Omul și niște zăpadă…

Poți analiza situația. Auzi că este o iarnă oarecare, naturală. Niște zăpadă, niște vânt, viscol, ger. În rest nici o problemă. Doar că arii extinse din peisaj sunt blocate, zeci de mii de oameni stau izolați copleșiți de zăpadă… un timp care lor li se pare o veșnicie; dacă vezi cam ce atmosferă este printre oamenii blocați sub nămeți, când curentul electric este întrerupt de multe zile, când nu au acces la lemnele pentru încălzire, când nu pot nici să iasă din casă… Oameni cad printre nămeți și sunt găsiți după câteva zile, alții se sting în hipotermie în casele lor reci ca o grotă glacială. Când vezi nămeți care pot să ajungă mai înalți decât casele, și vezi că până și frezele cele mai performante ale acestei Planete ar avea probleme să înainteze, când auzi că nămeții mai îngheață și se detonează cu dinamită ca zăpada să poată fi mutată de pe drum… frumos. Dacă acele case ieșind peste nivelul solului și acele șosele adâncite în substrat aveau pe lângă ele niște perdele de pădure sau tufărișuri, nu se aduna lângă ele sau pe ele o cantitate așa de mare de zăpadă… troiene… adică nu era o problemă de magnitudinea actuală. Autostrăzi blocate, șosele cu oameni care stau zile în mașini sub zăpadă, existând și cazuri cu final trist; când rămân blocați cu copilul cu febră de 40… printre nămeți și viscol… nici înainte, nici înapoi… ce se mai poate zice? De pe versanți, avalanșe pornesc ușor și blochează drumul. Chiar și drumurile deszăpezite sunt ușor acoperite de zăpada spulberată de vânt, care face ca lucrurile să fie…. albe. Un tren care cu câteva sute de oameni stă printre nămeți vreo 60 de ore… Parlamentul nu funcționează, se anunță că sistemul energetic are probleme de a se menține în siguranță etc.

Se constată că nu există capacitate administrativă și tehnică de intervenție pentru a debloca drumurile. Nu există destule echipamente gen freze de zăpadă, iar firme care au contracte de deszăpezire au echipamente pe hârtie… totuși au câștigat acele licitații. Nu există capacitate de a accesa zonele izolate nici măcar de armată, nu există capacitatea de a mobiliza resursele locale/ centrale necesare pentru intervenție, iar niște ciudați ies cu lopețile de 2 lei sub conducerea lui Sisif; deși este frumos, civic, mobilizator, lopata poate rezolva eventual probleme locale, dar astfel de acțiuni nu reprezintă o soluție realistă la nivel de peisaj. Normal că și Dunărea este înghețată.

Dacă definești abordarea politică a problematicii zăpezilor actuale, cel mai potrivit este termenul: incapacitate! Excepție este capitala, care are un primar uman și rațional, capabil să organizeze măcar curățarea arterelor principale… la fel în alte câteva orașe.

Previziunile meteorologice au fost făcute la o bună performață, se vedea că cei de la ANM sunt chiar buni profesioniști și au și echipamentele necesare. Au funcționat performant și elicopterele cu care se extrăgeau persoanele cu probleme medicale, când condițiile permiteau zborul. Măcar că există și exemple de capacitate funcțională bună.

Văd că 2 miniștri din fostul guvern critică Agenția Națională de Meteorologie (ANM) că nu a dat din timp previziunile despre gravitatea acestor fenomene meteo. Incredibil câtă naivitate, credeau acești oameni că pot să primească previziuni meteo credibile cu luni de zile înainte… în afară de ideea că va fi din nou iarnă? Sau politrucii “aruncă pisica amorțită” oriunde… în loc să recunoască gradul extrem de incapacitate de intervenție. Dacă mai vezi și tineri noi miniștri în fața camerelor de televiziune… pare că nici nu ai la ce să te aștepți. Sunt convins că fiecare încearcă să facă ceva, totuși rezultanta este că sistemul este difuz, fiecare așteaptă ceva de la altcineva… ca o consecință a lipsei unui mecanism real și funcțional de luare a deciziilor în situații mai grave. Au fost încropite în trecutul recent tot felul de planuri de acțiune, antrenamente și formalități ISU… dar când vezi funcționalitatea lor în lumea reală îți dai seama cam cât de șubrede au fost abordările… pur teoretice… au vopsit doar gardul. Dacă ar fi fost existent ceva capacitate de analiză și intervenție, se puteau aloca rapid resurse pentru carburant, se puteau aduce utilaje din zonele fără probleme… dar asta însemna existența unui management cât de cât performant… ceea ce presupune existența unui sistem politic funcțional. Poate altădată, ocazii o să mai fie.

Desigur, echipamente de deszăpezire performante și în număr destul de mare de a avea relevanță la nivel de peisaj, au și costuri de achiziționare, de întreținere șamd. Dacă cineva zicea în urmă cu câteva luni că ele sunt necesare, variați anal-iști săreau la gâtul persoanei… că sigur are niște afaceri, ceva șmecherie… nu a auzit oare de încălzirea globală… la ce ne trebuie freze de zăpadă?

Oamenii nu mai au stilul acela tradițional și rațional-natural de a face provizii pentru iarnă… mai cu seamă în cazul locuirii unor zone retrase… poate nu mai au nici sănătatea economică necesară pentru asigurarea acelor provizii… Populații rurale îmbătrânite, tinerii plecați la muncă undeva departe, sărăcie materială și nu numai, oameni care au ajuns să defrișeze perdelele de vegetație care acum puteau să îi apere de situația crâncenă de a fi acoperiți de nămeți mai mari decât casa… așteptând să vină cineva… care nu mai vine. Oameni bătrâni, singuratici, în case bătrâne, șubrezite, cât pot ele să reziste sub greutatea zăpezii și greutatea timpurilor? Situații funebre, din păcate. Problemele nu sunt doar la nivel individual, ci la nivel de comunitate. Constați existența comunităților rurale care nu mai prezintă coerența necesară pentru a reacționa la situații grele, o societate atomizată… fiecare pentru el și atât. Relatări tragi-comice care susțin că prima data a fost deszăpezită crâșma satului, în ordinea importanței vitale.

Aproape sigur că după ce trece “situația”, se va uita rapid de zăpadă, iar subiectul va apare din nou peste câțiva ani… poate la “o reușită și mai mare”. În momentele marilor inundații, viituri anterioare, existau variate promisiuni politice că se va reconstrui ecologic lunca inundabilă a marilor cursuri de ape… Coridorul Verde al Dunării șamd, dar dacă te uiți cine promite, nu dai 2 lei pe vorbele de șarlatani-politicieni.

Ce este interesant de concluzionat în această situație? Omul, ca individ, ca societate, este mai vulnerabil decât pare… până și în fața unor “fenomene naturale obișnuite”. Aceste fenomene naturale mai mult sau mai puțin extreme, se pot produce în mod variat în orice loc de pe Planetă, și la variate momente; unele dintre fenomenele acestea se pot previziona, măcar ca probabilitate, și se pot face pregătiri pentru a face față la mod cât de cât rezonabil. Natura nu poate fi înfrântă niciodată, poate să fie eventual cunoscută, poți avea o oarecare capacitate de a avea o părere despre fenomenele naturale, să prevezi unele evenimente cu ceva timp înainte de producerea lor… dar oricum atunci nu mai există timp de mari modificări de abordare. Strategic, poți să te pregătești din timp pentru „a te descurca în vremuri ciudate”… dar asta înseamnă alocarea și blocarea unor resurse pentru situații ale căror producere este oarecum greu de previzionat.

Constați că până și la situații naturale, oarecum în limitele obișnuitului/ normalului, societatea noastră de secol 21 nu face față cu performanță rezonabilă… la efectele fenomenelor Naturii… Se dau comunicate liniștitoare, neutre, indiferente oarecum, că totul este bine… desigur este necesar pentru a nu agita oamenii. Devine însă din nou evident că omul șmecher, care controlează Natura, este o glumă proastă a unor aberanți cu capacitate intelectuală restrânsă. Ce poate spera Omul este să cunoască cât de cât Natura, să aibă o atitudine naturalistică în sensul de respect față de aceste fenomene, și să fie conștient că este nevoie să se pregătească din timp la nivel local, regional, central… pentru a proteja populația umană și infrastructura în fața unor astfel de fenomene… Naturale… care oricum vor urma să se întâmple în feluri variate. După mari cantități de zăpadă, dacă se va produce o încălzire bruscă… vai și amar de zonele aflate în lunca inundabilă structurală a cursurilor de ape… unde penibile diguri vor fi măturate, apoi case și infrastructura de orice fel vor fi desființate de Natură… ca și cum nu ar fi existat vreodată.

Contra Naturii nu poți avea succese decât temporare, care se răzbună apoi înzecit, dacă nu ai avut capacitatea intelectuală de a dezvolta strategic… în conformitate cu Naturalul. Orice planuri strategice care nu au fundamentare ecologică subminează viitorul nu doar prin distrugeri ale Naturii, dar ele reprezintă expunere la pericol a oamenilor care vor exista în “zonele de luncă frecventate de viituri”, sunt o risipă de resurse șamd. Fără o abordare ecologică și preventivă, fără înțelegerea Naturalului și fără aplicarea principiului precauției, orice strategie de viitor este lipsită de substrat. Este așadar nevoie de înțelegerea și acceptarea faptului evident că societatea umană a unui oarecare teritoriu poate persista doar dacă se bazează pe infrastructura ecologică funcțională la nivel de peisaj. Va fi nevoie de reconstruirea masivă a peisajelor de pădure, și de eliberarea zonelor inundabile ale cursurilor de ape… ocupate de expansiunea umană.

Siguranța ‘națională’ este posibilă doar printr-o reală adecvare la realitățile ecologice, în variate aspecte: 1. resurse naturale (apă, resurse minerale, energie, pădure șamd) pe care se bazează economia, 2. stabilitate ecosistemică (bazine hidrografice stabile/ naturale care permit scurgerea apelor de viitură, păduri întinse care mențin echilibrul hidric șamd) de care este dependentă funcționarea rezonabilă pe termen lung a societății noastre…

work in progress

© dr. Peter Lengyel

PS. Un detaliu interesant este că directorul Transelectrica este eliberat din funcție pe o procedură inexistentă, în contextul în care a făcut publice problemele sistemului energetic, pe baza datelor tehnice existente… probleme recunoscute imediat “după” de către guvern… O consecință este că alți oameni aflați în funcții similare se abțin de la afirmații publice privind probleme de sistem, chiar evidente și iminente. Te poți întreba, ce expertiză poate exista la chestiuni mai dificile și cu implicații mult mai profunde decât o pană de electricitate, de genul sustenabilității ecologice a economiei, și ce șanse ar fi ca asemenea subiecte “hard talk” sa fie dezbătute public în realitatea actuală?

PS2. La Euronews putem vedea cum în 14. 02. 2012 la Medea/ Algeria, peisajul african este acoperit masiv de zăpadă…

Acest articol a fost publicat în Climatice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Omul și niște zăpadă…

  1. Guido spune:

    In urma cu cateva decenii ,calatorind cu trenul in sudul tarii , admiram peisajul oferit de perdelele de protectie albite de chiciura sau zapada viscolita in coroana arborilor ,insirati in lungul caii ferate .Pe aceleasi trasee,calatorind vara vedeam in vecinatatea caii farate depozite mari cu parazapezi din material lemnos.In prezent,acestea au disparut ,iar viforul blocheaza caile de comunicatie si ingroapa locatitatile in troiene .Cine altul este vinovat ,decat omul locului ?

  2. De azi 13 februarie. Comisia Europeana propune o strategie pentru o bioeconomie durabilă în Europa. „Europa trebuie să realizeze tranziția către o economie post-petrolieră. O mai mare utilizare a resurselor regenerabile nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să impulsionăm tranziția de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluții ecologice, având ca motor cercetarea și inovarea. Această tranziție este benefică pentru mediul nostru înconjurător, pentru securitatea noastră alimentară și energetică, precum și pentru competitivitatea Europei în viitor”, a declarat comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn.

  3. Mike spune:

    Acum 60-70 de ani, erau ierni sensibil mai grele (in orice caz, durau sensibil mai mult), si totusi, nu se petreceau atatea „nenorociri”. Oamenii erau mai invatati cu Natura, erau mai bine pregatiti pentru iarna, se intrajutorau s.a.m.d. Astazi, mass-media transforma intr-un circ infernal o prapadita de iarna de o luna, si o foloseste (in parte, pe buna dreptate) ca sa acuze conducerile de tot felul (locale, judetene, politice de cel mai inalt nivel) de tot ceea ce e mai rau – toate, lucruri care se vor repeta la urmatoarea guvernare. M. Sadoveanu spunea undeva ca iarna ii face moldoveanului drumuri si poduri (pe care vara nu le avea, tot din cauza guvernantilor) si, ca, folosindu-si saniile, oamenii circulau cu mai mare usurinta in timpul iernii – tot o adaptare la mediu. Zapada mare, departe de a fi o Nemesis, promitea belsug recoltelor din vara urmatoare. In alta odine de idei, n-am auzit de atari catastrofe in tarile scandinave, Canada, Rusia, unde ninge mult mai mult si trenurile continua sa mearga, curentul sa vina la priza s.a.m.d. Cat priveste perdelele de padure, ajunge sa faci un drum in vecina noastra, Ungaria, pe un drum national sau regional, sa vezi ce inseamna o perdea si cat de folositoare poate fi pentru oameni si umilii lor concetateni, animalele salbatice. Prostie, lene si indolenta, iata niste metehne de care Romania nu pare sa fie in stare sau sa vrea sa scape, acum, in inaintatul secol XXI.

  4. albertgabi spune:

    multumim pentru articol!

  5. Ştefan Ciurescu spune:

    Romania a fost pionieră pe plan mondial, realizînd primele perdele de proecţie a căilor ferate şi a
    şoselelor, încă înainte de Primul Război Mondial…Apoi, în perioada interbelică şi în anii `50 dar,
    de dragul agriculturii socialiste, prin anii 1962 – 1964 se defrişează 6.300 ha perdele foresiere
    care protejau peste 1 milion de hectare de culturi agricole, localiăţi şi căi de comunicaţie….
    Totuşi, cel puţin în judeţul Vrancea, în anii 1988 – 89 au fost înfiinţate 175 ha perdele forestiere
    în zonele Focşani, Tătăranu, Doaga, Măicăneşti….Dealtfel, rolul acestor perdele forestiere nu
    este numai de „parazăpezi” ci, este multiplu: protecţie climatică a localităţilor şi culturilor agricole
    ( într-o reţea de perdele de protecţie sporul de recoltă creşte cu 33%, scade incidenţa bolilor şi
    dăunătorilor agricoli, eliminînd combaterea chimică a acestora cu pesticide, datorită sporului
    natural de auxiliari – păsări insectivore şi insecte entomofage.)…În plus, se mai înfrumuseţează
    şi peisajul….
    În fond, nu este vorba atît de vicisitudinile iernii, cît despre proasta gospodărire a teritoriului…

  6. Pingback: Omul și niște zăpadă… | TOTB.ro - Think Outside the Box

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s