Grindul Chituc

work in progress

Grindul Chituc este un mare grind maritim, care separă apele Lacului Sinoe (ale complexului lagunar Razelm-Sinoe) de cele ale Mării Negre. Complexul lagunar Razelm-Sinoe a fost un golf marin (prin care vasele marine intrau la portul Histria în urmă cu 2 milenii) ulterior separat de mare prin depunerea nisipurilor care au format cordoane litorale/ grinduri în mai multe faze, ultima de până acum fiind cea care a dus la constituirea grindurilor maritime actuale printre care și Chituc. În cartea lui P. Gâștescu, Lacuri din România – Limnologie regională, Ed. Academiei R. S. R. București, 1971, la pg. 152 scrie: “Vârsta grindului Chituc este mult discutată în prezent. M. Bleahu (1962) presupune că s-a format în secolele II-III e.n., iar P. Coteț (1970), pe baza unor argumente cartografice (portulanul lui Mariano Saundo -1320) și arheologice, crede că s-a format mai recent (secolele IX-X e.n.).”

Grindul Chituc se întinde între Gura Portiței și capul Midia; are o lungime de cca. 27 km, lățimea de 1-2 km cu un maxim ajungând la cca 4 km și înălțimea de 1,5-2 m. Suprafața este de cca. 7.300 hectare, din care zona strict protejată situată în nord, are 2.300 ha și face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Cordonul de nisip al grindului se află în bătaia valurilor mării dinspre est, factor care duce la transformarea detaliilor peisajului; astfel, în zonele unde fâșia de nisip este strâmtă și puțin înălțată peste nivelul apelor, la furtuni mari se pot deschide guri de comunicare între apele lagunei și cele marine, la nordul grindului existând cca 7 locuri unde limita dintre mare și lagună are în mod natural caracter intermitent… cu închideri și deschideri “depinzând de situație”… până la consolidări făcute de către imbecilii-amenajatori. Recent a avut loc un mare scandal privind “consolidările” de drum prin zona strict protejată, un subiect având conexiuni cu afaceri imobiliare, “dezvoltarea turistică” a plajelor șamd.

La marginea estică, spre mare, peisajul dominat de nisipuri și scoici scoase de valuri, cu vegetație ierboasă de sărături și vegetație stepică este diferită de situația dinspre vestul grindului, unde la marginea apelor sălcii ale lacului Sinoe se întind mari suprafețe de stufăriș. Peisajul grindului prezintă cordoane de nisip, dune de nisip, adâncituri sărăturate cu ape temporare, băltiri și lacuri permanente. Se cunosc de aici cca 250 de specii de plante.

Fotografierea pe aici oferă multe momente înălțătoare, cu peisaje spectaculoase, nenumărate păsări mai cu seamă limicole șamd. La fel, fotografiatul oferă și frustrări de o secundă, spre exemplu când șacalul (Canis aureus) care stătea în poziție perfectă, la lumina perfectă… deja în focusul obiectivului… cu o mișcare bruscă dispare în smârcuri… definitiv.

PS. Mulțumiri sincere colegilor care au ajutat la identificarea unor taxoni și abordarea unor aspecte ale realității din zonă (dr. Mariana Arcuș, dr. Marian Tudor, dr. Ion Constantin, dr. Marius Skolka, drd. Cosmin Manci, drd. Alexandru Doroșencu).

Imagini din avion de pe traseul Grindul Chituc – Grindul Perișor – Grindul Sacalin – Zătoane, la limita dintre Complexul Razelm-Sinoe și apele Mării Negre.

Presură de câmp (Emberiza calandra)


Vânturel de seară (Falco vespertinus), femelă

Vânturel de seară (Falco vespertinus), mascul


Cucuvea (Athene noctua) ascunsă pe tipul zilei printre betoanele fostei exploatări de nisip

Rândunică (Hirundo rustica), adult și pui

Cuc (Cuculus canorus)

Stârc galben (Ardeola ralloides)

Pelican creț (Pelecanus crispus)

A sta pe Grindul Chituc în seară de septembrie 2016, undeva între lagune și mare, și a privi prin teleobiectiv zborul perfect al pelicanilor… în luminile ultimelor raze solare ale zilei… asta este senzație de perfecțiune. A asculta puțin valurile mării care se sparg pe plajele de nisipuri… undeva la zeci de kilometri de primul drum de asfalt, departe de oameni. Întotdeauna am avut senzația că acesta este un loc unde aș putea să stau oricât de mult, și tot ar părea că încă nu e destul.

dsc_7903dsc_7904dsc_7905dsc_7915dsc_7918dsc_7923dsc_7924dsc_7927dsc_7928

Călifar alb (Tadorna tadorna)

Chiră de mare (Sterna sandvicensis)

Cormorani mari (Phalacrocorax carbo)

Crab (Rithropanopaeus harrisii tridentatus) specie invazivă cu o puternică creștere populațională la sfarșitul secolului 20, ajunsă acum una dintre speciile dominante în Marea Neagră

Elymus sabulossus

Pescăruș râzător (Larus ridibundus)

Pescăruș pontic (Larus cachinnans)

Eryngium maritimum

Varza de mare (Crambe maritima)

Aceeași plantă fotografiată la câteva minute diferență cu schimbări ale luminii din peisaj, schimbare a încadrării… dând imagini destul de diferite…

Broaște verzi poți vedea ieșind din apele mării, care aici nu sunt prea sărate, odată ce apele danubiene se preling către sud pe lângă coastele românești

Erigeron canadensis între valvele scoicii Mya arenaria, o specie invazivă devenită dominantă

Mac galben (Glaucium flavum)

Midii (Mytilus galloprovincialis)

Rizomi de stuf, trunchiuri de copaci șamd, sunt aduși de curenții marini care mișcă apele danubiene ajunse în mare

Cărăbuș din specia Anoxia orientalis

Cepaea vindobonensis

Crepis foetida

Carduus nutans

Pupăză (Upupa epops)

Herete de stuf (Circus aeruginosus), mascul

Onosma visianii

Omidă a fluturelui Lasiocampa trifolii

Zygaena filipendulae

Salsola ruthenica

Alyssum alyssoides

Șarpe de casă (Natrix natrix), exemplar care nu prezintă petele gălbui semilunare atât de caracteristice în general pentru această specie

Vipera de stepă (Vipera ursinii moldavica/ Vipera renardi)

Aceste imagini cu vipere le-am realizat pe la începutul anilor 1990 undeva prin zona Gura Portiței, mai probabil către nord decât către sud, fără a mai avea locația exactă unde erau acești șerpi… pe parcursul peregrinărilor pe nisipurile de pe Chituc și Perișor. Există menționare a viperei de stepă de pe Chituc, alții contestând existența ei aici și susținând doar prezența la nord de acest grind, anume pe continuarea cordonului de nisip numit grindul Perișor. Oricum, esențial de reținut este că specia este prezentă pe unele arii de pe fâșia de nisip care separă complexul lagunar Razelm-Sinoe de apele Mării Negre.

Construcție de bizam (Ondatra zibethica)

Sitar de mal (Limosa limosa)

Nagâț (Vanellus vanellus), juvenil

Piciorong (Himantopus himantopus), juvenil

Stârc purpuriu (Ardea purpurea)

Fluierar de mlaștină (Tringa glareola)


© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Grindul Chituc

  1. Narcisa spune:

    e o adevărată plăcere expediția ta chiar și pentru ochii unui simplu călător. felicitări pentru fotografii și documentare.

  2. George spune:

    Wonderful shots Peter. I guess one can use then in publications as long as you are photo credited

  3. Calin spune:

    Minunata excursie biologica si fotografica am facut si eu alaturi de dvs. Sunt un admirator al Deltei Dunarii si incerc sa-mi mentin admiratia pintr-o prezenta cat mai mica acolo…cred ca la fel ar trebui sa faca majoritatea oamenilor. Nu e teritoriul nostru. Trebuie sa fie un ultim refugiu al pasarilor, plantelor, pestilor.

  4. Radu Florea spune:

    Absolut minunate articolele Dvs., dr. Lengyel. O adevărată plăcere atât lectura, cât şi fotografiile măiastre. Aţi călătorit, pare-se, exact în locurile mele preferate din România – cel puţin din Dobrogea (Canaraua Fetii, Hagieni, Limanu, zona Razelm-Sinoe etc.). Vă împărtăşesc şi opiniile „hors concours” despre construcţia de biserici, astfel că nu-mi pot dori decât… să nu vă opriţi din acest tur de forţă!

  5. valentin tigau spune:

    Remarcabil!Felicitari!

  6. Péter, text şi foto superbe ca de obicei. Felicitări

  7. Pingback: FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice | TOTB.ro - Think Outside the Box

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s