Pădurea Niculițel – Valea Teilor

Zona pădurii Niculițel, în vestul Dobrogei de Nord este un peisaj de podiș deluros, vălurit, unde substratul geologic este reprezentat de roci ai munților hercinici peneplenizați la o altitudine de 150-300 m, erodați de sutele de milioane de ani, unde aflorează insular bazalte, granitoide, lave sub formă de pernă, calcare dolomitice, peste care este depusă pe mari suprafețe o cuvertură de loess format în Cuaternar. Deși există și versanți stâncoși abrupți, câteva mici piscuri, totuși predomină aspectul colinar al culmilor rotunjite. Pădurile compacte sunt mărginite de silvostepe și stepe, iar zonele stâncoase au vegetație saxicolă. Lunca Dunării cu vastele ei cantități de apă se situează în vecinătate, totuși acest peisaj al Niculițelului este relativ arid, cu precipitații de cca. 400-500 mm/ an.

Zona de nord a Dobrogei este considerată ca fiind una din refugiile unde pădurea a supraviețuit perioadei cuaternare (Pașcovschi S., Succesiunea speciilor forestiere, Bucuresti 1967; Pașcovschi S., Doniță N., Vegetația lemnoasă din silvostepa Românei, București 1967). Evident pe parcursul derulării puternicelor schimbări climatice, pădurile au avut diferite compoziții, de la pini la fag, faza carpenului, stejarilor șamd.

În cartea Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. Ceres, București 1976, Constantin C. Giurescu arată la pg. 84-85: “Codrul”, întinsa pădure din nordul Dobrogei (…) Pădure de stejar, frasin, corn, ulm, dar având și tei mult – de aceea apicultura a luat dezvoltare în regiune și exportul de ceară prin Vicina, pe locul Isaccei de azi, e constatat documentar încă în 1281 – ea a fost exploatată, în timpul dominației turcești (1417-1877) de către locuitorii satelor vecine care duceau la Babadag și la Constanța cherestea. (…) Pădurea din jumătatea de miazănoapte a “Codrului”, pădure ce se întinde pe dealurile Taița, al Cadiului, al Fierului, al Gâlmelor, pe teritoriul comunelor Luncavița, Balabancea, Nicolițel și al orașului Isaccea, poartă și numele de “Pădurea Mare”.

Peisajul deluros al zonei Niculițel, păstrează și azi mari suprafețe de pădure… care ajung la cca. 19.000 – 20.000 de hectare. Pădurea actuală de la Niculițel este formată din amestec de gorun (Quercus petraea), stejar pedunculat (Q. robur), stejar brumăriu (Q. pedunculiflora), stejar pufos (Q. pubescens), cer (Q. cerris) și gârniță (Q. frainetto)… dar există aici și carpen (Carpinus betulus), specii de tei (Tilia sp.), frasin (Fraxinus sp.), ulm (Ulmus sp.) etc. Rezervația Naturală Pădurea Niculițel, desemnată în 1939, acoperă o suprafață de 11 hectare (aproape nimic, în comparație cu dimensiunile acestei păduri), iar aceeași arie apare la codul 2.772 în Legea 5/2000.

Există în zonă mai multe rezervații, în general de dimensiuni mici, precum și marea suprafață inclusă în Rețeaua Ecologică Europeană Natura 2000. În vecinătatea mănăstirii Cocoș există o arie de 4,6 hectare, considerată a fi rezervație mixtă, în care se zice că era “locul de cântat al cocoșilor sălbatici”; conform lui Filipașcu (Omul și fauna dobrogeană de-a lungul secolelor, Ocrotirea naturii dobrogene, Cluj Napoca, 24-40, 1976) era posibil să fie un loc de rotit al cocoșului de mesteacăn subspecia silvostepică Lyrurus tetrix viridanus, dispărut din Dobrogea… evident. În cartea lui Mihai Petrescu, Dobrogea și Delta Dunării – conservarea florei și habitatelor, Tulcea 2007, se menționează la pg. 123 ca fiind prezente la rezervația mănăstirea Cocoș mai multe specii de plante amenințate cu dispariția: Achillea depressa, Allium guttatum, Celtis glabrata, Crocus chrysanthus, Galanthus plicatus, Ornithogalum amphibolum; la pg. 124 se arată că “Deși ocupă o suprafață redusă, de numai 4,6 ha, în flora rezervației sunt întâlnite 16 specii amenințate la nivel național ce includ și doua specii din Lista roșie europeană”.

Rezervația Dealul Sarica are 100,1 hectare, din care cca 85% sunt acoperite de păduri balcanice și submediteraneene; există aici și exemplare seculare de stejar pufos (Quercus pubescens), care aparțin unor păduri relativ apropiate de cele naturale; mai există zone cu tufărișuri, silvostepe și arii stepice, ca și vegetație saxilcolă a stâncăriilor. În cartea lui Mihai Petrescu (menționată anterior), se arată la pg. 117 că aici au fost observate specii de plante amenințate cu dispariția: Anacamptis pyramidalis, Celtis glabrata, Crocus chrysanthus, Ephedra distachya, Ferulago confusa, Galanthus plicatus, Gymnospermium altaicum ssp. odessanum, Himantoglossum hircinum, Lunaria annua ssp. pachyrhiza, nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum, Onobrychis gracilis, Stipa ucrainica. Este prezentă și Campanula romanica.

Rezervația Dealul Mândrești, protejează 5 hectare cuprinse între 20 și 60 m altitudine, cu vegetație de stâncărie, stepă și tufărișuri, la marginea mlăștinoasă a lacului Saun aparținând de lunca Dunării; prezintă locația cea mai nordică a răspândirii dobrogeană a speciei Paliurus spina-christi. În cartea lui Mihai Petrescu se arată la pg. 116 că de aici sunt cunoscute: Colchicum triphyllum, Crocus chrysanthus, Crocus reticulatus.

La Niculițel o altă arie interesantă este cea de la “Rezervația La Monument” o arie protejată prin desemnare la nivel local în Planul urbanistic general (PUG) al comunei Niculițel. În cartea lui Mihai Petrescu, la pg. 137 se arată că aici au fost identificate specii rare: Crocus chrysanthus, Galanthus plicatus, Lunaria annua ssp. pachyrhiza, Smyrnium perfoliatum, Stipa ucrainica. Aici se arată: “În această rezervație, în ciuda suprafeței reduse au fost înregistrați 25 taxoni din Lista roșie națională, din care 5 figurează în Lista roșie europeană, Campanula romanica fiind considerată specie de interes comunitar.”

Pădurea Niculițel face parte din situl Natura 2000 ROSPA0073 Măcin Niculițel, de 67.361,1 hectare, care a fost prezentat la postarea despre Parcul Național Munții Măcinului.

Din punct de vedere peisagistic, interiorul pădurii este relativ monoton, o redundantă verdeață cu mici diferențieri de detalii. Merită făcute imagini fotografice pe la margini sau pe lângă ceva curs de apă, în rest sunt mari suprafețe cu arbori fără prea mare spectaculozitate. Desigur, ai putea vedea plante interesante, insecte, ai putea observa păsări… dacă ai avea timp de ele. La vizitarea acestei păduri este bine sa ai grijă cu orientarea în teren, să ai GPS performant și carburant destul dacă mergi cu mașina de teren, deoarece există variate drumuri forestiere care se întrepătrund, se anastomozează, se termină vag-difuz printre copaci, există altele rupte de torenți șamd. Deoarece este un peisaj deluros nu poți decide “să mergi în jos”, dar nu ai nici puncte de belvedere/ lipsite de pădure, pentru orientare. Cazuri ale localnicilor care nu știau pe unde să mai iasă din pădure sunt destul de frecvente.

Mulțumesc colegilor și prietenilor care au ajutat la determinarea unora dintre specii (dr. Marius Skolka, drd. Cosmin Manci, dr. Gavril Negrean).

work in progress

Iris variegata

Croitorul …. (Cerambyx scopolii)

Bujor românesc (Paeonia peregrina romanica)

© dr. Peter Lengyel

PS. O descriere destul de lirică a atmosferei care ar putea exista sau nu: “(…) spre Niculițel, se întind codrii de tei care, când înfloresc, trimit un val de miros până în Dunăre. Noaptea, pe vapoare, ies marinarii, se reazămă de balustradă și suspină. Iar când luna s-a înălțat ca un chihlimbar uriaș pe fruntea umbrită a nopții, pădurile Niculițelului răsună de cântecul privighetorilor înnebunite de miresme, de dragoste și de lumină dulce. Sunt atât de aiurite de propriul lor cântec, încât nu te mai văd. Poți să te apropii și nu m-aș mira dacă te-ar lăsa să pui mâna pe ele, urmându-și cântecul în palma deschisă.” – G. Vâlsan, Excursie pe Dunăre – Filipoiu, în Descrieri Geografice, Ed. Științifică, București, 1964, pp. 217-224.

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Pădurea Niculițel – Valea Teilor

  1. Peter Pal zice:

    servus Peter,
    faceati film in zona?

  2. Doina zice:

    Interesant material. Merg des in padurea Niculițelului, de obicei primavara si toamna pentru relaxare. Locuiesc in Isaccea. Imi place sa cunosc imprejurimile locului si acum ca am citit acest material, chiar m-am bucurat pentru ca am aflat lucruri pe care nu le cunosteam. Pretuiti natura dragi prieteni si bucurați-va de frumusețile ei!

  3. Mihai Valentin zice:

    Nu ma pot impiedica sa ma gandesc, pornind de la ceea ce spuneti aici despre Lyrurus tetrix viridanus (Tetrao urogallus, cocosul salbatic romanesc „en-titre”, poate ca nu e nici el foarte departe de aceasta soarta la noi), ca cineva, in viitor, va avea de CEVA DE MUNCA legat de acest aspect. Tristete azi, poate motiv de bucurie candva in viitor, cand vom (re)intelege cat de importanti sunt Lyrurus-ii si cei asemenea lui, si cat respect si afectiune le datoram. Ramane numai de vazut daca ne despart 30, 50 sau 100 de ani de acel moment fericit.

  4. Pingback: FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Babiciu Gavril zice:

    Multumesc pentru posibilitatea de a vedea ceva frumos!
    Este un mare dar sa vezi frumosul si sa-l poti arata si altora!

    Alt aspect:
    Daca ai mai multe date din care sa rezulte opinia ca vechea Vicina, este Isaccea de azi, as dori sa mi le comunici.

  6. Șoseta zice:

    Cunosc foarte bine locurile din poze, am copilărit în Niculițel și în pădurea aceea! Succes în finalizarea filmarilor.

  7. Jalea Dan via FB zice:

    Un material interesant; multumim Peter! Fac si o mentiune, pentru ca se aminteste de traseul, Macin-Filipoiu, Canalul Filipoiu, lega Bratul Vechi al Dunarii, in apropiere de Macin, cu o localitate de pescari din Balta Brailei (inainte de indiguire). Aici trageau membrii Familiei Regale a Romaniei (Carol I si Ferdinand), in vizite private si erau ospatati cu preparate pescaresti si vinuri din viile de langa Niculitel.(cf. consemnarilor lui N.C. Munteanu-Sculeni, in monografia despre Macin, din anul 1930).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s