Sustenabilitate – Votul tău contează?

“Cu toţii trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont.” Konrad Adenauer, cancelar german.

Se apropie alegerile. Dacă vrei să votezi pentru sustenabilitate, pentru viitorul civilizației umane, care este opțiunea ta? Să rămâi acasă în ziua votului… Democrația a produs o clasă politică pentru care nu merită să ieși la vot? Cum de a fost posibil? Unde sunt elitele vizionare, capabile să definească direcții strategice credibile, sustenabile? De o miopie incredibilă, clasa politică la nivel local, național sau internațional se focalizează pe aspectele economice imediate, forțând creșterea fără baze, o frenezie care a dus la criza economică actuală. Marii economiști, finanțiști, politicieni și strategi ziceau că se ocupă de economie, specialitatea lor, și au reușit să acumuleze uriașe datorii și să falimenteze sistemul! Acum mai auzi că pentru a ieși din criză ar fi necesar un nou război… mondial; bună soluție, că la ce armament există, nu mai rămâne nici un supraviețuitor uman… doar ființe mai nevinovate.

Viziune strategică realistă nu există nici la nivel local, nici național sau global… sustenabilitatea ecologică nici nu este luată în calcul… adică este subminat viitorul. Degradarea ecosferei continuă și chiar se accelerează, sub presiunea unei populații umane în creștere, uriașe hoarde de săraci și reduse găști de bogătași, care au la dispoziție ferocitatea mașinăriilor exploatatoare-devastatoare a pădurilor, a flotelor de pescuit-devastator, a mineritului, poluării, desecărilor, îndiguirilor, expansiunii de infrastructură, a nimicirii naturalului pe toate planurile. Viteza și agresivitatea devastării este incredibilă, spre exemplu într-un secol stocurile de pești oceanici au fost reduse la sub 1/6, adică mai există circa 15% din ce era în anul 1900… iar acum avem o uriașă flotă de pescuit (nu noi, mă refer global…) care prinde rămășițele. Soluții pretinse-eco, de genul biodiesel, energie eoliană șamd, sunt fraudării ale realității, interese economice-profitabile pentru câțiva, ascunse sub culoare verde-otrăvită… Despre sustenabilitate… tăcere. Adică, indiferent pe cine votezi, continuă distrugerea naturii, epuizarea resurselor și subminarea viitorului uman.

O dictatură nemiloasă sub conducerea unei hunte militare, a unui dictator comunist sau a unui rege, este cea în care orice comentariu neadecvat este urmat de eliminarea ta din sistem; față de dictaturi, evident că democrația este mai bună, măcar atât timp cât există libertatea de exprimare. Democrația dă impresia că părerea ta contează, că există o șansă ca vocea ta să se facă auzită în vacarmul puternic al mass media care promovează farduri, bere, yahturi, mașini, credite, fete sofisticate, maneliști și maneliste politice. Se pot discuta detalii, dar subiectele strategice majore, de gen sustenabilitate reală, sunt trecute pe lista tabuurilor. De fapt, subiectul sustenabilității este deturnat prin transferarea lui pe tărâmul detaliilor nesemnificative, de genul… protejarea naturii sub forma unei bălți de 2 hectare la care se face monitorizare, plan de management, pliante, proiecte, rapoarte, evaluări, implicarea stakeholderilor în managementul-ni-micului șamd… cât timp ecosistemele naturale pe uriașe suprafețe sunt stâlcite sub șenilele civilizației; promovarea modei unor produse de “agricultură organică” accesibilă eventual bogătașilor; autoturisme-hibrid pretinse ecologice, care au nevoie de schimburi de baterii poluatoare și mai multe motoare, în care să se plimbe bancheri și politicieni “ecologiști” care au decis că natura trebuie să facă loc pentru o nouă investiție producătoare de profit… iar pădurea, urșii, bălțile, pelicanii trebuie să se mute undeva în alt loc… în altă țară, în altă Lume; lista poate continua….

De ce oare ecologismul-real ca forță politică este inexistent în mare parte a statelor, uneori “prezent” sub formă de partide care se numesc “verzi – ecologiste” dar nu au nici o legătură cu ecologismul…? Deoarece ecologismul realist nu poate să promită creștere economică infinită, nu poate promite mai multe autostrăzi, mai multe mașini, eradicarea sărăciei, bogății nemăsurate, bunăstare materială nelimitată pentru zeci și sute de miliarde de oameni, creștere, creștere, creștere…. Desigur, doar oameni lipsiți de realism pot să promită așa ceva. Ecologismul poate să promită că se încearcă evitarea crizei ecologice globale, adică se încearcă evitarea acelui dezastru previzibil care va devasta civilizația umană dacă se continuă în stilul actual. Mare parte a oamenilor nu are capacitatea de a înțelege aspectele ecologice, riscul și consecințele lipsei de sustenabilitate ecologică a economiei și civilizației. Nici nu te poți aștepta de la vânzători de hot-dog, coafeze și dealeri de mașini, vidanjori și instalatori, și nici de la juriști, profesori de istorie sau căpitani de nave, să își pună asemenea întrebări profunde și să știe răspunsul la ele. Problema este că ne adâncim încet dar sigur în criza ecologică globală, dar omul de rând nu are cum să înțeleagă această ecuație; pe lângă masa de pretinși-ecologiști, există grupări mici de ecologiști reali și economiști care promovează steady state economy, ca o alternativă potențial-sustenabilă. Dar este nerealist de a spera că votul democratic va aduce în timp util majoritatea pentru a susține politici ecologiste care să promoveze descreșterea economică și revenirea demografică în parametri de sustenabilitate… Desigur, o criză ecologică devastatoare este de nenumărate ori mai dramatică decât actuala criză economico-financiară…. și se va ajunge la un moment când nu mai există nici un fel de soluție. Odată ce ecosistemele naturale ale Planetei sunt degradate, odată ce sistemele de suport ale vieții noastre sunt anihilate… civilizația umană globală intră pe o pantă de declin necontrolabil.

Lumea actuală prin liderii ei politici și spirituali este mai puțin înțeleaptă decât cei care au creat mitologia greacă antică, decât desenatorii picturilor de peisaje japoneze și chineze clasice, sau abordarea din Buddhismul Zen… ori poezia romantică a secolelor 18-19… iar rezultatele sunt mai îndepărtate de sustenabilitate decât stilul-primitiv de viață al triburilor retrase prin păduri tropicale. Toate acele abordări au înțeles că omul este dependent de mediul său de viață, de sănătatea peisajului, de integritatea Naturii și că trebuie să respecte viul în formele sale cele mai variate. Actualii lideri ai marilor state, persoane influente în politicile globale, sunt păpuși ajutate să câștige puterea-aparentă de către corporații transnaționale sau alte grupuri de interese financiare…. o situație de 2 bani și în scurt timp de zero bani.

Omul politic al trecutului era capabil să evalueze corect resursele de care dispune țara lui, și era capabil să se ocupe de direcțiile strategice prioritare, era un deschizător de drumuri, cel care crea viitorul, nu era un sforar care zâmbește și promite orice ca să ajungă în poziție, iar apoi să arate un deget către trib sau națiune. Liderii politici de succes ai trecutului aveau capacitatea de a se debarasa de micile mizerii ale zilei, de detaliile nesemnificative, de subiectele de 2 lei, și aveau capacitatea intelectuală de a își focaliza atenția pentru a înțelege Imaginea Mare și a defini direcțiile strategice în care se poate acționa. Acele populații umane care nu au avut capacitatea să își aleagă liderii adecvați capabili de a decide direcțiile strategice fezabile, acum nu mai există, au dispărut în negura trecutului… au lăsat urme sub formă de vase sparte și cranii. Dacă privești liderii politici actuali de pe la noi, te întrebi ce pot ei să promită? Nu mă refer la cei care doresc să citească din “almanahe”, să “aresteze Razdaq” șamd… ci la cei care sunt cei mai rezonabili… și care nu au curajul să recunoască faptul că pe baza unor resurse în scădere și cu tendințe de epuizare din cauza suprautilizării lor devastatoare-iraționale, nu există soluții realiste pentru a menține o creștere economică pe termen nedefinit. Revenirea temporară a veniturilor la puterea de cumpărare care exista nu demult, apoi autostrăzi și asfaltări care să țină câteva luni… și eventual toate acestea pe datorie? Parcă îți este și milă de ei… sunt împinși să facă promisiuni pe care nici ei nu le pot crede, sau sunt atât de proști încât ei chiar cred în creștere nelimitată? Evident aceștia nu sunt lideri adevărați, oameni politici cu viziune strategică, ci niște manageri care vor să scoată maximul posibil din sistemul care intră în declin necontrolabil: ei sunt managerii distrugerii sistemul de care depindem, Planeta asta nu poate face față acestui sistem! Viitorul a fost scos la produs, avuția Planetei a fost listată la bursă, iar această măruntă Planetă cu ecosfera ei evoluată de 4 miliarde de ani nu face față pretențiilor unor bancheri și investitori care se concurează cine cât poate stoarce și înșfăca. Am văzut recent o caricatură… în care se zice că din cauza crizei economice globale, a fost stinsă luminița de la capătul tunelului. O mică speranță de sustenabilitate-ecologică tot trebuie să fie, dar nu se știe unde este ascunsă. Când te uiți la întreaga clasă politică actuală, trebuie să îți fie o mare milă de oamenii din viitor.

© dr. Peter Lengyel

Problema este că oricare „organizație de imbecili” (partid) ar ajunge la guvernare, situația nu ar putea să fie diferită la un mod radical și pozitiv: sistemul produce mizeria asta. Lipitorii de afișe, finanțatori ai campaniei electorale și copii ai acestora ajung în poziții decizionale ale unor domenii cu care nu au nici un fel de legătură. „Democrație” bazată pe populism, promisiuni fără bază, ușurința de a prosti și manipula în fel și chip uriașele cantități de oameni cu drept de vot dar fără nici un fel de capacitate de a înțelege situația.

Acest articol a fost publicat în Ecologism politic. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

18 răspunsuri la Sustenabilitate – Votul tău contează?

  1. Cristian Grecu zice:

    Ce succes amar, draga Peter: in sfarsit ne intelegem! Probleme infinite, solutii zero. Omenirea trebuie sa dispara. Inca un capitol din istoria Planetei se va incheia curand. Pacat ca nici noi doi nu ii vom supravietui, ca sa ne putem bucura impreuna de victoria irefutabila a Naturii asupra prostiei, miopiei si lacomiei lui Homo sapiens sapiens oligophrenus. Punct si de la capat!

    • peterlengyel zice:

      Eu zic ca omul nu trebuie sa se lase si nici sa cada in indiferenta. Daca te gandesti ca suntem de departe cea mai inteligenta fiinta de pe aceasta Planeta, putem comunica, putem analiza situatia si putem sa gasim solutii, chiar daca astea vor insemna transformari puternice in modul de existenta a societatii. Viul, in orice forma, are tendinte expansioniste, daca mediul permite; omul nu difera de alte specii in aceasta privinta. Prin succesul lui infernal, omul submineaza ecosfera si implicit viitorul uman. Intrebarea este daca omul este atat de inteligent cum pretinde, sau doar isi imagineaza? Oare inteligenta umana este destul de mare sa permita gasirea unor mecanisme de autolimitare-homeostatica, in interesul sustenabilitatii pe termen nedefinit a civilizatiei, sau omul este ca oricare bacterie, care consuma tot substratul si apoi colonia dispare. Vreau sa am incredere in inteligenta umana, singura speranta a omului.

      • Cristian Grecu zice:

        Sunt ceva mai rezervat decat tine cand vine vorba de „inteligenta” umana sau de capacitatea de „comunicare” a acestei specii. La aceasta ora mie mi se pare ca schimbul de informatie in RESTUL Naturii este mult mai armonios si mai logic decat cel din INTERIORUL speciei noastre, care e dominat de autism si monolog. Problema noastra e ca am inlocuit capacitatea NATURALA de a comunica intre noi cu interfata tehnologica (gadgeturile). Fiinta umana s-a lenevit epistemologic si ontologic. Suntem mai dependenti ca niciodata de artefacte exterioare noua. Am cazut in propria noastra cursa. Am vrut mai mult confort si l-am obtinut prin nimic altceva decat prin reducerea drastica a gradelor noastre de libertate. Realitatea noastra e de fapt o mare iluzie. Va veni insa ziua scadentei (simptomele le descrii si tu excelent chiar in acest articol!) si vom plati cu varf si indesat. Natura nu ramane niciodata datoare. Si ca tot e la moda sa vorbim despre sincopa UE pe motiv de Grecia (creuzetul DEMOCRATIEI, nu?), existenta noastra se aseaza pe coordonatele a doua filme ale lui Cacoyannis: „Zorba Grecul” si „Ziua in care au iesit pestii”. Asadar…Kalispera:)!

  2. Georgeta Ionescu zice:

    un text bun scris cu nerv, chiar manie…Dar inca nu atat cat sa il determine pe Peter Lengyel sa treaca la nivelul urmator de activism…

    • peterlengyel zice:

      Pentru a trece la acel nivel de care zici, adica implicare politica in careva partid ecologist-verde, ar trebui sa poti avea senzatia ca exista pe la noi macar un partid de acest gen, care nu se afla „sub controlul unora care din umbra il manipuleaza”… care „au ocupat garile”, si care asteapta ca partidul sa creasca destul de mare incat sa merite „sa il vanda”. Destui oameni din cei care sunt ecologisti convinsi nu au intrat in politica, deoarece nu au incredere in partidele existente, avand chiar senzatia ca implicarea in aceste structuri ar insemna compromitere personala… iar a crea un partid de la zero, nu prea pare realist la ora actuala.

    • Cristian Grecu zice:

      Aici nu prea inteleg eu. Considerati ca Peter Lengyel nu scrie cu suficient nerv si cu suficienta manie incat sa se califice pentru „nivelul urmator de activism”? Si care ar fi acest „nivel”? Inrolarea intr-un partid politic? In conditiile acestea cred ca se califica doar persoane cel putin la fel de manioase ca Ted Kaczynski, care nu numai ca scrie cu nerv si la obiect (o lectura interesanta va recomand aici: http://cyber.eserver.org/unabom.txt) ci chiar si actioneaza in conformitate cu principiile pe care le enunta. In Romania – dar nu numai! – mie mi se pare ca notiunea insasi de „partid politic” este descalificata si descalificanta. Perioadele preelectorale, cum e cea care a debutat recent, sunt suprasaturate de promisiuni si angajamente demagogice frizand oligofrenia. Dupa care, odata ajunsi in paine, noii escroci legitimati prin votul prostimii se apuca de ce stiu ei sa faca mai bine: FURTUL si DISTRUGEREA.

  3. Georgeta Ionescu zice:

    Nu de inteligenta duce lipsa specia,umana, ci de intelepciune

    • peterlengyel zice:

      Atunci cand este subminat mediul de viata, cand sunt devastate resursele de care suntem dependenti, deja este lipsa de inteligenta, nu doar lipsa de intelepciune.

      • Cristian Grecu zice:

        In principiu, notiunea de „intelepciune” incumba si o componenta morala, etica. „Inteligenta” in schimb poate fi utilizata si in scop imoral, distructiv sau genocidar. Instalatiile lagarelor de exterminare, bombele nucleare, traulerele care ‘razuiesc’ pana la extinctie oceanele de vietati, fracturarea hidraulica care transforma Holylanduri, Neverlanduri sau Disneylanduri in fetide Gaslanduri si nenumarate alte ‘tehnologii de varf’ ale diverselor etape istorice, sunt tot atatea manifestari ale inteligentei umane, nicidecum ale intelepciunii. Nu exista UN SINGUR element al inventivitatii umane care sa nu se fi transformat si intr-o unealta de distrugere oarba, doar sub impulsul lacomiei, prostiei si miopiei umane. Intotdeauna o sa apara un ‘politician’ care sa fraiereasca o gloata pentru a-si atinge el scopurile. „Partidul” este prin definitie o inventie malefica. Ea confera legitimitate unor escroci cu agenda ascunsa. De aceea si rimeaza cu termenul „perfid”. Solutia nu e sa ne infiltram in partide ca sa le ‘umanizam’ din interior ci sa le distrugem si sa schimbam regulile jocului. Raul trebuie smuls din radacini si apoi arat cu plugul.

  4. peterlengyel zice:

    Daca ai vedea niste oameni ca dinamiteaza nava cu care civilizatia umana se deplaseaza… si singura nava pe care o cunoastem, nu ai zice ca ei sunt foarte inteligenti. Cum era caricatura aceea cu arca lui Noe, pe care ciocanitorile sa nu fie luate ca faceau gaura in nava si se scufundau cu totii 🙂 De fapt, cam asta se intampla. Cat despre partide, din pacate omul ca individ nu are cum sa castige impotriva „sistemului”; aici se bat intre ele clanuri, partide, mafii, grupuri de interese samd. Asa ca daca nu o sa se formeze cumva un grup de interese eco, care sa fie destul de puternic pentru a deveni influent la nivel global… pentru a pastra civilizatia pe termen lung prin conservarea resurselor de care depindem si repozitionarea umanitatii pe o traiectorie de sustenabilitate… atunci … atunci cred ca nu e bine.

    • Cristian Grecu zice:

      Cat timp crezi tu ca mai avem la dispozitie? Schimbarea mentalitatilor, coagularea unui „grup de interese eco” si, mai ales, castigarea „influentei la nivel global” (pe cale asa-zis ‘democratica’ vreau sa zic) sunt procese cronofage. In conditiile noastre eu le consider solutii perdante din start. Din pacate, nici chiar personalitati carismatice – precum John Muir candva sau recent Arne Naess, Amory Lovins sau David Korten – nu au putut si nici nu pot genera miscari eco in timp util. Care ar fi solutia? Tocmai aici e problema, ca inca nu gasesc un raspuns valabil care sa nu implice in mod necesar (dar nu si suficient!) VIOLENTA. Establishmentul a fixat deja regulile jocului si ni le-a impus si noua. Pana nu vom iesi din aceasta paradigma, vom fi eterni perdanti. Si vom asista la un sir neintrerupt de ‘convertiri’ de la SUSTENABILITATE la CONSUMISM. Uita-te si tu la cei care au plecat din miscarea de mediu spre ‘laboratoarele’ Puterii, de orice culoare ar fi ea. Practic toti au fost corupti, pervertiti, anihilati, aglutinati. Da-mi macar UN SINGUR EXEMPLU de „eco”-om care, odata ajuns in Sistem, si-a pastrat agenda si principiile si a actionat – CU REZULTATE CUANTIFICABILE! – in spiritul si litera lor. Draga Peter, e mult mai usor sa treci de la ECO-MAN la EGO-MAN decat invers…

  5. Calin zice:

    Adevarat. Toate puse in slujba banului, nu a inteligentei, a bunului simt, al respectului fata de natura.

  6. Cristian Grecu zice:

    Peter, ai gasit macar UN SINGUR exemplu de ecologist care sa fi operat sau sa opereze benefic DIN INTERIORUL Sistemului? Mi-ar parea rau sa nu raspunzi la aceasta intrebare…

  7. peterlengyel zice:

    Cred ca fiecare om, ecologist sau nu, este partial in interiorul sistemului, partial in afara lui. Desigur, cel care traieste in ceva grota retras in munte si nu comunica cu alti oameni, acela este aproape total in afara sistemului, pe cand cel care este implicat in careva minister, indiferent daca este expert sau pe linie politica, sau daca face parte din guvern, evident ca este mult mai implicat in „sistem”. Cred ca odata cu apropierea de zonele mai centrale, de putere politica reala, actiunile tale devin mai relevante pentru societate… cel putin in privinta unor decizii pe care le poti influenta, dar totodata persoana in cauza devine din ce in ce mai constransa de „obligatii” care sa ii limiteze libertatea de a face afirmatii, si mai dur decat atat, este oarecum suprimata chiar capacitatea de a gandi liber… fiind implicat in asa masura in „afacerea momentului”, in cavalcada de evenimente ale zilei, incat nu mai are distantarea necesara pentru a vedea Imaginea Mare. Nu mai are timp de a gandi lucrurile relevante, ci este implicat pana peste cap in managementul detaliilor dezastrului.

    • Cristian Grecu zice:

      Teoria ta o inteleg si sunt de acord cu ea. Te intrebasem totusi daca poti sa-mi dai macar un nume. Inteleg ca nu poti! Atunci pe ce se bazeaza optimismul tau legat de ratiunea umana?

  8. peterlengyel zice:

    Cat timp societatea umana este un sistem cu variate centre de putere formala si informala, ecologistul actioneaza in interiorul sistemului… daca vrea, daca nu. Cat despre intrebarea ta legata de optimism… am vazut recent o afirmatie interesanta a lui Antonio Gramsci, intelectual italian din prima parte a secolului 20: „I’m a pessimist because of intelligence, but an optimist because of will.” Si tot el a zis: „The challenge of modernity is to live without illusions and without becoming disillusioned.” Interesant?

  9. Pingback: Votezi și câștigi- Amăgirea cu rahat a proștilor celor mulți | Maramuresenii.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s