Lacul Techirghiol

Lacul Techirghiol este cel mai mare lac salin din România, un mare luciu de apă (1.226,97 hectare) aflat în vecinătatea imediată a liniei costiere, la cca. 15 km sud de Constanța; denumirea turcească Tekirgöl se traduce prin lacul barbunului (Mullus barbatus). Nămolul și apele lacului se utilizează pentru calitățile lor balneoterapeutice, începând cu secolul 19; dealtfel, nămolul acesta se produce ca rezultat al descompunerii bacteriene a organismelor acvatice care și-au terminat existența, mai cu seamă a crustaceelor Artemia salina și a algelor ce trăiesc în apă.

_DSC6916

Călifar alb (Tadorna tadorna)

_DSC6921 _DSC6931 _DSC6938 _DSC6941 _DSC6976 _DSC6981 _DSC6983 _DSC6986 _DSC6996 _DSC7011 _DSC7016 _DSC7021 _DSC7026 _DSC7056 _DSC7061 _DSC7066 _DSC7081 _DSC7096 _DSC7101 _DSC7104 _DSC7106 _DSC7109

Un liman fluvio-maritim, avea faze de conectare a bazinului cu marea… când era un golf marin. Apele lacului, odată deconectate de cele marine prin formarea unui cordon de nisipuri litorale (de cca 200 m lățime),  au devenit în mod natural hipersaline, ca rezultat al evaporării puternice în climatul subarid, ce a dus la scăderea nivelului apei lacustre și creșterea concentrației de sare la un nivel mai ridicat decât în apele marine. Nu se poate exclude o pătrundere a apelor marine prin cordonul de nisip, la adâncime. Nivelul lacului fluctuează atât anual cât și multianual; la măsurători din 1909, nivelul apei lacului era la -1,5 m față de nivelul mării, pentru a scădea la -1,64 în 1953, iar acum este a crescut aproape de nivelul mării, probabil ca rezultat al unui climat mai puțin arid-semiarid sau al perioadelor când irigațiile agricole au dus la creșterea cantităților de apă introduse în bazinul de captare a lacului.

Salinitatea măsurată în 1893 arăta 71,392 g/l, în 1924 era de 106,896 g/l iar în 1969 de 81,485 g/l, pentru ca prin anii 1990 să se ajungă la un nivel de sub 60 g/l, ceea ce arată efecte sinergice ale unor fluctuații naturale și interferențe umane… Actualmente, apele lacului Techirghiol sunt împărțite în 3 entități separate de digurile construite în 1983 și 1989, astfel că există o mare zonă cu apă salină (52-55 grame de sare la litru) situată în apropierea mării la est, o zonă salmastră (6-8 g/l) intermediară, și o zonă îndulcită (1-2,3 g/l), situată către “coada lacului”… zona vestică având arii înmlăștinite cu vegetație palustră caracteristică apelor dulci. Îndulcirea apelor duce la schimbarea compoziției faunistice, mai cu seamă reducerea ponderii speciilor de nevertebrate adaptate apelor hipersaline.

_DSC6741

Corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis)

_DSC6748 _DSC6751 _DSC6756 _DSC6781 _DSC6849 _DSC6854

_DSC6861 _DSC6863 _DSC6866 _DSC6876

_DSC6884

_DSC6886 _DSC6889 _DSC6891 _DSC6909 _DSC6949 _DSC7089 _DSC7134

_DSC7149 _DSC7154 _DSC7289

_DSC7299

Salinitatea ridicată ca și vântul care amestecă cvasipermanent apele lacului duce la situația ca înghețarea apelor să fie foarte rară, mai cu seamă neînghețând apele dinspre zona centrală. Această caracteristică a apelor care rămân neînghețate chiar dacă ajung la -2 sau -3 grade în timpurile iernilor când “afară” este ger cumplit, face ca locul să fie atractiv pentru iernarea a numeroase păsări de baltă.

La sud de lac, o zonă umedă mai mică, numit Lacul Tuzla, este înconjurat de stufăriș și are ape înmlăștinite… de fapt, cândva această zonă era parte a lacului Techirghiol, de care a fost separat printr-un dig de piatră; existau și inițiative comuniste de desecare a fostului braț Tuzla pentru ca terenul să fie “redat agriculturii”. În martie 2007 aria era plină de broaște verzi (Rana sp). Am auzit că au fost active în toate lunile ‘iernii’ care se termina, în lipsa temperaturilor scăzute care să le fi alungat în hibernare.

Peisajul care înconjoară aceste ape este dominat de terenuri arabile, precum și mici pășuni cu tufărișuri rare sau zone bolovănoase. Dacă privești de sus lacul, vezi cam cât de atractivă trebuie să fie suprafața de apă pentru un mare număr de păsări de baltă, care îl utilizează mai cu seamă în perioada de pasaj precum și iarna, dar există și consistente populații cuibăritoare cum ar fi spre exemplu marele număr de călifari albi (Tadorna tadorna), care cuibăresc în văgăuni din vecinătatea lacului și își cresc puii pe suprafața acestuia. Dacă ai ocazia de a vizita lacul în diferite perioade ale anului, vei vedea cât de diferită este situația păsărilor prezente la variatele momente… poți vedea cum o zi este plină de mișcare și alta este mai liniștită… când stolurile unei oarecare specii migratoare și-au încheiat popasul pe Techirghiol și au zburat mai departe. Sunt situații când vezi mai ales lișițe (Fulica atra) cum plutesc multe, în deriva pe mărunte valuri, altădată corcodeii (Podiceps sp) domină peisajul… și frecvente sunt cazurile de observare a unor “păsări rare”.

Lacul Techirghiol, conform datelor din cartea lui P. Gâștescu, Lacuri din România – Limnologie regională, Ed. Academiei R. S. R. București, 1971, are adâncime maximă de 9,75 m, adâncime medie de 3,6 m iar volumul apei este de 41,8 milioane mc; lungimea maximă a lacului este de 7,75 km, lățimea maximă are 4,4 km, iar suprafața bazinului hidrografic din care își adună apele are 185,5 km.

Peisajul acesta este dezvoltat în calcare jurasice și cretacice, marne, acoperite de depozite de loess acumulate în perioadele cuaternare. Geneza cuvetei lacustre este explicată prin variate abordări; limanele maritime se formează prin eroziune fluvială, adică adâncirea unui curs de apă și dezvoltarea unor organisme hidrografice, după care valea este invadată de apele marine odată cu înălțarea nivelului acestora în faze de transgresiune; pe lângă aceste aspect, mai sunt luate în considerație fenomene carstice larg răspândite în peisajul dobrogean al calcarelor sarmatice, în care se formează doline și polii adâncite în relief dar fără a avea legătură cu un curs de apă care să se scurgă la suprafața către mare; pentru ca situația să fie și mai complicată, nu se poate exclude contribuția la geneza bazinului de către unele falii/ fracturi tectonice care să fi reprezentat linii directoare de dezvoltare. La malurile lacului se observă calcarele sarmațiene, peste care au fost depuse loessurile.

În cartea lui P. Gâștescu (1971) apare la pg. 136: “Transgresiunea neolitică (histriană), care s-a produs la +5 m față de nivelul actual, este pusă în evidență în lacul Techirghiol prin resturile de faună determinate de R. Pascu (1910) și M. Nicolescu (1965). În forajele din fundul lacului (…) s-au pus în evidență trei orizonturi de depozite lacustre cu caracteristici litologice și chiar faunistice distincte: Orizontul inferior (…) cu resturi de gasteropode (hidrobii și Nassa) corespunde fazei de estuar, înainte de închiderea lui prin cordonul marin. Orizontul mijlociu (…) s-a depus în perioada când lacul era închis și în condiții climatice aride, cu consecințe în creșterea salinității și în schimbarea biohidrocenozelor. (…) Orizontul superior (…) caracterizează faza de lac suprasărat. (…) Volumul total al nămolului din lac se apreciază la 5 mil. m3 sau 868 mil. kg.”

Biodiversitatea lacului este foarte interesantă. Lucrarea lui Liana Manuela Gheorghievici, The Contribution of the Micro- and Macrophytes to the Genesis of the Therapeutic Mud from Lake Techirghiol, Romania, BALWOIS 2010 – Ohrid, Republic of Macedonia – 25-29 May 2010, arată că în probe colectate între 2004-2009 din apele lacului au fost identificate 109 taxoni din fitoplancton, mare parte a acestor alge aparținând la diatomee, dar și clorofite, dinofite, euglene și crisofite, xantofite… au fost identificate și 14 specii de cianobacterii planctonice. Algele macrofite sunt reprezentate preponderent de specia Cladophora vagabunda, dar sunt prezente și Cladophora crystallina, Cladophora fracta. Se cunosc de aici 14 specii de protozoare, 93 specii de rotifere, 1 specie de copepod și 4 specii de diptere. Artemia salina este un crustaceu brachiopod de 5-10 mm, adaptat vieții în ape hipersaline. Rivulogammarus pulex este un crustaceu amfipod relictar, iar gasteropodul Pseudamnicola codreanui (Grossu, 1946) este și el relict endemic regional, caracteristic zonelor costiere dobrogene. Vegetația din apropierea malurilor seamănă cu cea a sărăturilor marine, fiind prezente specii halofile: Salicornia europaea, Artemisia santonica, Sueda maritima, Sueda salsa, Atriplex tatarica, Atriplex oblongifolia, Bassia sedoides, Bassia hirsuta, Acorellus pannonicus, Aster tripolium pannonicus, Hordeum geniculatum, Juncus gerardi, Spergularia media etc.

Protecție legală este oferită de Hotărârea 1266/2000. Lacul Techirghiol este declarat sit Ramsar la data de 23 martie 2006, având numărul 1.610. Lacul Techirghiol este sit Natura 2000 pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene, având codul ROSPA0061; se cunosc de aici cca. 150 de specii de păsări, variatele specii fiind prezente în diferite perioade ale anului. Suprafața sitului este de 3.035,3 hectare, cuprinse între altitudinile de 0 și 80 m, aria în cauză fiind parte atât din regiunea biogeografică pontică cât și din cea stepică. Conform formularului standard al sitului, Lacul Techirghiol este important pentru iernarea a 7.000 de gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 40 de exemplare de lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), 34 egrete mari (Egretta alba) 1 exemplar de șoim de iarnă (Falco columbarius), 1 ex. șoim călător (Falco peregrinus), 3 ex. cufundac polar (Gavia arctica), 1.800 (Mergus albellus), 800 rațe cu cap alb (Oxyura leucocephala), 800 de cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus) șamd. Dintre speciile care cuibăresc aici, merită menționate 30 perechi de piciorong (Himantopus himantopus), 10-12 perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus) etc. În perioada de pasaj, situl este utilizat printre altele de 20 exemplare de prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 1.300 de berze albe (Ciconia ciconia), 600 de pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 5.200 de pescăruși mici (Larus minutus), 100-120 de pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 100 de bătăuși (Philomachus pugnax), 20 exemplare de chiră mică (Sterna albifrons)… În perioadele de migrație, apele sitului sunt utilizate de peste 20.000 de păsări de baltă.

Aria de Importanţă Avifaunistică Lacul Techirghiol RO130, acoperă 3218 hectare; conform volumului Arii de Importanţă Avifaunistică din România (Tg. Mureş, 2008) aici iernează 20.000 de exemplare de gârliță mare (Anser albifrons) şi 10 exemplare de gârliță mică (Anser erythropus), 94 exemplare de corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis) dar această specie este reprezentată de 2.000 de exemplare în perioada de migrație.

Aici a fost implementat un proiect Life focalizat pe protejarea condițiilor de iernare a gâștei cu gât roșu (Branta ruficollis), una dintre cele mai rare specii de gâște ale Planetei, care cuibărește în peninsula Taimir din Siberia și iernează preponderent în zona dobrogeană România-Bulgaria: are la Techirghiol ape neînghețate iarna, pe care poate să își petreacă nopțile.

PS. Dacă observați eventuale greșeli, vă rog să mi le semnalați… încât ele să poată fi corectate: work in progress.

Lacul Techirghiol

Techirghiol și Marea Neagră

Bătăuși (Philomachus pugnax)

Piciorong (Himantopus himantopus), juvenil

Călifar alb (Tadorna tadorna)

Pescăruși (Larus cachinnans, Larus ridibundus, un exemplar de pescăruș cu cap negru Larus melanocephalus)

Prundăraș gulerat (Charadrius dubius)

Fugaci mic (Calidris minuta)

Bătăuș (Philomachus pugnax)

Ajuga chamaepitys

Dumbrăveancă (Coracias garrulus)

DSC_9588 DSC_9596

Image304 Image305

Bătăuși (Philomachus pugnax)

Călifari albi (Tadorna tadorna)


Pescăruș mic (Larus minutus) juvenil

Corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis), un adult și 3 juvenili

Călifar alb (Tadorna tadorna)

_DSC1444

_DSC7159

_DSC7164 _DSC7174

Cormorani mari (Phalacrocorax carbo)

_DSC7169 _DSC7179 _DSC7184 _DSC7189 _DSC7191 _DSC7194 _DSC7196 _DSC7199

Erete de stuf (Circus aeruginosus)

_DSC7006 _DSC7206

Nagâți (Vanellus vanellus), pescăruși râzători (Larus ridibundus)

_DSC7211 _DSC7216 _DSC7263 _DSC7266

_DSC1254Pelican creț (Pelecanus crispus)

_DSC1493 _DSC1498 _DSC1503

_DSC1516

Cormoran mare (Phalacrocorax carbo)

_DSC1173 _DSC1178

_DSC1183

_DSC1184 _DSC1188

Călifari mari (Tadorna tadorna)

_DSC1193 _DSC1194 _DSC1198

_DSC1264

Rațe fluierătoare (Anas penelope)

_DSC1268 _DSC1269 _DSC1273 _DSC1274 _DSC1279

_DSC1283 _DSC1288

_DSC1488 _DSC1478

Corcodel mare (Podiceps cristatus)

_DSC1469 _DSC1463 _DSC1464 _DSC1468 _DSC1453 _DSC1458 _DSC1459 _DSC1324

Corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis)

_DSC1328 _DSC1333 _DSC1313 _DSC1318 _DSC1323 _DSC1309 _DSC1214 _DSC1213 _DSC1203

_DSC1223

Lișițe (Fulica atra)

_DSC1228 _DSC1293 _DSC1298 _DSC1338 _DSC1343 _DSC1353

_DSC1358 _DSC1373 _DSC1378 _DSC1393

_DSC1403 _DSC1413 _DSC1418 _DSC1427

_DSC1428 _DSC1429 _DSC1432

_DSC1433 _DSC1434 _DSC1437 _DSC1442 _DSC1443

_DSC1519 _DSC1520 _DSC1522 _DSC1523 _DSC1524 _DSC1525 _DSC1527 _DSC1528 _DSC1529 _DSC1532 _DSC1533 _DSC1534

Era o după-masă de septembrie 2016, și am decis să facem o tură în jurul lacului Techirghiol. Întotdeauna îmi face plăcere să revăd locurile acestea. Am povestit lui Roger și lui Lia despre scolopendre și călifari, despre limicole și despre corcodei și despre splendoarea pe care o vezi dacă zbori cu avion ultra-ușor deasupra lacului. Pe malul Techirghiolului erau și acum variate limicole, așa cum vezi aproape oricând. Din unele golfuri ale acestui mare lac se ridicau stoluri de călifari albi (Tadorna tadorna)… iar câte un grup de astfel de păsări avea și 1.500 poate spre 2.000 de exemplare… ceea ce era foarte spectaculos în luminile de seară… încât aveai tendința să faci multe imagini. Și ne-am uitat la cai și am stat să admirăm apusul. Și a fost bine, ca în vremurile din trecut.

dsc_3576

dsc_8114dsc_8115dsc_8117dsc_8125dsc_8130dsc_8145

dsc_8203dsc_8205dsc_8230

dsc_8150dsc_8155dsc_8157dsc_8161dsc_8165dsc_8171dsc_8178dsc_8190dsc_8191dsc_8194dsc_8196dsc_8200

dsc_3514dsc_3526dsc_3532dsc_3565dsc_3568dsc_3550dsc_3581dsc_3587

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la Lacul Techirghiol

  1. Ionescu Dan zice:

    Peter, vezi ca imaginea cu notatita este de fapt un juv de pescarus mic

    Super imagini ! felicitari inca odata !

  2. Gopakumar R zice:

    Excellent pictures. Congratulations!

  3. catalin zice:

    Salut. Pentru detalii privitoare la speciile prezente in situl Natura 2000 – ROSPA 0061 trebuie sa-ti precizez ca fisele siturilor SCI si SPA au fost reactualizate si postate pe ministerul mediului la data de 20 oct. 2011.

  4. Pingback: FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Inainte de razboi pe lac a lucrat multi ani un biolog si mare pictor – Tuculescu, care pe o pluta studia la microscop algele si mai ales protozoarele din lac, pe viu. El a scris o monografie a lacului. Eu nu o mai am, dar va sugerez sa o cereti la Statiunea Agigea, la biblioteca facultatii de biologie din Cluj, poate v-o imprumuta. Este scrisa frumos si are multe date care cred ca si acum sunt actuale.
    Inca odata m-au incantat fotografiile si va multumesc pentru ca mi-au incantat ochii si mi-au adus aminte de anii cand si eu am lucrat pe lac (un grup mic de viermi planctonici – rotiferii) si am condus o lucrare de licenta despre artemiile din lac.
    Inca odata felicitarile mele.

    Prof. Stoica Godeanu

    • peterlengyel zice:

      Ar fi extrem de placut sa stim ca avem timpul si energia de a citi variatele carti care ar merita citite. Poate odata… cand va fi mai multa liniste si poate va exista ocazia de a publica un „major book” despre Dobrogea si Delta… care ar trebui bine documentat… poate atunci va veni randul si volumului mentionat de Dvs. Oricum, va multumesc mult ca ati mentionat existenta lui, nu voi uita de el.

  6. bibliotecar zice:

    Biodinamica lacului Techirghiol. Biocenozele si geneza nămolului. De Ion Tuculescu /1965
    Volumul il puteti gasi si la Biblioteca orasului Techirghiol.

  7. florian zice:

    imagini frumoase

  8. Anghel Stanescu zice:

    Foarte frumos articol. Foarte reusite fotografiile. Felicitari. Personal am fost de curind-mai 2012 pe malul lacului si am constatat ca groapa de gunoi a Techirghiolului se intinde, neamenajata ca un cancer ce distruge aceste frumuseti. Chiar nu se poate face nimic sa ne civilizam? Avem o tara frumoasa. Chiar sa fie pacat ca o locuim? Ar trebui sa mergeti sa vedeti ce dezastru e acolo.
    Anghel

  9. Pingback: Lacul Techirghiol | Aria Protejata Lacul Techirghiol

  10. DIN CATE SPUNEAU LOCALNICII SALINITATEA LACULUI A SCAZUT LA APROAPE 50% DIN CAT ERA INITIAL ,DATORITA UNOR IZVOARE DE APA DULCE CARE SI-AU FACUT ”DRUM”SPRE LAC.

  11. Gherase Ion zice:

    eu am cartea urmaresc evolutia [(sau in unele perioade involutia) ( apropo . salinitatea a crescut in ultimii ani pana la aproape 70% ) datorita coborarii nivelului lacului de la +180 Marea Neagra in martie 1998 la 0 M.N. aproximativ cota din anii 1970)]. D -nul Peter as vrea sa iau legatura cu d-voastra.

  12. Manaila Florentina zice:

    Felicitari ! FELICITARI !
    Acest articol m-a incantat prin multitudinea de date ,la obiect documentat pentru cei interesati ! Adevarat este ca ,,delasarea ,, -neglijenta si romanul indiferent la prezent si-a pus amprenta in peisaj !

  13. rogrm zice:

    Frumoase imagini, de neuitat – cu instantanee încântătoare și cu informații prețioase. Mulțumesc, o zi frumoasă și toate cele bune !

  14. archer zice:

    Excelenta prezantare a lacului, iar pozele sunt superbe! Felicitari pentru initiativa!

  15. Andreea zice:

    Felicitari pentru articol! 🙂

  16. Erna zice:

    Beautiful!

  17. Cristian Gabriel Vlad zice:

    Frumusetea se gaseste in noi, o gasim oriunde privim colturile de natura ce ne inconjoara cu ochii sufletului larg deschisi, eliberati de presiunea cotidianului mult prea alert ca sa ne permita multe asemenea momente de revelatie admirativa in fata frumusetii naturii de care ne segregam izolandu-ne in chiliile de beton si sticla din aglomerarile urbane. E o adevarata binecuvantare sa ne lasam furati de citirea unei asemenea lucrari facute cu pasiune si dragoste pentru natura surprinsa prin ochiul fin al artistului si impartasita noua, celor care ne aducem aminte ca mai exista si altceva in afara confortului asigurat de stelele hotelului in care ne cazam.
    Multumiri autorului !

  18. Daniela Popescu zice:

    Frumosul la superlativ!

  19. paul zice:

    Un articol de mare clasa! Felicitari! N-am vazut de multa vreme asa ceva! Va multumesc!

  20. Am citit cu plecere mare. Am aflat mult. Va multumesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s