bogate în nămol, (…) și cu numeroase cochilii de gasteropode. (…)”. Printre lucrările de sinteză ale trecutului, se poate aminti cea a lui Mayer A., A nagyváradi hévizek, publicată în 1861, precum și cea a lui Szontágh T., Nagyváradnak és környékének geológiai leirása, 1890. Înțelegerea aspectelor hidrogeologice este esențială… în vederea conturării unor impresii naturalistice despre subiectul refugiului termal.

Rezervația Naturală Pârâul Pețea (sau Pârâul Peța), este un curs de apă cu sectoare superioare lărgite sub forma unor lacuri-bălți nămoloase; are ape termale care la izvor au circa 30-34 de grade C. Acest curs de apă termală din Bihor, izvorăște la circa 8-9 km sud-est de Oradea, la 140 m altitudine în zona Ochiul Țiganului, aparținând de zona Băile Felix – Băile 1 Mai, dar mai există ape termale care ies în Ochiul Pompei și Ochiul Mare; apoi pârâul Pețea are ape din ce în ce mai slab termale, în traiectoria ei pe la sud de Oradea; după un curs de 40 km, se varsă în Crișul Repede. În lucrarea lui Kováts Lajos, Cercetări calitative și cantitative efectuate asupra păsărilor pe malul pârâului Pețea, Nymphaea, Oradea, 1977, p. 483-491, se arată că “Datorită puternicului izvor termal Izbuc, cu un debit de erupție de 480 mc/h, și o temperatură de 42 grade C, precum și a altor 17 izvoare termale cu temperaturi între 30 și 36 grade C, situate pe cursul pârâului Pețea, apele acesteia, precum și a lacului Ochiul Țiganului, nu îngheață niciodată.” Apele lacului termal au o suprafață de circa 1.200 mp și se adună din afluentul ne-termal, obișnuit, numit valea Glighii și izvorul geotermal sublacustru care debușează undeva în zona centrală a lacului, în aria cu adâncimea cea mai mare a cuvetei lacustre, pe unde apele termale ies printr-un aven, din rezervorul geotermal cu ape încălzite în scoarța terestră; există un echilibru între cele două surse de apă, dar la ploi torențiale reci afluentul netermal poate reduce temperatura apelor lacustre.

Apele termale sunt caracterizate de temperaturi destul de ridicate și stabile, cu variații nesemnificative pe parcursul anului. Regimul termic cvasiconstant a produs modificări în metabolismul organismelor care s-au adaptat acestor locuri, în sensul că ele au devenit dependente de apele calde, în afara cărora ele nu pot să supraviețuiască (nufărul termal, roșioara termală, melcul termal și câteva specii de insecte). Un alt subiect interesant este că broasca mare de lac (Rana ridibunda) are în aceste ape termale o populație care nu hibernează.

Kitaibel Pál, botanist de renume european și profesor la Universitatea din Pesta, în vara anului 1798 a vizitat zona acestor ape termale și a constatat cu surprindere existența unui nufăr necunoscut din Europa, plantă pe care o prezintă în raportul cercetărilor (Waldstein P. A. et Kitaibel M. D. P., Descriptiones et icones plantarum rariorum Hungariae, Vienna, 1802). În lucrarea din 1887 a lui Kernel Antal, Az Osztrák-Magyar Monarchia növényvilága, Az Osztrák-Magyar Monarchia irásban és képben, Bevezető kötet, p. 251-252, precum și în lucrarea din 1890 a dr. Móricz Staub, Die Gegenwart und die Vergengenheit der Seerosen, Beiblatt nr 31, zu Engler’s Botan. Jahrb. XIV, se arată că Nymphaea lotus var thermalis precum și melcul Melanopsis parreyssi sunt specii relicte care au reușit să supraviețuiască în aceste ape termale. La fel și în lucrarea lui Staub M., Uj bizonyíték a Nymphaea Lotus L. magyar honossága mellett, Növényt. Közl. II. k. 1. füz. 1—8 old. Alți autori, precum Dr. Borbás Vincze, A hévvizi tündérrózsa keletkezésének analogonja, XXIX és XXX potf. a Természettudom. Közl. 1894 évi kötetéhez; 140 old., respectiv Dr. Richter Aladár, A nilusi tündérrózsa vagy al-lotusz a magyar florában, Természetrajzi Füzetek, XX, 1897, 204 old., susțineau că nufărul termal este un imigrant mai recent sau a fost introdus. Pe baza părerilor anterioare, S. Brusina, în lucrarea  Eine subtropische Oasis in Ungarn, Mitteilungen der Natunv, Vereins fur Steiermark, Graz, 1902, consideră că Nymphea lotus thermalis și Melanopsis parreyssi sunt “ultimii mohicani ai unei oaze subtropicale”.

Descrierea științifică a speciei a fost făcută de Tuzson János, în 1907. Nymphaea lotus var. thermalis este considerat un relict terțiar, o amintire a florei subtropicale care vegeta în timpurile precuaternare prin spațiul nostru geografic… ca și prin mari întinderi din Europa; apele termale de la Pețea puteau să o ajute să traverseze perioadele reci ale erei glaciare cuaternare, care au creat un climat rece-dur în ultimele 2,5 milioane de ani. Constatăm că deși în general este considerat ca fiind o specie relict terțiar, există și sceptici care consideră că nufărul ar fi putut ajunge aici în vremuri mai recente. Această specie de nufăr trăiește și în zona Deltei Nilului, în Africa (Nymphaea lotus aegyptia); putea ajunge la Pețea sub forma unor minuscule semințe prinse de penajul sau în noroiul de pe picioarele păsărilor migratoare legate de zone umede, venind dinspre Africa. Varianta introducerii voluntare a nuferilor de către turci, cândva prin secolul 17, este o opinie susținută de botanistul Rapaics Raymund, membru al Academiei Maghiare de Științe. În articolul scris de Cornelia Olteanu Cosma, Biologia nufărului termal Nymphaea lotus L. var. thermalis (D.C.) Tuzs, de la Băile 1 Mai – Oradea, Nymphaea, Oradea, 1977, pg. 365-380 se face referire la articolul lui Diaconeasa B. și Domnica Popa, Problema relictară a lotusului C.N.L.L.V.th (D.C.) Tuzs, și a lacului termal de la Băile 1 Mai în lumina analizelor microstratigrafice, Contribuții Botanice, 1964, p. 135-145, și se arată: “Punerea în evidență a polenului de Nymphaea lotus var. thermalis într-un strat turbos preboreal constituie un argument direct și decisiv că este un relict terțiar. (…) la adâncimea de 305-315 cm în marnă nisipoasă din preboreal.”

În articolul scris de Cornelia Olteanu Cosma, Biologia nufărului termal Nymphaea lotus L. var. thermalis (D.C.) Tuzs, de la Băile 1 Mai – Oradea, Nymphaea, Oradea, 1977, pg. 365-380, sunt descrise caracteristicile biologice ale speciei, bazat pe o detaliată observare în teren a acestei plante: “Durata perioadei de vegetație în locuri prielnice (alimentate de izvoare termale sublacustre) este de aprox. 9 luni: (martie-noiembrie), iar a perioadei de odihnă este 4 luni: (decembrie-martie). (…) Rizomul mumă dă 36 plantule în timpul verii, ceea ce înseamnă o exuberantă înmulțire vegetativă. (…) Planta prezintă 13 flori în diferite stadii: 7 boboci submers, 3 boboci deasupra apei, 2 flori deschise ce au diametrul de 14/3,5 cm, (…) și o floare scufundată care va dezvolta fructul. (…) Înflorirea poate fi observată din aprilie până la sfârșitul lui octombrie. (…) un boboc străbate apa în 5-6 zile, apoi continuă să crească 1-3 zile la suprafața apei înălțându-se prin peduncul 10 cm deasupra apei, înflorește în amurg (…) 4-5 zile cât stă floarea la suprafața apei, iar după fecundația autogamă, se retrage pe fundul apei în nămol și în 15 zile dezvoltă fructul matur.” Se arată că florile pot ajunge și la aproape 20 cm diametru, depinzând de locul unde se dezvoltă, iar în verile ploioase apar flori pitice, de 3,5-4 cm (spre exemplu în august 1938). Acest articol scris de Cornelia Olteanu Cosma este o lucrare excelentă bazată pe observarea amănunțită în teren a variatelor aspecte ale vieții unei plante interesante, chiar emblematice… în spatele realizării articolului se simte o muncă pasională asupra detaliilor și măsurătorilor… ceva ce la ora actuală greu ar mai putea să fie realizat din variate motive…

În perioada de vară poate înflori și zilnic, deci o plantă poate avea și 30 de flori pe lună. Florile albe, cu nuanțe gălbui se ridică deasupra apei; pe timpul zilei florile se închid, cu excepția perioadelor ploioase cu multă umezeală în aer, iar spre seară florile se deschid în toată splendoarea lor. În a 4-a sau a 5-a zi de după înflorire, floarea se retrage sub apă, iar peste două săptămâni se maturizează fructul, o formațiune de dimensiunea unui măr (9 cm), care are circa 30-34 de compartimente (loje), fiecare compartiment putând avea 1.000-1.300 de semințe mărunte, astfel că un singur fruct provenit dintr-o floare produce peste 30.000 de semințe; semințele purtate de curenți, ajunse în condiții optime, pot să încolțească și să dea noi plante, dar răspândirea nufărului termal se face și prin dezvoltarea stolonilor/ rizomilor care pot da noi tulpini cu frunze și flori. Semințele pot germina și la peste 20 de ani de la formarea lor. Nufărul termal se dezvoltă optim în ape de 20-35 grade C, cu o adâncime de 45-50 cm, cu substrat având nămol și zone turboase în care rădăcinile/ rizomii/ stolonii ei să se fixeze. Frunzele ei plutesc la suprafața apei, sunt rotunde și au marginea zimțată, de unde le vine denumirea de drețe; poate avea 50-60 de frunze unele mai mici submerse, iar altele ajungând la suprafața apei, dispuse în 6 cercuri concentrice, cu diametrul foliar al fiecărei frunze mature ajungând la 0,4-0,5 m, astfel că împreună frunzele unei plante pot acoperi 8-10 mp; pețiolul frunzelor plutitoare poate atinge chiar și 1,93 metri; frunzele se înlocuiesc permanent, cele submerse ajungând să se ridice la suprafața apei, iar cele din cercul marginal ajungând să se degradeze. La propunerea academicianului Alexandru Borza, nufărul termal de la Băile 1 Mai a fost declarat Monument al Naturii, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 148 din 1931. În limbajul local, planta este numită lotus sau floare de tău.

Melcul termal Melanopsis parreyssi ‘Moellendorff’ Philippi, 1847 are o cochilie alungită, cu lungime de 15-18 mm și lățime de 7-9 mm, cu pereți groși și coaste separate de șanțuri. Descrierea speciei a fost făcută de Philippi, în 1847, în Philippi Dr. R. A., Abbildungen und Beschreibungen neuer oder wenig gekannter Conchilien. II. p. 177. Melania Tab. IV. fig. 15. În lucrarea lui Kormos Tivadar prezentată la întâlnirea Societății Geologice Maghiare din 1 aprilie 1903, Adatok a nagyváradi Püspökfürdő hévvizi Melanopsisfajainak ismeretéhez, Paleontolgiai Közlemény, p. 451-458, se arată că în sedimentele de la Băile 1 Mai, studiate pe circa 2 metri grosime, se găsesc o serie de forme de trecere între variatele specii de Melanopsis, iar formele mai vechi erau mai puțin ornamentate decât cele mai recente, respectiv decât forma pe care o vedem acum în viață în apele termale. Formele fosile au fost catalogate sub diferite denumiri de către Brusina, dar interferența între aceste “specii” este destul de mare, totuși, se poate observa o linie filetică pe traiectoria Melanopsis hazai, M. franciscae, M. vidovici, M. tóthi, M. staubi, M. sikorai, M. themaki, M. parreyssi… Sedimentele nu au păstrat fosile foliare, dar prezența fosilelor de melci demonstrează caracterul relictar nu doar al lor ci face posibil caracterul relictar al nuferilor. Despre melcii actuali ai apelor termale, respectiv specia Melanopsis parreyssi, Kormos Tivadar a mai scris în lucrarea Uj adatok a Püspökfürdö élő csigáinak ismeretéhez, Állatt. Közl., III., 2 füz., Budapest 1904, în care descrie și specia Melanopsis hungarica Kormos. O lucrare ulterioară a lui Kormos Tivadar, A Püspökfürdő hévvizi faunájának eredete, Földtani Közlöny, XXXV, 1905 augusztus-szeptember, 8-9 füzet, p. 375-402… arată că a făcut o secțiune de 8 metri adâncime în depozitele sedimentare necalcaroase (din cunoștințe anterioare se știa deja că la 11 m adâncime apare roca calcaroasă, în care acum știm că există peșteri circulate de ape termale); din aceste sedimente aflate deasupra calcarelor, a extras organisme fosile vegetale și animale, inclusiv pești, oase ale unor mamifere, precum și o mare varietate de nevertebrate, mai cu seamă specii de gasteropode; aceste comunități de fosile sunt prezentate strat cu strat și se încearcă găsirea liniilor filetice, a legăturilor filogenetice între faunele fosile; sunt descrise diferite specii, varietăți, forme, în încercarea de a face ordine în diversitatea de realități biologice existente în diferitele momente ale transformărilor evolutive. Merită remarcat că autorul menționează că în conformitate cu informațiile de la cei care au văzut locurile de aici, în urmă cu 30-35 de ani (deci, pe la 1870), izvoarele termale erau mult mai abundente. Dealtfel, la ora actuală se cunosc peste 30 de specii și subspecii fosile de gasteropode melanopside descrise din zona Pețea.

În lucrarea lui Kormos Tivadar, A püspökfürdői és a tatai neritinák kérdéséhez, Állattani Közlem. IV. 1, 1905, sunt analizate speciile de Neritina din zona apelor termale. În lucrarea scrisă de dr. Horváth Géza, Adalék a nagyváradi Püspökfürdő faunájához, Álattani közlemények, XV, 1916, p. 103-107, se amintește și de specia de gasteropod acvatic termal Neritina prevostiana, care este considerat specie relictară. Horváth a descris două specii de hemiptere, Mesovelia thermalis Horv., și Micronecta episcopalis Horv., ambele endemice pentru aceste ape termale. Privind speciile de Mesovelia, autorul a făcut și o prelucrare monografică a acestora la nivel Planetar, și a ajuns la concluzia că Mesovelia thermalis este o specie mai puțin recent apărută decât specii europene și nord-americane, fiind mai înrudită cu specii tropicale, deci mai probabil să fie un relict al timpurilor când zona noastră avea un climat subtropical… pe la sfârșitul terțiarului. Dacă citești aceste lucrări, devine impresionant cât de mult au încercat acei oameni să elucideze detaliile naturalistice ale locurilor și contextul lor evolutiv, cu relații spațio-temporale complexe, au încercat să își pună întrebări și să găsească răspunsuri pentru subiecte care sunt indiferente pentru marile mase de (…).

Roșioara de apă termală (Scardinius racovitzai Müller, 1958) a fost descrisă ca specie nouă în lucrarea lui Müller, 1958, Scardinius racovitzai nova species (Pisces, Cyprinidae) eine relikte Rotfederaus Westrumanien, Senckenbergiana Biologica 39, pg. 165-168; o perioadă a fost considerată doar subspecie sub denumirea Scardinius erythrophthalmus racovitzai. Este un pește apropiat-înrudit cu roșioara (Scardinius erythrophthalmus), dar mai mic decât aceasta, ajunge doar la 11,5 cm; specie endemică acestui loc, un pește adaptat existenței în ape termale de 28-34 grade C, care nu supraviețuiește în ape cu temperatura mai mică de 20 de grade. Pește bento-pelagic, care trăiește în apele termale cu vegetația subacvatică abundentă, în zone cu funduri nămoloase, unde se hrănește cu alge filamentoase și diatomee pe care le ciugulește de pe substrat. În cartea lui Petru Bănărescu, Fauna R. P. R. Pisces – Osteichthyes, Vol. XIII, Editura Academiei R.P.R., București 1964, la pg. 356 scrie: “Reproducerea are loc la sfârșitul lui februarie, începutul lui martie. Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani (femelele) sau 1 an (masculii). Conform datelor lui G. Müller, ar muri după prima reproducere.” În lucrarea lui Nicolae Crăciun, Ethological researches on Scardinius racovitzai from the thermal lake 1 Mai – Oradea, Analele Universității București, Biologie (1997), 46, pg. 31-40, se arată că temparatura apelor de aici variază între 26 grade C iarna și 34-35 grade C, vara; în anii 1995-1996 a fost constatată prezența speciilor: Scardinius racovitzai, Gobio gobio, Cyprinus carpio, Carassius auratus gibelio, Psudorasbora parva, Rhodeus sericeus amarus, Lebistes (Poecilia) reticulata, Cobitis danubialis, la care se adaugă specii reofile care urcă dinspre Crișul Repede: Sabanejewia aurata, Leuciscus cephalus, Barbus peloponnesius, Chondrostoma nasus, Vimba vimba carinata; se arată aici că roșioara de ape termale prezintă tendință de agregare monospecifică, astfel că peștii apar sub formă de grupuri mai mici sau foarte mari în cazul exemplarelor juvenile, pe când adulții au grupuri mici prezente în apele libere dintre plante; reproducerea se derulează în decembrie-ianuarie, și se constată îngrijire parentală a progeniturii. În Știrile Societății Ihtiologice Maghiare (Híreink 2007-4) apare o lucrare a lui Ilie Telcean și Diana Cupșa, Püspökfürdő endemikus hala, a Racovita-kele (Scardinius racovitzai), în care se arată că acest taxon endemic, diferențiat în apele termale pe care le populează și acum, este prezent în număr mare în apele lacului termal la data cercetărilor din primăvara lui 2005, deși în apele răcite ale pârâului Pețea nu se mai poate regăsi; caută hrana în locurile acoperite de vegetație, consumând mai ales hrană de origine vegetală, dar în perioada de reproducere derulată între martie și mai, acest pește consumă și crustacee amfipode și viermi; grupurile formate din 20-30 de exemplare de vârstă identică stau de preferință sub frunzele de nufăr termal. Văzând aceste lucrări ale lui Müller, Bănărescu, Crăciun și Telcean, se constată o diferență destul de semnificativă privind perioada de reproducere, în rest informațiile se completează reciproc. Conform IUCN – cea mai relevantă organizație de conservare a naturii de pe Planetă, această specie este critic periclitată, din cauza că ea trăiește doar pe o suprafață mai mică de 1 kmp. Pe lângă valoarea naturalistică reprezentată de acest pește endemic, în apele lacului au ajuns să se fie prezente speciile de pești menționate de Crăciun, și există populații ale variatelor specii de pești tropicali, specii introduse de acvariști… Un alt articol care tratează subiectul este: Vasiliu-Oromulu L., Maican S., Telcean, I., The conservation of the faunistical biodiversity, the preservation of endangered species from endangered habitats, Proceedings of the Institute of Biology, Romanian Academy, Vol. 6, pp. 161-166, Bucureşti, 2004. Într-un e-mail din 30 mai 2012, dr. Ilie Telcean îmi scrie: “În prezent populația de roșioară termală este grav periclitată de reducerea debitului de apă termală din principalul izvor al lacului de la Băile 1 Mai. (…) Există în mod clar posibilitatea ca în următoarea iarnă, odată cu răcirea apei lacului să asistăm la producerea unei mortalități de amploare în cadrul populației de roșioară termală.”

Zona apelor termale a fost locuită de om cel puțin din tipurile neolitice. Au fost găsite monede romane… locul a reprezentat o atractivitate prin calitățile terapeutice ale apelor termale. În lucrarea lui Paál G., Contribuții la hidrogeologia zăcământului de ape termale din zona Oradea – Felix, Nymphaea, Oradea 1975, p. 1-22, se menționează un document din 1221 care „pomenește „Abația de Heöviz”, adică „ținut al apelor termale”.”. În 1249, Regele Béla al Ungariei donează locul judelui P. Geregye. În anul 1374, prin Decretul Regelui Ungariei, László al 4-lea, localitatea devine proprietate a Episcopiei Catolice din Oradea, situație păstrată până în 1948. Lucrarea lui I. Călușer și T. Sfîrlea, Istoricul băilor termale 1 Mai de lângă Oradea, Crisia, 1980, pg. 539-582, este o extrem de detaliată și documentată descriere a evoluției utilizării balneare a apelor termale de aici, făcând nenumărate referiri la lucrările diferiților autori din trecut, specializate pe subiectul apelor terapeutice.

Pe baza unor documente din arhive, există indicii că în secolul 14 a fost creat un lac pentru moara de la Rontó (Rontău), iar bazinul acestuia a fost întreținut până la mijlocul secolului 20; odată cu oprirea acestor intervenții de mentenanță, spațiul lacustru s-a colmatat, iar habitatul nuferilor a devenit o mică fracțiune a celei anterior-existente. În 1906, poetul Ady Endre a scris poezia „Pusztul a Lótusz”… Decăderea Lotusului… în care deplânge agresiunile la care planta este supusă, constată degradarea populației acesteia inclusiv prin prelucrarea industrială a florilor. O lucrare din 2001, scrisă de dr. Venczel Márton, A hévízi tündérrózsa 200 éve, Erdélyi Nimród, 3(1), p. 18-21, arată că în urmă cu câteva decenii, nuferii termali trăiau pe mai mulți kilometri de-a lungul pârâului Pețea, iar acum planta mai supraviețuiește pe doar circa 600 mp în zona lacului alimentat de apele termale, acest taxon fiind periclitat cu dispariția; pe lângă analiza variatelor aspecte care cauzează degradarea acestui habitat, autorul menționează și poluarea apelor lacustre cu produse petroliere. Aval de Lacul Mare, în 2002 a fost construit un baraj de beton/ stăvilar, pentru a acumula ape termale și a crea habitat propice dezvoltării nufărului.

Lacul cu nuferi termali este desemnat arie protejată în 1932. Custodia ariei protejate a fost deținută de Academia Română, Grădina Botanică din Cluj, apoi de Muzeul Țării Crișurilor și ulterior de primăria Sânmartin. La 20 mai 1971 rezervația a fost extinsă de la izvorul termal până la 1,5 km aval; prin Legea nr. 5 din 2000 este arie protejată sub denumirea Rezervația Naturală Pârâul Pețea de la Băile 1 Mai, încadrată în categoria IV IUCN; ocupă o suprafață de 10,8 hectare și se află în custodia Muzeului Țării Crișurilor. În Regiunea Biogeografică Panonică, Lacul Pețea a fost desemnat sit Natura 2000, ROSCI0098, cu o suprafață a sitului de 51 hectare cuprinse altitudinal între 132 și 166 metri; în Formularul Standard al sitului se menționează prezența lui Sabanejewia aurata și a lui Cobitis taenia. Dintre nevertebrate de interes pentru conservare se menționează scoica de apă dulce Unio crassus și gasteropodul terestru Chilostoma banaticum.

Rezerația Naturală Pârâul Pețea se află sub presiunea agresiunilor umane de variate feluri. Încercările de protejare au fost multiple, la fel și agresiunea umană distructivă. Zona a fost îngrădită și a fost creat un dig de control a volumului de apă, situat la circa 200 m de izvorul principal. Cu trecerea timpului, gardurile au fost distruse, lacul a devenit colmatat, gunoaie au fost depozitate în zonă (dar acțiunile de curățire din anii trecuți au readus situația la rezonabil… din acest punct de vedere). Subiecte grave sunt plantele exotice invazive și problema structurală produsă de reducerea debitului apei termale ca o consecință a extragerii apelor termale în scopuri balneare.

O problemă majoră și care se repetă din timp în timp, este introducerea plantelor exotice tropicale în apele termale, specii care devin invazive. În lucrarea lui Marossy Anna, Veszélyben a püspökfürdői hévízi tündérrózsa (Nymphaea lotus var. thermalis), se arată că în 1948, clujeanul Emilian Topa a introdus mai multe specii tropicale în apele termale, fără a conștientiza consecințele; dintre acestea, invazii grave au fost produse de Myriophyllum brasiliense și Ambulia sp., care au fost restrânse cu mai mulți ani de plivire puternică; a fost folosit și ierbicid LD-4, care a afectat puternic și nufărul termal; în 1967 a apărut aici Sagittaria subulata, dar a dispărut ulterior, este probabil că a fost adus de acvariști din Oradea; la fel a ajuns aici și feriga acvatică tropicală Ceratopteris thalietroides, observată în 1972 pe o mică suprafață, de unde a fost încercată eliminarea ei, dar fragmente de plantă au produs o dezvoltare explozivă în 1973 ocupând 90% din suprafața apei; a fost eradicată cu ajutorul armatei, în timp de 2 ani; iarna apele lacului au fost eliminate pentru a face ca fragmentele de ferigă să fie distruse prin înghețare; alte plante exotice au apărut ulterior, Cabomba caroliniana, Elodea canadensis care ocupau spațiul vital al nuferilor termali. În acest articol, Anna Marossy zice: “Considerăm că nufărul termal ar putea fi salvat doar artificial, dar asta nu poate fi realizat în actualul context financiar dificil.”. În încercarea de a păstra biodiversitatea naturală a acestor ape termale, lacul este curățat de vegetația plantelor acvatice exotice introduse; o problemă este faptul că pe timpul iernii nuferii termali au frunze submerse, ceea ce face posibilă dezvoltarea puternică a biomasei plantelor exotice introduse, care au spațiu vital disponibil, ajungând la lumină. Evident că ar fi bine să existe o modalitate de eliminare a tuturor speciilor exotice (plante exotice invazive, pești exotici), în încercarea de a reface comunitatea naturală a acestor ape termale. Pentru protejarea nuferilor termali, eforturi consistente au fost depuse de biolog Anna Marossy, căreia îi suntem datori cu sincere mulțumiri… Fără eforturile ei, poate că valorile naturale de la Pețea azi nu ar mai exista.

Clădiri cu scopuri balneare erau în număr mare deja prin secolele 16-17. Realizarea forajului Bálint la Felix, în 1885, a permis extragerea de 196 litri de apă pe secundă, cu temperatură de 49 grade C. Prin anii 1960 a luat avânt dezvoltarea stațiunilor Felix și 1 Mai, prin multe foraje de extragere a apelor termale. Azi, vecinătățile lacului termal sunt pline de construcții, hoteluri, pensiuni, vile șamd., care au piscine alimentate în mare parte cu ape termale scoase prin forări (legale sau ilegale); apa termală se folosește și pentru încălzire pe timpul iernii. Acviferul supraexplotat nu mai poate asigura debitul necesar pentru supraviețuirea ecosistemului termal, iar speciile adaptate acestui mediu de viață pe parcursul milioanelor de ani… vor dispare.

Reducerea aportului de apă a izvoarelor termale nu este o situație nouă. Prin compararea localizării izvoarelor termale de la 1 Mai pe hărțile lui Mayer A. publicate în 1861, cu localizarea actuală, Paál G. (Contribuții la hidrogeologia zăcământului de ape termale din zona Oradea – Felix, 1975) constată că “Izvorul Nou, născut în urma cutremurului din 15 octombrie 1834, nu se mai recunoaște azi; din grupul izvoarelor situate la vest de Ochiul Mare doar izvorul Frederich debitează; (…) presupunem dispariția artificială, distrugerea acestor izvoare din urmă.” Privind temperatura apelor de la Felix, Paál G. scrie: “Este de remarcat creșterea generală a temperaturilor după cutremurul din 1834.” În privința interacțiunii surselor, tot el scrie: “În 1842, cu ocazia unor amenajări asupra Izvorului Nou, a avut loc o erupție deosebit de vehementă (probabil în urma curățirii fisurii), care a cauzat la fel de brusc scăderea debitului la Ochiul Mare, învecinat (circa 60 m). Mayer A. menționează că, după oprirea erupției Ochiul Mare a revenit foarte încet, dar niciodată la puterea inițială.”

Forajele din zona Rontău de la începutul anilor 1960 au dus la secarea izvorului Țiganilor. De la mijlocul anilor 1980, lacul termal îngheață pe timpul iernii, ceea ce nu era cazul în timpurile anterioare. În lucrarea lui Marossy Anna, Veszélyben a püspökfürdői hévízi tündérrózsa (Nymphaea lotus var. thermalis), se arată că reducerea debitului pârâului Pețea a fost observată deja în 1974, și de atunci tendința de scădere persistă, iar în vara lui 1993 a fost o stopare totală a curgerii; în anii 1980 a scăzut și temperatura apelor, iar apele au înghețat în 3 ierni chiar și deasupra izvorului termal.

La 13 decembrie 2011, în cadrul unei activități de cercetare a zonei apelor termale, de către o echipă a custodelului – Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Țării Crișurilor de la Oradea, se constată că lacul are ape dramatic reduse, iar scafandrii din Ungaria (parte a echipei) confirmă că izvorul sublacustru are debit slab spre inexistent. Ziua următoare situația a fost și mai dramatică, în locul lacului existând pe un hectar o simplă baltă. Nivelul apelor lacului a ajuns la un minim istoric scăzând cu 1 metru, iar temperature a ajuns mult sub nivelul minim al domeniului optim pentru speciile adaptate vieții în ape termale. Radu Huza, specialist în arii protejate la Muzeul Țării Crișurilor, declara: „Izvorul geotermal sublacustru care alimentează lacul este mort. Nu mai funcționează”. Au fost luate primele măsuri, înștiințarea Agenția de Protecție a Mediului (APM), Academia Română, Ministerul Mediului, Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM) șamd. La 19 decembrie, măsurătorile realizate printr-o firmă specializată în geofizică au arătat că izvorul practic a secat, iar apa la adâncime, în zona debușeului… avea 10,6 grade C. Măsurătorile din 27 decembrie arătau că apele pe fundul lacului au doar 11,4 grade C. În adresa custodelui către APM Bihor, din 29 decembrie 2011, se arată că lacul nu mai are aport de apă termală, fapt care periclitează flora și fauna endemică din lac; la recomandarea ANRM, cu ajutorul Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Bihor, din 29 decembrie pe o conductă se pompează în lac 4 l/s de apă de 41 grade C, dintr-un foraj din apropiere. Ulterior, pare că a existat o revenire parțială a funcționării izvorului termal… Muzeul Țării Crișurilor a organizat o întrunire de criză la data de 11 ianuarie 2012, eveniment la care au participat reprezentanți de la Universitatea Oradea, APM Bihor, Garda de Mediu, ANRM, Administrația bazinală Crișuri, Consiliului Județean Bihor, Primăria Sânmartin, ca și de la S.C. Turism Felix și S. C. Transgex. Un comunicat de presă a Muzeului Țării Crișurilor arată că: “Aplicarea legii ar duce la stoparea furtului de apă geotermala, început în anii ‘90, și la reducerea presiunii antropice asupra zăcământului geotermal, prin cimentarea forajelor ilegale și sancționarea celor depistați că au încălcat legea.” Un articol din 26 ianuarie 2012 în Spinul Bihorean arată că în satul Dumbrăvița, o fântână publică a devenit o fântână arteziană cu apă termală de 42 grade C… în decembrie 2011… ceea ce poate avea legătură cu blocarea debușeului de la 1 Mai, așa cum arată Radu Avram Miron, șeful ANRM Bihor.

Prin adresa custodelui către Ministerul Mediului, din 31 ianuarie 2012, se arată: “După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele și pensiunile cu piscine construite în stațiunile Băile 1 Mai și Băile Felix. Aceste foraje ilegale influențează atât exploatarea zăcământului de către concesionar, cât și funcționarea ecosistemului termal din aria naturală protejată. (…) Scăderea nivelului apei în Ochiul Mare cu aproape 1 m precum și a temperaturii lacului cu 20 de grade Celsius, consecință a scăderii cu 4 metri a nivelului static al zăcământului (raportat la anul 2008) și, implicit, a secării izvoarelor termale sublacustre, sunt rezultatul exploatării neraționale și necontrolate, prin foraje ilegale, a apei geotermale, după o perioadă de secetă prelungită.  (…) Ignorarea legislației existente va duce la proliferarea furtului de apă geotermală prin apariția de noi foraje ilegale, fapt ce va duce la dispariția, în scurt timp, a unicului habitat acvatic termal din România, dispariție ce va fi pusă pe seama factorilor naturali: seceta și colmatarea. Existența singurului ecosistem acvatic termal din România, inclus în patrimoniul național și european, depinde de modul de gestionare a zăcământului geotermal Băile Felix – 1 Mai, mai precis, de monitorizarea totală și de raționalizarea exploatării apei geotermale din perimetrele conturate ca rezerve, activități care, conform legii, cad în seama organelor de stat competente.”

Ca să fie și mai frumos, la 25 ianuarie 2012, ANRM public organizarea unui concurs de oferte pentru concesionarea de activități miniere de exploatare în două perimetre din zona Rontău… dintre care unul este în situl Natura 2000 1 Mai… situație “descoperită” de Eleonora Mircescu de la Ecotop Oradea care i-a alertat pe cei de la Muzeu. La 23 februarie 2012, prefectul județului Bihor dispune constituirea a două comisii, care să analizeze situația… apei calde, dar după întâlnirea din 27 februarie, Radu Huza zice: „Sunt foarte dezamăgit de ceea ce se petrece. Observ cum totul este muşamalizat. (…)”. Un articol din 1 martie din Spinul Bihorean arată că cei de la Muzeul Țării Crișurilor “au luat din rezervația muribundă 16 pești din specia roșioara lui Racoviță”… și melci relictari și i-au pus într-un acvariu de circa 450 litri, la 15 februarie.

În cazul Pârâului/ Lacului Pețea cu apele sale termale, îți poți imagina cam câtă apă caldă-fierbinte a trebuit să iasă din izvoare, pentru a permite supraviețuirea unor specii termofile terțiare, pe toată perioada frigurilor glaciare cuaternare care au ținut 2,5 milioane de ani, până acum. Totuși, firul vieții a persistat pentru unele specii de organisme azi devenite relictare, altele desigur că au dispărut; dar cele care persistă până acum, sunt periclitate cu dispariția din cauza indiferenței umane, a acțiunilor celor care văd doar interesele personale momentane… omul care fără milă degradează cam orice de ce se atinge. În variate articole apărute în presa bihoreană, se arată că acest stil uman a devenit mai distructiv decât era glaciară…

Este oarecum revoltător să vezi că niște specii endemice sunt pe cale de a dispare împreună cu habitatele termale, singurele în care ele există. Iar asta se întâmplă în cadrul unei arii protejate, parte a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000, desemnate pe baza Directivei Habitate a Uniunii Europene. Custodele se zbate, încearcă să găsească soluții, dar “instituțiile statului” doresc să rămână neputincioase în fața capitalismului sălbatic al găștilor care scot la produs resursele… naturale. Variate guverne (de 2 lei?) se succed indiferente la prezent și viitor, incapabile să respecte natură sau om. Ministerul Mediului se uită “ca la poarta nouă”, în timp ce din Fondul de Mediu se finanțează betonări de maluri și subvenționarea industriei auto. O floare albă, un melc, un peștișor… specii nesemnificative care trebuie să dispară de pe Planetă, din cauza unor găști de incompetenți și escroci inculți, care conduc mașinăria dură… valori naturale sfărâmate sub tăvălugul care macină natura și om și deja zdrobește chiar și viitorul civilizației.

PS. Îmi scria dr. Gavril Negrean următoarele: După părerea mea nici pe departe nu poate fi vorba ca Nymphaea de la Peţea să fie relict terţiar. Ultimul argument este acela al şcolii de la Debrecen, concluzia este că nu este relict. Cei de acolo au sequențiat două provenienţe, de la Peţea şi de pe Nil … Aşa că… Iată lucrarea celor de la Debrecen, probabil au publicat şi lucrarea in extensor: LUKÁCS Balázs András, SRAMKÓ Gábor & MOLNÁR V. Attila. 2006. A Nymphaea lotus L. var. thermalis (DC.) Tuzson taxonómiai helyzetének vizsgálata nr ITS szekvenciák alapján ● nr ITS based state of Nymphaea lotus L. var. thermalis (DC.) Tuzson. Kitaibelia 11(1): 63. (Poster). BERINDEI I., JOSAN N. & MĂHĂRA Gh. 1970. Lacul Peţea. Lucrările Colocviului Naţional de Limnologie fizică – Institutul de Geografie al Academiei Române. Bucureşti, pp. 59-66. /contestă continuitatea din terţiar; chiar şi Paucă spune că digul natural de travertin s-a rupt în Pleistocen (1937). BORBÁS V. 1894. A Nagyváradi Nymphaea thermalis meg a N. mystica közötti különbségről ● Über den Unterschied zwischen N. th. U. N. m. ● /Despre deosebirile dintre Nymphaea thermalis de la Oradea şi N. mystica/. Term. Közlem. (Budapest) 26: 555-556. – undeva scrie că ar fi fost adus de către turci eventual de păsări. După câte îmi amintesc (1946) am văzut acolo un mic minaret, dacă este de pe vremea când Oradea era paşalîc, atunci şi acela ar fi un argument…  Alte specii invazive: MAG I. Valentin, BUD Ioan & CARAŞAI T. Crina. 2009. Specii ornamentale de peşti resălbătăcite în Lacul Peţea de la Băile 1 Mai; Ornamental fish species acclimatised in Peţea, natural reserve. Pp. 184-195. In: RÁKOSY László & MOMEU Laura (ed). 2009. Neobiota din România, Neobiota in Romania. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-923-2. 212 Pp. O lucrare extrem de interesantă ce merită a fi citită: BORCEA Liviu. 1976. Un document inedit despre căderea Oradiei în mîna turcilor (scrisoarea din 31 august 1660). Crisia, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 6: 207-231… descrierea asediului cetăţii Oradei, păduri împrejur, viile Orăzii, la p. 215, «partea de miazăzi… mai jos de moara de pe Peţa..», bun pt. lacurile artificiale de pe Peţa, B: 26/.

PS2. Se poate bănui fără dificultate că numărul articolelor, lucrărilor variate produse de diferiți autori este mult mai mare, în comparație cu cele câteva care au fost analizate în vederea sintezei de mai sus, dar timpul și energia alocabilă subiectului sunt… destul de limitate. În viitor se poate dezvolta acest text… deci… work in progress.

Roșioara termală (Scardinius racovitzai)

Melcul termal (Melanopsis parreyssi)

La o vizită în zonă în vara anului 2012, am văzut că apa este redusă ca suprafață, există și zone unde nuferii au ajuns pe mal și sunt uscați. În toamna 2012 am vizitat colegii de la Muzeul Țării Crișurilor, care au un acvariu cu niște roșioare termale și un altul în care sunt niște melci termali… în încercarea de a salva de la dispariția iminentă aceste specii endemice… Apele termale sifonate de escroci au temperatură din ce în ce mai scăzută… structurile statale care ar trebui să se ocupe de mediu sunt de facto inexistente, ori în cârdășie cu cei care distrug acest ecosistem termal extraordinar. Este pusă întrebarea, cum ar putea fi salvate aceste 2 specii endemice, ar trebui oare făcute niște mici stocuri de rezervă/ bănci de gene în acvarii termale la universități și la acvariile importante din țară… sau ce se poate face ca măsură de urgență? Pe Minister & comp. nu se poate pune nici o bază, deoarece acolo nu mai ai cu cine discuta. Se poate mobiliza oare comunitatea oamenilor de știință, a naturaliștilor… sau au dispărut cu toții?

© dr. Peter Lengyel

PS. Extinct in the Wild. Iulie 2014. Cum dispar de pe Planetă niște specii endemice care erau doar în apele termale de lângă Oradea? Cum au ajuns ultimii reprezentanți ai roșioarei lui Racoviță să fie în niște acvarii? Niște imbecili fac foraje și trag cu nemiluita apă termală (legal și ilegal), astfel încât izvorul are probleme și din când în când nu mai aduce apă la suprafață, dar Ministerul și celelalte organe abilitate ale unui stat european mafiotizat nu iau nici un fel de măsuri concrete în teren. Angajații în sistemele administrației statale se simt incapabili să facă ceva concret în hățișul de legi și reglementări care favorizează doar șmecheriile mafioților. Un context societal dominat majoritar de o gloată care nu pricepe, nu percepe și nu e interesată decât de supraviețuirea personală. Se fac în schimb studii de impact pe hârtie, planuri de management pe hârtie, managementul siturilor Natura 2000 pe hârtie. Te doare? Te deranjează, sau deja ești obișnuit cu ideea? Că nimic nu mai contează. Peștele a murit. Extinct in the Wild.

Cum dispar singuraticele specii endemice de vertebrate din România? Ce este incredibil în toată povestea asta? Exista un caz evident al dezastrului ecologic aflat în desfășurare la apele termale de lângă Oradea. Avem Minister al Mediului, Agenții de Protecția Mediului, Garda de Mediu, ONG-uri de mediu șamd. Există Comisia Monumentelor Naturii din Academia Română. A existat Societatea de Ihtiologie din România, dar activitate vizibilă în cazul acesta sau altele similare nu prea a manifestat de mulți ani de zile. Așadar, salvarea de la dispariție a unor specii endemice ajunge să fie preocuparea unor ființe umane individuale care conjunctural lucrează la un muzeu sau un acvariu, care fac și ele ce pot și cum pot, din proprie inițiativă, cu resurse atrase din ceva țară arabă… Pare aproape incredibil că într-o țară membră a Uniunii Europene, în ceva sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestor valori naturale cu caracter de unicat, care doar aici pot să fie văzute pe întreaga noastră Planetă… tot sistemul de protecție a mediului este indolent și depășit de situația din teren, a mafiilor locale care trag apa termală. Iar pentru a salva de la dispariție ceea ce se mai poate, este nevoie de zbaterea unor indivizi, din țara asta și din țara vecină și prietenă, plus ceva bani de la un arab. Că dacă nu erau acești indivizi umani de excepție, deja se putea pune cruce nefăcătoare de minuni la speciile endemice: roșioara termală (Scardinius racovitzai) și melcul termal (Melanopsis parreyssi). Iar așa, câteva mici grupuri salvate de la moarte sigură prin secarea apei termale, puse în acvarii, mai reprezintă un fel de flacără pâlpâindă a unei lumânări, în bătaia vânturilor imbecilităților de secol 21. O altă specie endemică de pește care exista/ există doar în România, prin zona apelor Vâlsanului/ bazinul Argeșului, aspretele (Romanichthys valsanicola), este și el pe muchia extincției ca specie vie de pe această mizerabilizată Planetă. Ultimii indivizi poate că mai există… poate că nu mai, un fel de ultimii mohicani (mai există ceva specii de pești cu caracter de endemism, pe la Comana spre exemplu, dar dintre cele clasice, Scardinius racovitzai și Romanichthys valsanicola sunt ambele destul de clar rezolvate). Ce este trist este că devine evident că nu există nici un fel de priorități ale conservării diversității biologice, nu există capacitate de înțelegere a acestora, dacă până și cele 2 specii endemice de vertebrate cu valoare simbolică ale acestei țări sunt lăsate să dispară, sub influența agresiunilor antropice. Ce denotă aceste situații despre societatea în care trăim azi? “Nu ai cu cine, niște țărănoi”, sau cum era reclama aceea?

 

PS 2. Melanopsis parreyssi  – despre dispariția unei specii endemice. Ieri seara (28 octombrie 2016) am stat la povești cu dr. Erőss Zoltán Péter, președintele Societății de Malacologie din Ungaria. Mi-a povestit că încercarea de a salva de la dispariție specia endemică de melci din apele termale de la Pețea… nu a avut succes. Deși un grup de melci care au ajuns la cea mai pasionată tânără care se ocupa de menținerea ex situ a unor specii, pentru început a fost OK, adică au ajuns să se și reproducă, după o vreme la mod brusc au murit în masă, Melanopsis parreyssi – cu toții. În Ungaria nu mai există nici un exemplar.

 

Azi l-am sunat pe colegul de la Muzeul de Științele Naturii din Oradea, dr. Venczel Márton: mi-a zis că la Muzeul din Oradea nu mai există nici un exemplar viu din melcul termal. Dacă dispare habitatul, dacă dispar apele termale, mortalitatea în masă este grețoasă, plin e de mici hoituri pe mâlul secat al lacului; sau cele putrezind în apele reci, ape care nu au capacitatea să le țină în viață. Degeaba a fost încercarea de a le menține ex situ… nu a putut să fie reprodus habitatul atât de complex la care acești melci erau adaptați. O vreme au supraviețuit în acvariu… dar îți dai seama că erau pe ducă.  Hrăpăreția și verocitatea celor care extrăgeau ape termale în scop turistic în zonă, investițiile din fonduri europene, mafia statală criminală… nu a fost impresionată de nici un fel de semnale de alarmă privind distrugerea Sitului Natura 2000 și efectul acestei tragedii ecologice asupra speciilor endemice dependente de acest habitat. Au fost realizate studii de impact și au fost semnate de careva geolog sau biolog mercenar… sau nu a fost nevoie de ele? Ce a făcut Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, Ministerul Mediului…? Se știa ce urmează doar că structurile statale sunt niște câini ținuți în lesă de mafii care mai de care mai criminale. Și nu ai văzut oameni legați cu lanțuri de porțile hotelurilor din zonă, și nici melci de pluș nu au fost comercializați de organizația neguvernamentală corporatistă care scoate la vânătoare rinoceri, punând pe ei un autocolant cu un panda. Acum că am constatat dispariția acestei specii de pe Planetă, de fapt din întregul Univers… trebuie să fie anunțați colegii de la IUCN care se ocupă de Lista Roșie, să schimbe statusul de vulnerabil cu extinct. Și, acest Melanopsis parreyssi este doar un mic simbol… al dezastrului generalizat. Milioane de populații locale ale variatelor specii se distrug în fiecare an, se restrâng habitatele sălbatice, se artificializează peisajul, și cu încetul dispar specii cu zecile, sutele, miile și nu ne prea interesează. Natura moare sub șenilele civilizației.

Acest articol a fost publicat în Biodiversitate in Romania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

52 de răspunsuri la Pârâul Pețea și ecosistemul apelor termale

  1. gabriela spune:

    O mica minune🙂 Frumos!

    • peterlengyel spune:

      O mica minune, cu mari probleme, asa cum se va vedea in textul aferent pozelor… text pentru care trebuie sa gasesc timp, energie si dispozitie/chef… sa il pot scrie…

  2. Andra spune:

    Alta minunatie a naturii! Felicitari!

  3. Radu Huza spune:

    Frumoase imagini! Cand au fost facute? E bine de stiut, in conditiile in care, data fiind problematica izvoarelor termale din zona, nufarul termal va putea fi admirat, intr-un viitor (foarte) apropiat, doar din (aceste) fotografii.

    • peterlengyel spune:

      Merci pentru apreciere. Imaginile cu nuferii au fost realizate in octombrie 2011. Trebuie sa ne grabim si cu cele cu rosioara si cu melcul… sper ca in luna iunie o sa avem ocazia sa le facem. Totodata, merci pentru articolele trimise de tine.

      • Radu Huza spune:

        Te asteptam… Asteptam si textul… Asteptam sa treaca alegerile locale pentru a ne putea adresa (si noi) premierului…

      • peterlengyel spune:

        Da. Subiectul, aparent banal, este destul de complex daca e sa faci o analiza mai serioasa. Am facut o parte din text… dar ar mai trebui amintite cateva aspecte; totusi, deja si asa are peste 10 pagini… asa ca ma gandesc cum se poate face sa fie mai putin masiv. Modelare🙂

  4. Georgeta Ionescu spune:

    multumesc Peter pentru acest articol, sper ca raul produs acestui sit sa nu fie iremediabil…Radu mi-a trimis si mie in februarie cateva articole din presa locala. Am avut cateva interventii publice si incercat atunci sa intervenim la ANRM, din pacate fara folos…Poate ar trebui reluate demersurile si la Garde de mediu, si la ANRM si la premier…Este incredibil ce se intampla in tara asta cu ariile protejate. Radu a facut si el ce i-a stat in putere. Cred insa ca ar trebui sa fim mai multi si uniti. Ce parere aveti de o solicitare comuna a mai multor ONG-uri de mediu ?

  5. From: Jörg Freyhof via E-mail spune:

    From: Jörg Freyhof
    Subject: Re: Fw: [conservarea_biodiversitatii] rosioara termala endemica dispare
    To: „Peter Lengyel”
    Date: Friday, November 2, 2012, 2:51 PM

    Dear Peter,

    we (Ion Navodaru, Matthias Geiger and myself) visited the site this October and its a disaster. We can offer here space and knowledge how to breed Scardinius. I kept the species more then 14 years ago, when the place was still in a good shape and have some experience with them. I guess now is most important to split the existing Scardinius in several breeding groups and next year, when we have maybe some hundreds of juveniles, to stock them in other warm springs for example in the warm spring near Rabagani which is at 46°45.040’N 022°12.850’’E (There is many Carassius in that warm spring, which would be needed at least to removed partly). Then to apply with the local organisation for a SOS project to find ways to leave some waters in the spring area together with the local authorities. This could/should also be possible by a life+ project, but this is not for the urgency of the problem. Obviously all the guppies present before and also the introduced tropical water plants as Cabomba have already vanished indicating, that there has been a drop in water temperature before this summer

    with best wishes

    Jörg

    From: Jörg Freyhof
    Subject: Re: Fw: [conservarea_biodiversitatii] rosioara termala endemica dispare
    To: „Ion Navodaru” , lengyelpeter@yahoo.com
    Cc: „Matthias Geiger”
    Date: Friday, November 2, 2012, 2:34 PM

    Dear colleagues,

    yes, the situation is very dramatic and I am happy to learn, that some Scardinius at all still exist. There are ways to keep them and to reproduce them outside the original habitat which will soon be lost (most likely this winter). There is then even the possibility, as this is an IUCN site, to go for an SOS project to restore the hot spring. But first to find a way to reproduce the snails and the fish!

    I am ready to help any initiative

    with best wishes

    Jörg Freyhof


    Dr. Jörg Freyhof
    Leibniz Institute of Freshwater Ecology
    and Inland Fisheries
    Müggelseedamm 310
    12587 Berlin, Germany

    Forschungsmuseum Alexander Koenig
    Adenauerallee 160
    53113 Bonn, Germany

    Tel.: ++49/30/64181707
    Skype: jorg.freyhof
    http://owww.igb-berlin.de/abt4/mitarbeiter/freyhof/index.shtml

    FREDIE
    Freshwater Diversity Identification for Europe
    http://www.fredie.eu/

    BioFresh
    Biodiversity of Freshwater Ecosystems:
    Status, Trends, Pressures, and Conservation Priorities
    http://www.freshwaterbiodiversity.eu/

  6. From: Petrescu-Mag via E-mail spune:

    Hello,
    unfortunately, I predicted this fact in my 2006-2008 papers and books.
    Aquarium science is a good solution for conservation of Scardinius racovitzai but there are many legual issues that prevent the keeping, reproduction and spread of native species, including here scardinius, in aquarium.
    vali

    Petrescu-Mag I. V., PhD,
    Senior Researcher (CSII)
    USAMV Iasi & USAMV Cluj & Bioflux SRL
    Tel: 0040 744470794 ; e-mail zoobiomag2004@yahoo.com
    Visit our journals:
    Aquaculture, Aquarium, Conservation & Legislation http://www.bioflux.com.ro/aacl AACL Bioflux
    Advances in Environmental Sciences http://www.aes.bioflux.com.ro AES Bioflux
    Human & Veterinary Medicine http://www.hvm.bioflux.com.ro HVM Bioflux
    Advances in Agriculture & Botanics http://www.aab.bioflux.com.ro AAB Bioflux
    Animal Biology & Animal Husbandry http://www.abah.bioflux.com.ro ABAH Bioflux
    Extreme Life, Biospeology & Astrobiology http://www.elba.bioflux.com.ro ELBA Bioflux
    Porcine Research http://www.porc.bioflux.com.ro Porc Res
    Rabbit Genetics http://www.rg.bioflux.com.ro Rabbit Gen
    ProEnvironment Promediu http://www.proenvironment.ro
    Poeciliid Research http://www.pr.bioflux.com.ro Poec Res
    Ecoterra http://www.ecoterra-online.ro/en

  7. From: Petrescu-Mag via E-mail spune:

    Carassius auratus sau gibelio nu sunt nativi, sunt oricum exotici (avind fie referinta tara, fie zona). Carassius a fost introdus cu multe sute si respectiv zeci de ani in urma din Asia.
    Carassius este invaziva si parazita per masculii altor specii de ciprinide.
    In plus, nu este amenintata cu extinctia nicaieri.
    Scardinius racovitzai este periclitata si nu vad alta solutie decat popularea/ repopularea unor ape din apropiere, care nu au o semnificatie deosebita in ceea ce priveste biodiversitatea. Mentinerea la nesfarsit in acvariu duce la modificari exacerbate in perioade record (drift genetic), hibridari (in cadrul genului, vezi Endlers livebearers), sau chiar disparitia – atata timp cat in acvariul personal fiecare face ce vrea.
    Cyprinodontidele au rezistat exclusiv in acvariu datorita frumusetei lor aparte. Rosioara lui Racovita este frumoasa dar nu iesit din comun… aspectul economic cade, iar pe simtul raspunderii fata de biodiversitate a acvaristului de rand nu va bazati (e pana la genunchiul broastei), daca nu ies bani, nici reproducerea lor nu va avea un succes remarcabil.

    vali

    Petrescu-Mag I. V., PhD

  8. peterlengyel spune:

    An ecosystem with thermal waters is inhabited by species adapted to this unique environment: thermal rudd (Scardinius racovitzai), thermal snail (Melanopsis parreyssi) and thermal water lily (Nymphaea lotus var. thermalis)… it is a nice place. The thermal water extraction for human use (swimming pools, aquapark etc) is producing a decline: the spring that feeds the „reserve” has no power to maintain the water temperature, and in the winter following in 2012-2013… it is possible that lower temperatures will lead to the extinction of these endemic species. In the previous winter it was already a dramatic situation, with thermal water pumped from adjacent wells to temporarily avoid the catastrophe. Environmental authorities have no interest or ability to intervene effectively… The area is also a Natura 2000 site. There is a „Ministerial Commission”, which will have eventually some debates, while the winter is coming…

  9. peterlengyel spune:

    „Adio, nuferi! Unică în Europa, rezervaţia cu nuferi din Băile 1 Mai a dispărut cu totul”
    http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/adio-nuferi-unica-in-europa-rezervatia-cu-nuferi-din-baile-1-mai-a-disparut-cu-totul-105416.htm

    De ce este acesta un articol foarte trist? Pentru ca era clar ca o sa se intample… era evident ca acest loc unic prin ecosistemul sau termal cu speciile sale endemice, cu statut de rezervatie naturala, sit Natura 2000… o sa dispara daca nu se face ceva,… dar cine avea puterea sa faca, cine avea capacitate decizionala? Imbecile-politicianiste „autoritati”, „agentii”, „garzi”, „ministere”, populate cu o adunatura de inculti si slugi… sau de oameni care ar dori sa faca ceva dar nu au nici un fel de putere de a face… Deciziile-indeciziei au fost in mana unor proaste care freaca papusa… au stat cu mana la caldura umeda… Cretinii naibii, care ei trebuiau sa dispara! Dar cine sa ii traga la raspundere? Natura care moare?

    Daca poate sa fie ceva si mai trist, este faptul ca alte si alte rezervatii vor urma sa fie distruse, umplute cu microhidrocentrale, cu parcuri de eolinene, lasate de izbeliste fara masuri reale si eficiente de protejare a valorilor naturale, o degradare fara seaman… totul acoperit cu hartii care arata ca „impactul asupra mediului este nesemnificativ”, semnate si stapilate, stele galbene… Holocaustul Viului, in ultimele locuri unde Natura Salbatica mai exista in Uniunea Europeana.

    Vreau sa te intreb, ce se intampla in ceva societate mai normala, daca un ministru (sau 2?), prefect, sef de agentie de protectia mediului etc… din indiferenta si delasare/ incompetenta, lasau sa dispara o rezervatie emblematica a tarii… parte a retelei ecologice europene Natura 2000, cu specii endemice care exista doar aici? Biodiversitatea unica a acestui loc a cazut prada agresiunii umane… extragerii ilegale de ape termale… si extragerii legale din foraje aprobate de ANRM… despre care se zicea ca nu vor avea efecte semnificative… cu toate ca era evident contrariul. Din acest tip de dezastru se constata ca astia nu au nici pricepere/ expertiza, nici capacitate si nici dorinta de a proteja valorile naturale, ci ocupa doar niste pozitii in structuri administrative lipsite de vlaga! Ei emit orice act, orice document, daca „trebuie”, „din interes de serviciu” ei inchid ochii si la un dezastru ecologic iminent, care inca putea sa fie stopat…. daca era cine sa actioneze. Este revoltator, strigator la cer… si imi vine sa ii injur cum stiu cel mai agresiv, cu toti Dumnezeii lor… dar ei nu ar intelege deoarece acele injuraturi venite din suflet ar fi doar in maghiara.

  10. Mihai Olenici via FB spune:

    iti vine sa plangi cand vezi ce au putut sa faca monstrii aia, acolo!…

    si aceiasi indivizi criminali circula liberi, vorbesc in public, senini, fara nici o grija pentru ca stiu ca nu li se poate intampla nimic, pentru ca toti sunt pe-o mana – politicieni, institutii publice cu responsabilitati in domeniu, afaceristi – toti invart aceiasi bani din care isi iau partea si ii doare fix in cur de natura, de apele termale si flora si fauna lor unica, ii doare in cur si de muzeul tarii crisurilor [pe care mai vor sa-l si amendeze!] si de sectia de stiintele naturii si de ong-uri si de toti.

    de ani de zile se stie, se discuta discutii, se analizeaza, se evalueaza etc etc. si in timp ce se intamplau toate acestea, o adunatura de marlani, semianalfabeti, grobieni, excroci, nemernici, inapoiati, penali care circula liberi deghizati in politicieni si afaceristi distrugeau sistematic o minune a naturii…

  11. Maghiar Lacramioara Mihaela via FB spune:

    Mi se rupe sufletul…

  12. Sabin Uivarosan via FB spune:

    Mi se pare incredibil ca autoritatiile au stat si nu au luat nici o masura. Am reusit sa distrugem 100 000 de ani de evolutie, sa eradicam doua specii unice, numai pentru ca unii sa isi faca piscine cu apa termala. E bataie de joc. Chiar nu mai exista nici un fel de autoritate in tara asta care sa ia masuri?

    • Gik gacik spune:

      Daca 100.000 de ani de evolutie pot fi eradicati de cativa oameni atunci toata suta asta de mii de anii de evolutie mi se pare in zadar si mai devreme sau mai tarziu „evolutia” asta s-ar dovedi in van oricum.

  13. Bogdan Bartos spune:

    Tara nimanui. Educatie zero. Politica e unsa de bani. Politia e marioneta sistemului. Sistem corupt. Autoritati care exista doar pentru interese personale. Legea e o gluma proasta. Tara nimanui.

  14. Roxana Ion via FB spune:

    e socant cata ignoranta si prostie exista pe lumea asta! e foarte trist ce s-a intamplat acolo…

  15. Diana Martin via FB spune:

    Bihorul este unul din cele mai corupte judete din Romania. Multi interlopi si-au facut case cu incalzire din zacamnatul termal in zona. Toti imbecili judetului au vile in zona, cat mai mari si impozante sa arate altora cine e seful. O gloata de imbecili care au distrus un loc unic in lume. De cand s-a inceput exploatarea zacamantului de apa termala au fost atentionari cu consumul. nimeni nu le-a luat in seama, noi vile au aparut si proiecte imobiliare impozante pentru toti corupti judetului de la militieni la securisti. Era locul meu preferat din Romania! Multumesc sincer partidului!

  16. Paál Gábor spune:

    Gratulálok az íráshoz!!! Nagyon érdekelne, hol talált rá a sok-sok földtani részletre, melyek egy része saját munkám eredménye, azzal a bizonyos utánpótlódási elmélettel együtt, melyet máig sem cáfoltak meg. Sőt – a források kiapadása is azt igazolja, különben én korábbra vártam ezt a sajnálatos eseményt. Az a helyzet, hogy 1986-ban elhagytam a „Kárpátok géniuszának sokoldalúan fejlett szocialista társadalmát” és saját munkáimat sem vihettem magammal. Igy szívesen olvasnám őket újra, ha valahol a neten talált rájuk.
    Üdvözlettel
    Paál Gábor

  17. ralus spune:

    multumesc pentru primele fotografii!, nu ca restul nu ar fi important… dar am putut sa vad inca odata micul colt de rai.

  18. Ana spune:

    Luna trecută, într-o dupămasă m-am plimbat cu familia pe malul lacului din Băile 1 Mai şi lacul era plin cu apă termală, şi apa plină cu nuferi încă neânflorite. Oare au reuşit oamenii de ştiinţă şi naturaliştii să rezolve problema apei pirdute din lacul cu nuferi??

  19. gheorghe spune:

    28.o6 2014 Domnule Peter Lenghel va respect si va apreciez pentru tot ce ati scris despre rezervatia din 1 mai, trebuie sa ne unim fortele si chiar toata natiunea romana pentru a salva aceasta frumoasa rezervatie , eu consider ca trebuie data o lege de urgenta de catre guvern in care sa fie scoase in afara legi forajele ilegale apoi facute controale obligarori in toate curtile din zona sanmartin si cei prinsi ca au foraje ilegale, pedepsiti penal deoarece se fura chiar pe ei insisi distrugand emblema zonei adica rezervatia. Nu stiu de ce politia si jandarmi nu controleaza curtile chiar si acum? Ar trebui si forajele legale limitate, adica sa nu extraga decat un anumit numar de m3 de apa pentru a da posibilitate resursei subterane de apa termala sa se refaca. va rog prin acest mesaj sa incercati tot posibilul pentru a reusi revenirea rezervatiei

  20. peterlengyel spune:

    Ultimii nuferi din Băile 1 Mai se predau!
    Scris de Cristian Horgoș – Muzeul Ţării Crişurilor a demarat demersurile de predare a custodiei asupra rezervaţiei din Băile 1 Mai.
    În mod normal, la jumătatea lunii iulie trebuiau să fie înfloriţi nuferii din Rezervaţia Naturală „Pârâul Peţea” din Băile 1 Mai. Însă orice curios poate intra pe uşa rămasă fără lacăt pentru a se convinge că doar câţiva nuferi piperniciţi au mai supravieţuit în lacul Ochiul Mare. De fapt, fostul lac a ajuns o băltuţă întreţinută printr-un furtun ce aduce apă termală din altă parte căci izvorul sublacustru practic a secat. De Roşioara lui Racoviţă nici nu poate fi vorba în băltuţa respectivă. Eventual să mai fi rezistat pe fundul ei vreun exemplar de melc termal relict…
    „Cartoful fierbinte”, la Minister

    Rămaşi fără speranţă, muzeografii orădenii care deţin custodia asupra Rezervaţiei unice în Europa au iniţiat luna trecută procedura de predare a custodiei la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climaterice. „Am sesizat în scris, repetat, autorităţile cu competenţă în domeniu, privind pericolul de secare a izvorului sublacustru din cauza explorării excesive a apei termale de către agenţi economici din vecinătate. Noi nu avem pârghii să controlăm debitul forajelor, mai ales a celor fără contoare, aşa încât am informat Ministerul Mediului că dorim să le predăm custodia. Ne-au răspuns de la Minister că au luat notă de solicitarea noastră şi aşteptăm următoarea etapă din procedură. E mai mult decât regretabil dar altceva nu avem face”, ne-a declarat ieri Radu Huza, din partea Muzeului Ţării Crişurilor.

    Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor ne-a încredinţat, tot ieri, că până acum nu a primit un semnal oficial de la Ministerul Mediului.

    „Muzeul Ţării Crişurilor are un contract de custodie cu Ministerul Mediului. Dacă există intenţia să predea custodia, doar după finalizarea demersurilor la nivel de Minister va ajunge la noi o decizie prin care APM Bihor ar putea să preia amplasamentul rezervaţiei”, ne-a orientat directorul APM Bihor, Sanda Mercea.
    Foraje legale, fără contor

    La câteva zile după notificarea Ministerului, Garda de Mediu (GM) Bihor a reluat controalele la forajele din zona Băile 1 Mai.

    „Toate forajele controlate de noi avea licenţă legală de funcţionare, fie pentru explorare, fie pentru explorare şi exploatare”, ne-a declarat comisarul-şef al GM Bihor, Viorel Ţepele.

    Iar responsabilul de filiala Bihor a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), ne-a lămurit şi de ce nu sunt obligatorii contoarele la forajele cu licenţă de explorare.

    „La forajele cu licenţe de cercetare, nu s-a stabilit încă debitul fiindcă sunt în probe. Aceasta înseamnă că, cel puţin un an, se monitorizează constanţa în timp a unor parametri – debit, temperatură, compoziţie chimică – înainte de a se omologa zăcământul respectiv şi a se trece la exploatare.

    În Băile 1 Mai sunt două unităţi turistice cu licenţă de explorare, dintre care una nu are piscină iar la cealaltă se vede uşor că nu s-a conectat niciodată forajul ca să îşi umple bazinul. În cazul rezervaţiei din Băile 1 Mai, noi vedem efectele dar cauzele sunt prea complexe pentru a spune cu siguranţă că forajele sunt de vină”, ne-a declarat Miron Avram, şeful ANRM Bihor.
    Salvări în acvarii

    În timp ce autorităţile caută cauze şi responsabilităţi, cele trei specii relicte din rezervaţie ar putea fi salvate prin iniţiative neguvernamentale.

    Astfel, Muzeul a obţinut anul trecut 13.000 de dolari de la fundaţia conservaţionistă a prinţului saudit Mohamed bin Zayed pentru a înmulţi, în captivitate, melcul Melanopsis şi Roşioara lui Racoviţă. Iar universitarul orădean Cristian Felix Blidar şi masterandul Ioana Maria Tripon au început, tot anul trecut, cultivarea în vitro a nufărului termal în laboratorul universitar «Expo Flora» de pe Aleea Ştrandului. Ambele iniţiative îmbrăţişate de Muzeu par să-şi fi atins scopul, rămânând să se găsească soluţii de durată pentru refacerea volumului minim de apă termală din Lacul Ochiul Mare pentru ca speciile să fie reintroduse în mediul lor natural.

    http://www.bihon.ro/ultimii-nuferi-din-baile-1-mai-se-predau/1442084

  21. peterlengyel spune:

    Lacul termal de la Baile 1 Mai – in pericol de extinctie

  22. Laurenta Mihaela ALEXANDROV via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Buna ziua,

    Am primit aceste doua mesaje emotionante
    si m-am gandit sa va cer parerea, gandindu-ma ca poate exista solutii
    pentru rezolvarea unei probleme ecologice ce pare imposibia la prima vedere,
    despre care unii dintre d-voastra cred ca ati auzit.

    Orice parere conteaza si orice implicare poate fi binevenita.
    Va multumesc.

    Laura Alexandrov

    On Sunday, July 27, 2014 10:53 PM, gabriela grigoras wrote:

    Dragi colegi,

    Am finalizat editarea unui film al proiectului de conservare ex situ a speciilor animale termale de la Baile 1 Mai. A fost realizat cu scopul popularizarii unui subiect fragil si cu viitor incert …

    Va doresc vizionare placuta si va multumesc pentru atentie,

    Gabriela Grigoras, Dr. Eng.

    Aquarium Curator
    Movable Cultural Heritage/Ichthyology Expert
    Museum Complex of Natural Sciences
    Aquarium Department
    Str. Regiment 11 Siret nr. 6A
    800 340 Galati Romania
    Tel + 40 236 411 898
    Fax + 40 236 414 475
    E-mail griggabi@yahoo.com

    Buna ziua!

    Ma bucur daca v-a placut, va multumesc pentru ca ati gasit timp sa-l vizionati si pentru aprecieri.

    Din pacate, ecosistemul de la 1 Mai, dispare, repede si sigur, asa afirma custodele rezervatiei. De aceea trebuie sa gasesc o alternativa pentru continuarea ex situ; am un nr mare de pui care erau destinati suplimentarii unei populatii care nu va mai exista in scurt timp in mediul natural; vom incerca mai multe acvarii (Constanta, Tulcea) sa-i stocam in continuare. Probabil vom detine „extinct in the wild species”.

    ………………………..poate avem ocazia cind mai veniti prin Galati?

    ………………………..toate cele bune, tinem legatura,

    Gabi Grigoras

  23. Stefan Ciurescu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Soluţia radicală ar fi blocarea tuturor forajelor
    autorizate sau nu şi sancţionarea severă a tuturor
    beneficiarilor….
    Dar, ţi-ai găsit!
    Nici aşa nu este sigur să ecosistemul îşi va reveni…

    Ştefan Ciurescu

  24. Gabriela Grigoras via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Multumesc, inca o data, Doamnei Laura Alexandrov pentru empatie.
    Din pacate, nici empatia, nici solidaritatea profesionala – nu stiu in acest moment ce anume ar fi necesar – nu mai poate salva un ecosistem. Conteaza ca e unic sau nu, ca speciile sunt endemice sau nu, sunt specii sau nu, ecoforme sau nu? Natura a evoluat acolo pentru a persista. Si nici o calamitate nu a intervenit pt a o distruge. Ci altceva…

    Am inceput acel film cu un discurs pragmatic. In timp ce pregateam stocul pentru a fi reinstalat in ecosistemul sau de provenienta. Dupa ce un grup foarte mic de oameni s-a preocupat de CONSERVAREA EX SITU, citeva luni. Foarte …ecologic dar o cale pt a lasa timp celor care trebuie sa auda, ca ecosistemul are nevoie de ajutor. Drastic si urgent.
    Un discurs pragmatic, despre analiza multivariata – care sa ateste ca rosioarele termale sunt rosioare termale si nu citiva locuitori obisnuiti, rosioare captive si obisnuite intr-un mediu termal. Si daca ar fi obisnuite?
    Un dfiscurs pragmatic despre rate de supravietuire pe durata dezvoltarii embrionare, larvare si crestere in primele stadii de viata.
    Un mesaj pragmatic despre norme de populare in bazine alocate in raport cu resursele proiectului. A propos, un proiect cu finantare externa.
    Un discurs pragmatic despre constientizare.
    Apoi am aflat ca este primul an in care ecosistemul nu a mai revenit la capacitatea sa de inundare. In 2 mp de apa este criminal sa duci un lot de animale pentru a „suplimenta o populatie cu noi indivizi care sa contribuie la supravietuirea speciei” cind sunt toate indiciile ca ecosistemul dispare…

    Si atunci, discursul pragmatic devine emotional dar emotiile nu ajuta un ecosistem pentru a supravietui.
    Am in grija 70 specii si nici una nu prolifereaza fara o grija deosebita, atentie, cunostinte. Si da, resurse. Cu toata grija, atentia, resursele, m-am adresat presei cu mesajul ca este meritul speciei ca a produs descendenti in captivitate, pregatiti pentru a sustine o populatie care dispare intre timp. Daca am simti forta unei specii in prag de disparitie, pentru a supravietui, poate ca ne-am rusina ca suntem in virful piramidei trofice. Sau nu suntem?

    Inima rosioarei termale mai bate, inca, la Galati, si pentru ca un semnal de alarma a fost tras pe blogul lui Peter. Cu siguranta ar mai fi batut, inca, in alte locuri.

    Este ciudat ca populatiile umane sunt formate, uneori, doar din indivizi.

    Ma mai intreb, ce s-ar intimpla daca fisa postului ar fi scrisa pentru oameni nu pentru roboti. Cred ca economia ar functiona, poate chiar mai bine. Ecosistemele, de asemenea.

    Revenind la pragmatism…
    Poate alta data.

    Am dorit, deseori, sa va informez in legatura cu pasii unui proiect – deoarece liderul acesti grup este cel care m-a inspirat – care are fi trebuit sa aiba o finalitate mult mai generoasa.Acum ar fi fost cel mai nepotrivit moment.

    Cu respect.

  25. Daróczi J. Szilárd via FB spune:

    Sajnos ez nem lájkolnivaló. Nagyon szomorú. Reménykedjünk, ha majd az élőhelyfeltételek valamelyest visszaállnak (ha majd lesz ilyen), egy visszatelepítési programmal a faj ismét úszkálhat „hazai vizekbenˮ. Remélem, hogy akvarisztikai körülmények között szaporítható. Persze, ez még silány vigasz, csak lehet egy fény az alagút végén.

  26. Jon Grieg via FB spune:

    Printre motivele pt care de un an si ceva n-am mai facut filme documentare prin Romania este si faptul ca totul se distruge. Indiferent despre ce valori e vorba – de la natura la arhitectura – dupa un an sau doi un film nu mai e de actualitate, pentru ca o buna parte dintre subiectele descrise au disparut deja. Si e vorba doar de distrugeri – actualitatea nu se pierde niciodata in Romania pentru ca ar fi aparut ceva mai bun sau mai frumos.
    Iata articolul unui consultant cu care am colaborat – despre un loc care nu mai e la fel cum era in 2012. „Iulie 2014. Cum dispar de pe Planetă niște specii endemice care erau doar în apele termale de lângă Oradea?…”

  27. An Da via FB spune:

    trist cum niste cretini distrug ceea ce natura a pastrat milioane de ani

  28. Istvan Sas via FB spune:

    aici toti pt nuferi se streseaza… nuferi mai poti aduce din Nil… dar cum refaci evolutia rosioarei si a melcului?

  29. An Da via FB spune:

    ”cauzele sunt prea complexe pentru a spune cu siguranţă că forajele sunt de vină”, ne-a declarat Miron Avram, şeful ANRM Bihor ?????

    omul asta se face ca nu stie cum sta treaba?

  30. peterlengyel spune:

    ce se mai poate zice, in afara de felicitari sincere si totale pentru efortul depus?

    http://aliantapentruconservareabiodiversitatii.wordpress.com/2014/07/31/reproducerea-in-captivitate-si-mentinerea-ex-situ-a-populatiilor-de-scardinius-racovitzai-si-melanopsis-parreysii/

    REPRODUCEREA ÎN CAPTIVITATE ȘI MENȚINEREA EX SITU A POPULAȚIILOR DE SCARDINIUS RACOVITZAI ȘI MELANOPSIS PARREYSII

    Aceasta este o parte din ISTORIA scurtă a unui proiect despre conservarea ex situ a unor specii al căror ecosistem originar va deveni ISTORIE in scurt timp, din prea multă indiferență…

    Partea de proiect care ține de responsabilitatea mea. Obiective reușite ex situ, situație dramatică in situ.
    Un proiect cu o finanțare – nu, nu internă – externă, din partea unui prinț arab care a făcut una dintre puținele excepții, atras fiind de o inițiativă de conservare ex situ, fondurile sale fiind dirijate mai ales in direcția susținerii eforturilor de conservare in situ, din întreaga lume: MOHAMED BIN ZAYED SPECIES CONSERVATION FUND/Abu Dhabi.

    Un parteneriat între instituții din România și Ungaria.
    O măsură disperată a custodelui unei rezervații naturale unice în lume, declarată astfel din 1932.

    Conservarea ex situ a înseamnat transfer din mediul originar, studiul, propagarea și …

    …și finalitatea era normal să fie una singură: suplimentarea populației din mediul de proveniență, cu congeneri.

    Rezultatele, până la acest moment, ale proiectului de conservare ex situ, ar fi trebuit sa fie motiv de bucurie – rezultate pe măsura entuziasmului cu care am preluat un semnal de alarmă de pe blogul lui Peter Lengyel, pentru a(-mi) dovedi ca lucrurile se pot schimba în bine atunci când oameni lucrează în același scop.
    Scriu azi fără vreo bucurie pentru ca, in situ, lucrurile se destramă. Un alt ”proiect” distruge natura și întreaga și îndelungata sa evoluție.

    Eforturi ale custodelui rezervației au netezit calea pentru derularea acțiunilor în limitele respectării legii. Un număr limitat de indivizi din cele două specii a fost aprobat de către minister pentru colectare în stare vie, de pe teritoriul rezervației.
    Partenerii si-au asumat transportul și aclimatarea de loturi în limitele infrastructurii disponibile.

    Pregătirea acvariilor, în vara anului 2013.
    S-au prevăzut materialele și echipamentele care să asigure construcția și întreținerea, în acvarii, a unui mediu de viață stabil. Pe baza surselor bibliografice existente, referitoare la tipul de ecosistem și comportamentul speciilor-țintă, am propus amenajarea unor bazine cu asociații de plante tropical-dulcicole, ca principală metodă de enrichment medial care să stimuleze reacțiile naturale înclusiv comportamentul reproductiv.
    Pe baza datelor relativ precare privind mediul abiotic din perioada ”bună” a lacului (medii lunare, anuale și multianuale, prelucrate statistic), am extras un model al principalilor factori fizico-chimici ai apei, pentru crearea unui mediu optim de viață pentru viitorii locuitori ai acvariilor.

    Prima campanie de colectare, în august 2013.
    Partenerii s-au întâlnit, și-au comunicat față în față ideile, obiectivele, așteptările, întrebările, speranțele și temerile.

    … și primele exemplare de roșioara lui Racoviță sunt capturate.

    După o recunoaștere a terenului și un prim contact cu două specii, una foarte timidă iar cealaltă reprezentată printr-un număr extrem de redus de indivizi, cu greu de descoperit în lac, am revenit în octombrie 2013, pregătiți cu metode adecvate de prelevare: 45 exemplare de roșioară termală și 15 exemplare de melc termal au trecut cu bine drumul de 700 km, spre noua lor casă – temporară, nu? – cu … promisiunea că vor reveni acolo, mai mulți pentru a susține o populație mai puternică…
    Specimenele colectate au fost transportate în saci de polietilenă, umpluți în proporții bine cunoscute de apă/oxigen pur, protejați de folie termoizolantă pentru menținerea temperaturii constante, preferată de cele două specii termofile.

    Un studiu hidrobiologic sumar în teren (pentru că legislația de mediu nu permite intervenții decât cu aprobări speciale) oferă o altă imagine tristă: numeroase cochilii goale de tineri și foarte tineri Melanopsis parreyssii în substratul mâlos (colmatat prin acumulări organice mari ca urmare a dezvoltării excesive a vegetației tropicale de origine alohtonă din ultimile decenii) în zona de lac expusă frecvent la variațiile bruște și frecvente ale nivelului apei, probabil indivizi care au pierit înainte de a putea accede zona inundată a lacului.

    După 24 ore de acțiuni în teren și deplasare pe traseul Oradea – Galați, au urmat câteva ore de aclimatare a specimenelor la condițiile din acvarii. Și apoi …câteva luni de ”monolog”, ”dialog” și relații interpsecifice om – pește… . Mda, nici o glumă nu e bună în contextul acesta.
    Am citit despre ”domesticirea” peștilor; există riscul alterării particularităților comportamentale naturale, dar după mai multe generații de captivitate; după mai multe generații există și multe alte riscuri… . Conservarea ex situ trebuie să asigure condițiile astfel încât loturile înapoiate/ reintroduse/ relocate în mediul natural (originar sau similar) să aibă toate șansele deplinei adaptări.
    100% supraviețuire în urma prelevării/ manipulării, transportului, aclimatării.
    Sensibilă la manipulare, roșioara lui Racoviță a dovedit un potențial adaptativ mare și o refacere rapidă în urma stresului acumulat; comportamentul de hrănire, refacerea leziunilor dobândite prin pierderi de solzi, comportamentul de cârd au fost urmărite pentru a aprecia corect șansele de conservare ex situ iar observațiile au fost încurajatoare, încă de la început.

    Melcul termal, Melanopsis parreyssii…

    … un organism mult mai pretențios, cu mai multe necunoscute ale biologiei sale, relațiilor intra- și interspecifice. Poate o perioadă prea scurtă de studiu? Un număr prea mic de indivizi, juvenili în proporție de 75%, cu cerințe crescute pentru un mediu complex și greu de reprodus artificial? Răspunsuri valoroase vom găsi la echipa de profesioniști remarcabili din Ungaria.

    Roșioară termală sau nu?
    În ultimile ierni, temperatura apei în lacul termal a scăzut frecvent și drastic, sub limita inferioară de toleranță a speciei.
    Studiile de genetică derulate în Ungaria în cadrul proiectului vor elucida statutul populației aflate, încă, în Ochiul Mare.
    Rezultatele studiilor statistice ale particularităților morfometrice și a geometriei corpului specimenelor prelevate susțin diferențierea dintre Scardinius racovitzai și Scardinius erythrophthalmus (conform figurii de mai jos privind dispunerea specimenelor în morfospațiul analizei multivariate, PC1 47.109% și PC2 15.385%).

    Nu voi enumera bibliografia studiată, va fi momentul și locul pentru a o face.
    Dar din acea bibliografie, cu date, nu contradictorii dar diferite (privind sezonul de reproducere al roșioarei termale, modelul abiotic pe durata sezonului de reproducere, limita termică de toleranță de exemplu), am extras informațiile utile pentru a interveni la momentul și cu măsurile oportune pentru succesul propagării unei specii care are nevoie de susținere pentru a supraviețui…
    Și timpul a trecut, decembrie, apoi ianuarie, apoi februarie…
    4 variante experimentale, 4 acvarii, 45 indivizi. Ne-am adaptat și noi, pe cât posibil, comportamentul ca răspuns la timiditatea unei specii… care își folosește toată energia disponibilă pentru a supraviețui, până când nu vom excede potențialul său de a evita pericole neînscrise în codul său genetic.

    Și apoi a venit 1 martie.
    Prima pontă depusă. Un prim răspuns la condiții induse de om, similare celor din mediul natural în aceeași perioadă: creșterea graduală a ritmului diurn de strălucire a Soarelui, scăderea temperaturii… ; tuburi speciale de neon cu spectru similar luminii solare au fost folosite în cadrul strategiei de enrichment medial.
    Rezultatele s-au obținut în (doar) 2 dintre variantele experimentale ca efect la factorii induși, ceea ce a permis definirea condițiilor optime într-o bază de date disponibilă pentru alte viitoare experimente…
    Stimularea reproducerii prin controlul temperaturii și al luminii a funcționat. Sau nu… cum am mai spus – este meritul speciei de a produce descendenți pentru susținerea unei populații care nu este încă pregătită să dispară. Noi suntem?…

    Momentele depunerii pontelor într-una din variantele experimentale (cu săgeată), funcție de ritmul diurn al luminii și dinamica temperaturii (parametru măsurat cu senzor din 3 în 3 ore și stocat de echipamente electronice).

    Numărarea puilor după parcurgerea primelor stadii de viață, pentru evaluarea potențialului de înmulțire în captivitate.

    Timpul a trecut și viabilitatea lotului de adulți precum și descendenți obținuți în captivitate a dovedit că inițiativa proiectului de conservare ex situ a fost una extrem de utilă: un număr semnificativ de indivizi este pregătit pentru a reveni în lacul termal și susține, suplimentar, o populație puternic presată de degradarea habitatului. Doar că lacul nu ”mai este pegătit”…

    La începutul proiectului, în 2013, dispăreau în flăcări tablouri unice, furate dintr-un muzeu olandez. Ele nu vor mai putea fi recreate.
    O operă de artă a naturii dispare.
    Cine se va întrece cu natura pentru a realiza o copie a ei?

    Conservarea ex situ și-a atins obiectivele. Inima roșioarei termale bate la Galați, în acvariile pregătite special.
    Și totuși, în scurt timp, vom vorbi de ”extinct in the wild species” pentru că lacul termal de la Oradea dispare, rapid, chiar în aceste zile. Suplimentarea/ susținerea populației existente prin adaos de congeneri nu mai este o soluție viabilă.
    Soluții complementare:
    • Reintroducerea de noi indivizi în habitatul restaurat – un vis frumos…
    • Translocarea de noi indivizi în habitate similare din interiorul arealului de răspândire (?)
    • Conservarea/ introducerea benignă într-un nou areal similar ecologic…
    Nu sunt un colecționar ci un păstrător al unor indivizi cu ajutorul cărora se poate transmite un mesaj. Cu condiția să se asigure cele mai bune condiții de mediu, de spațiu, de hrană, de relații sociale. O depozitare în captivitate a unor specimene, pe durate de timp comparabile cu supraviețuirea în mediul natural.
    Captivitatea poate fi o noțiune relativă? O realitate concretă sau o percepție? Eu sunt captivă în această țară din varii motive. M-am întrebat dacă și colegul de la observatorul astronomic se simte oare captiv în acest univers, atunci când caută la marginile lui.
    Dar menținerea în captivitate a ultimilor descendenți dintr-o specie dispărută în mediul natural nu este nici percepție nici ipoteză de lucru. Este o imagine dură a … captivității.

    Și reiterez un alt gând care mă preocupă aceste zile: dacă am simți forța unei specii pentru a supraviețui…

    …am fi pe altă treaptă de evoluție în biosferă.
    Mai multe imagini, aici…:

    Gabriela Grigoras, Dr. Eng.
    Aquarium Curator
    Movable Cultural Heritage/Ichthyology Expert
    Museum Complex of Natural Sciences
    Aquarium Department
    Str. Regiment 11 Siret nr. 6A
    800 340 Galati Romania
    Tel + 40 236 411 898
    Fax + 40 236 414 475
    E-mail griggabi@yahoo.com
    Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
    http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
    Vă mulțumim pentru share!
    © Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii

  31. Florin Floreanu via FB spune:

    Depozitul de armament de lângă Băile Felix, unde am prestat 4 luni de armată, a ajuns pensiune. Acum patronii pensiunilor din zonă au luat și apa din lac.

  32. Gabriela Grigoras via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Re: [conservarea_biodiversitatii] Cum dispar singuraticele specii endemice de vertebrate din România?

    Intrebarea nu e retorica.

    Ne trece prin minte, fiecaruia, raspunsul policianului si al functionarului/directorului din oricare dintre institutiile responsabile si localnicului si intreprinzatorului si beneficiarului si specialistului si autodidactului si al … . Ba chiar ne-am confruntat cu diferite astfel de raspunsuri.
    Realitatea este una singura: dispar populatii, ecosisteme, specii, … in timp ce omul confisca tot mai multe nise spre (aparent doar) folosul sau. Nu suntem nici macar in faza constientizarii greselilor pentru a invata apoi din ele si a nu le repeta; invatare – la o scara reprezentativa care sa produca efecte.

    Multumesc, Peter.
    Munca ta dovedeste ca nu e totul pierdut; este, de fapt, singura cale acum si aici.
    Mult, mult succes.

    Cu respect.

  33. alex spune:

    Ar trebui incercata o curatate a izvorului si sa nu se ascunda toata lumea dupa forarile ilegale sau legale. Inainte de 90 se consuma cel puutin atata apa ca si azi daca nu cumva si mai multa. Plus ca se spuna ca paraul a mai secat o data cu mult timp in urma insa atunci s.a gasit solutia, adica s.a curatat izvorul asa cum s.a putut atunci

  34. peterlengyel spune:

    ape termale din Bihor și din Nevada

    distrugerea ecosistemelor cu ape termale… ca și la rezervația Pețea

    „northwestern Nevada (…) the project is in the land of cowboys and Indians. The study site is a thermal wetland”

    „The waters of the springs are heated to a very hot 38C by the fault they sit atop. My task was to develop an ecological description of the site, including the flora and fauna, describe the human impacts to the site, and suggest some remediation and restoration activities. I had a lot of help in this project from professionals and nonprofessionals who volunteered their time to conduct plant and bird surveys and assist in other ways. These springs are only a remnant of a much larger system, part of which has been developed into a privately owned recreation facility with hot water…water to release the pain and tensions of life from those who submerge their often aging bodies into the steamy waters.”

    http://hidden-springs.blogspot.ro/2015/01/water-hot-and-cold-i.html

  35. peterlengyel spune:

    Furt de apă termală, detectat din elicopter. Camerele cu termoviziune au surprins foraje ilegale în Băile Felix

    http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Baile+Felix+1+mai+furt+apa+termala+elicopter+

    Resursa de apă termală din zona Băilor Felix, din judeţul Bihor, se epuizează văzând cu ochii. Lacul cu nuferi, monument al naturii şi păstrătorul unor specii unice în lume, este acum doar o baltă. Ca să afle unde dispare apa, autorităţile au apelat la un elicopter dotat cu cameră de termoviziune, care a survolat zona.

    Autorităţile suspectează că unii proprietari din zonă cer avize pentru foraje de apă rece. Însă, odată ce se văd cu actele în mână, fac foraje la adâncimi mai mari – de câteva zeci de metri – şi extrag apă termală din rezervorul-monument al naturii. Unii o folosesc pentru piscine, alţii ca apă caldă, în casă.

    (…)

    Celebrul Lac cu nuferi de la Băile 1 Mai, declarat monument al naturii în 1931, riscă să dispară. Câteva milioane de ani, aici au supravieţuit specii unice în lume. Acum, din cauza furtului de apă termală, nivelul lacului a scăzut drastic şi au mai rămas doar câţiva nuferi. Ultimele exemplare de melc termal şi de roşioară, un peşte descoperit de Emil Racoviţă, au fost mutate în acvarii, în laborator.

    Autorităţile locale au filmat zona din elicopter, pentru a descoperi forajele ilegale.

    „S-au descoperit o mare parte, spunem noi, o parte importantă din forajele ilegale”, a declarat Claudiu Pop, prefectul județului Bihor. „Considerăm că avem o bază de pornire spre zonele în care, spre locuinţele în care vom face această verificare”, a adăugat el.

    ::::::::::::::::::::::::
    De rusinea Europei: Rezervatia cu nuferi de la Baile 1 Mai s-a stins de tot

    http://www.ecomagazin.ro/de-rusinea-europei-rezervatia-cu-nuferi-de-la-baile-1-mai-s-a-stins-de-tot/

    Toate lucrarile stiintifice si povestile despre Rezervatia Petea, „casa” celebrului nufar termal, a rosioarei lui Racovita si a melcului termal, ar putea incepe de-acum cu „a fost odata…”. Numeroasele semnale de alarma trase in ultimii trei ani de specialisti s-au dovedit inutile, rezervatia disparand chiar sub ochii celor care ar fi trebuit s-o salveze.

    In lacul Ochiul Mare, inima rezervatiei, nu mai exista nicio urma de viata. Nufarul a disparut pur si simplu, iar ultimele exemplare de melci si rosioare au fost mutate in acvarii. Un dezastru, in lipsa unei minuni, ireversibil, a carui cauza a fost cautata, recent, chiar si cu un… elicopter special al Ministerului Afacerilor Interne.

    Unicat ignorat

    Supravietuitoare a ultimei glaciatiuni, rezervatia naturala Paraul Petea din Baile 1 Mai, care cuprinde si lacul Ochiul Mare, cunoscut popular sub denumirea „Lacul cu nuferi”, este protejata de lege din 1932. Cu un an inainte, nufarul termal (denumit stiintific Nymphaea lotus var. Thermalis) fusese declarat monument al naturii, gratie unicitatii sale in Europa. Ulterior, caracterul unic al rezervatiei a fost intarit si datorita altor doua specii: melcul termal (Melanopsis parreyssi) si rosioara lui Racovita (Scardinius erythrophtalmus Racovitzai), o varietate de peste botezat dupa descoperitorul sau, biologul Emil Racovita. Toate cele trei specii s-au dezvoltat multumita apei geotermale care, de milenii, urca in lac dntr-un izvor sublacustru.

    De cativa ani, insa, acesta a inceput sa sece. Scaderea nivelului apei a fost remarcata in decembrie 2011, cand specialistii Muzeului Tarii Crisurilor (MTC), custodele rezervatiei, au constatat, de asemenea, ca si temperatura apei scazuse, de la 30 la doar 10 grade. Biologii au trecut lacul pe „aparate”, ca pe un pacient bolnav, alimentandu-l cu apa termala dintr-un foraj exploatat de SC Turism Felix. Tot atunci, MTC a informat Ministerul Mediului, cu care incheiase conventia de custodie, ca disparitia apei in lac ii depaseste competentele, zacamantul termal fiind in raspunderea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

    O baltuta

    De atunci si pana acum, apa a continuat sa dispara. „In prezent, lacul are sub 2% din suprafata initiala si 3% din volumul obisnuit”, spune Radu Huza (foto), geolog la MTC. In absenta apei, e lesne de inteles ca si speciile care traiau aici sunt sortite pieirii. Prima dovada a venit anul trecut, cand pe luciul lacului n-a mai inflorit nicio floare de lotus. Pe atunci, in lac inca mai traiau melci si rosioare. In urma cu doua saptamani, insa, MTC a facut un adevarat anunt mortuar: in lac n-a mai ramas niciun exemplar din aceste specii.

    Singurul lucru care mai spala ceva din rusinea distrugerii unei rezervatii milenare este ca, datorita unei finantari acordate de un seic din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, sute de exemplare de rosioara si melc termal traiesc acum in acvarii ale specialistilor din Oradea, Galati si Gödöllő (Ungaria). Un mediu artificial, nefiresc, dar care macar le permite supravietuirea.

    Nufarul termal a fost salvat si el, multumita unui cercetator al Universitatii oradene, Cristian Blidar, care a reusit, pe cont propriu, cultivarea lui in vitro, procedeu nemaiutilizat pana acum.

    Consum irational

    Intrebarea se impune de la sine: cine este vinovat pentru uriasul dezastru? De la bun inceput, muzeografii oradeni i-au invinuit pe proprietarii de vile si pensiuni din cele doua statiuni, care ar exploata apa termala prin foraje ilegale.

    In vara anului 2012, in urma controalelor dispuse de prefectul Claudiu Pop pe aceasta tema, din 161 de foraje verificate doar 6 s-au dovedit pe langa lege si au fost inchise. Apa din lac a continuat insa sa scada.

    In februarie 2013, dupa ce lacul termal a inghetat, Ministerul Mediului a format o comisie de specialisti care a dat un verdict mai plauzibil: nivelul de exploatare a apei termale e mai alert decat ritmul de refacere al resurselor. Altfel spus, se consuma prea multa apa in comparatie cu capacitatea de regenerare a zacamantului. Concluzie previzibila in conditiile in care dupa 1989 nimeni nu a tinut cont de acest detaliu.

    Nu pot fi opriti

    Singurul studiu pe aceasta tema arata in anii 70 ca un consum maxim admis era de 210 litri/secunda cumulat in cele doua statiuni, respectiv 90 l/s in Oradea. Or, in august 2014, in Bai existau 13 foraje, din care 8 exploatau 300 l/s, iar alte 12 foraje functionau in oras, debitul acestora nefiind facut public.

    In toamna lui 2014, prefectul Claudiu Pop a cerut ANRM limitarea exploatarilor, dar juristii Agentiei s-au opus. Motivul? Licentele acordate proprietarilor forajelor nu permiteau limitarea debitelor.

    Resuscitare fara finantare

    In timp ce rezervatia agoniza, MTC si ANRM nu au reusit sa colaboreze, ba chiar au actionat fara a se coordona intre ele. Muzeografii au dat impresia ca dau bir cu fugitii, cerand rezilierea custodiei, pe motiv ca, odata ramasa rezervatia fara apa termala, au ramas si ei fara obiectul muncii. Ministerul Mediului inca nu a raspuns cererii, iar muzeografii spun ca de fapt nu fug de raspundere, ci doar incearca astfel sa forteze ANRM sa ia decizii.

    De cealalta parte, ANRM a inceput abia asta-toamna un studiu serios asupra zacamantului termal. Geologi ai Universitatii Bucuresti au montat in toate forajele licentiate din Baile 1 Mai si Felix, pe cheltuiala proprietarilor, senzori care transmit in timp real date privind nivelul, temperatura si conductivitatea electrica a apei, scopul fiind acela de a stabili marimea si capacitatea de regenerare a zacamantului. Numai ca, pentru ca datele obtinute sa fie folositoare, specialistii spun ca au nevoie si de un foraj nou, de monitorizare, la limita rezervatiei. Cum ANRM n-a alocat fondurile necesare, studiul a fost suspendat…

    Intalnire de taina

    Practic, din Oradea pana la Bucuresti, specialistii si oficialii din administratie si-au dovedit neputinta. Si, desi toti se feresc sa admita ca rezervatia a murit, adevarul e ca pagubele sunt ireversibile si ca, de fapt, rezervatia mai exista doar in acte.

    Constatarea oficiala a dezastrului nu ar fi doar rusinoasa, ci si extrem de costisitoare, deoarece in aceasta situatie Uniunea Europeana ar putea declansa procedura de infrigement asupra Romaniei, stabilind sanctiuni uriase pentru incalcarea obligatiilor de a proteja o arie naturala unica de interes european.

    Responsabilii sustin ca fac tot posibilul pentru readucerea la viata a lacului cu nuferi. „Facem tot ce depinde de noi. Speram ca rezervatia sa poata fi salvata”, spune prefectul Claudiu Pop dupa ce, saptamana trecuta, institutia pe care o conduce a gazduit o sedinta la care au participat un secretar de stat din Ministerul Mediului, Anne Rose Marie Juganaru, seful Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Toma Florin Petcu, reprezentanti ai ANRM si muzeografi oradeni.

    Acestia au stabilit un nou set de masuri, deocamdata secrete, menite sa salveze rezervatia. Cel mai important este, insa, ca acestea sa fie ferme. Caci daca resuscitarea e doar mimata, langa patul unui muribund se mai poate cel mult aprinde o lumanare…

    DIN AER
    Infractorii, cautati cu elicopterul

    Constient de pericolul disparitiei rezervatiei din Baile 1 Mai, prefectul Claudiu Pop a cerut chiar si ajutorul Ministerului Afacerilor Interne pentru a depista cauza problemelor.

    Saptamana trecuta, un elicopter al MAI dotat cu o camera cu termoviziune a survolat Baile Felix si 1 Mai, o data pe timp de zi si o data pe timp de noapte, cu scopul de a depista puturile ilegale cu apa geotermala. Rezultatele nu au fost insa cele scontate, forajele neputand fi detectate de echipamentele cu termoviziune daca sunt acoperite cu placi de beton.

    18 Feb 2015 – Sursa: eBihoreanul

  36. peterlengyel spune:

    Pacat ca mare parte a oamenilor care eventual ar avea ce zice nu pot aloca timp/ energie pentru a scrie cate un articol pentru blogul ACB – Alianta pentru Conservarea Biodiversitatii.

    Dar, macar din cand in cand, cate o persoana isi gaseste motivatia sa faca ceva care sa arate ca se poate…

    Multumesc, Gabriela Grigoras, pentru efortul depus…

    si felicitari sincere

    mai jos aveti articolul:

    Roșioara termală – LOW CONCERN doar în acvariu

    https://aliantapentruconservareabiodiversitatii.wordpress.com/2015/02/27/rosioara-termala-low-concern-doar-in-acvariu/

  37. gabi spune:

    Si eu multumesc, Peter, pentru cuvintele frumoase, pentru suportul de a impartasi cele mai sus scrise. Am mai spus ca nu am facut decit sa ascult semnalele pe care le-ai tras tu, chiar aici. Felicitari si mult succes!

  38. gheorghe spune:

    dar eu sunt din Brasov, dumneavoastra de unde a-ti luat informatiile despre articolul doamnei Cornelia Olteanu Cosma? Este carte sau doar un articol in o revista?

    • peterlengyel spune:

      Este un articol destul de lung din revista Ocrotirea Naturii, din anul 1959: OLTEANU-COSMA Cornelia (1959): Biologia şi ecologia plantei Nymphaea lotus L. var. thermalis. (D.C.) Tuzs. de la Băile 1 Mai-Oradea. Ocrot. Nat. 4: 63-88. Cred ca se poate procura revista si din anticariate, inclusiv online… uneori.

  39. Pingback: Prof. MIRELA ARDELEAN: Pe firul unui proiect numit Peţa | LOGO paper

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s