Pădurea Hagieni – Dobrogea

Rezervația Pădurea Hagieni cu platourile ei calcaroase, stepele și pădurile xerotermofile, tufărișurile ei țepoase și fauna asociată acestora, este un loc față de care am un fel de iubire specială, dacă așa ceva poate să existe: aici am văzut prima dată la modul acela copleșitor cât de aparte poate să fie biodiversitatea dobrogeană, cum se plimbă agale țestoase printre ierburi, pe sub tufe, cum gușteri sclipitori stau să se sorească pe pietre, cum stepa are acea aromă indescriptibilă de sălbăticie-suavă. Relativ aproape de litoralul turistic, accesibil și totuși nu foarte umblat, Hagieniul este un loc unde puteai ajunge ușor și cu autostopul cât timp ceilalți studenți se distrau pe la Costinești… sau după ceva conferință prin Mangalia. Mă plimbam o zi prin zonă, cu un aparat de fotografiat și un singur obiectiv, 2 filme și o sticlă de apă minerală; aveți mai jos câteva imagini și din acele vremuri, și altele mai recente.

DSC_9538 DSC_9548 DSC_9585 DSC_9589

Pădurea Hagieni, deși este extinsă față de „pretențiile actuale”, este o rămășiță a pădurilor submediterane de stejari scunzi xerotermofili, care făceau parte din silvostepele naturale dobrogene; aici poți vedea stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniță (Carpinus orientalis), iasomie (Jasminum fruticans), paliur (Paliurus spina-christi), scumpie (Cotinus coggygria) șamd.

DSC_9407 DSC_9421

Platouri calcaroase constituite din sedimente sarmațiene, văi adâncite și abrupți versanți stâncoși/ bolovănoși, cu mici nișe penetrând pe sub stâncă pe unde poți vedea ascunse țestoase dobrogene… Stepe și tufărișuri xerotermofile cu multe plante țepoase formând desișuri greu de străbătut (siblyak/șibleac), cu tufe de corn sub care țestoasele se adună să se ospăteze din fructele cărnoase… probabil o mare plăcere pentru ele în acest peisaj arid al dealurilor încinse de soare. Câteva ape curgătoare/ stătătoare aflate undeva la limita dintre acestea… în general nesemnificative în peisaj, cu excepția zonei umede lacustre cu vegetație acvatică/ palustră aflate în aria centrală a rezervației. Reptilele sunt bine reprezentate în aceste habitate prielnice pentru un spectru larg de specii, pe lângă țestoasa dobrogeană (Testudo graeca) fiind prezente spre exemplu șopârla de iarbă (Podarcis taurica), șarpele rău (Coluber caspius), vipera cu corn (Vipera ammodytes) etc.

DSC_9444Gaură betonată în care rămân captive diferite animale mici, precum șopârlele (gușteri în cazul acesta) care au neșansa de a cădea… și ele mor dacă nu este cine să le salveze…

DSC_9463 DSC_9474 DSC_9491 DSC_9513

Ca atâtea alte arii protejate dobrogene, Rezervația Pădurea Hagieni este o insulă de naturalețe înconjurată de nemărginite terenuri agricole… și când te gândești că acelea erau cândva peisaje naturale, mult mai naturale decât actuala rezervație, agresată cu plantații de pini și plopi, salcâmi și cine știe câte plante silviculturale alohtone… pe lângă asta, lângă zona lacului există cca 15 foraje/ stații de pompare care asigura alimentarea cu apă a Mangaliei și a stațiunilor aflate la nord de ea… Cu toate aceste agresiuni umane, biodiversitatea naturală a zonei se încăpățânează să supraviețuiască parțial… încă.

DSC_9522 DSC_9530 DSC_9594 DSC_9599 DSC_9604 DSC_9614

Pădurea Hagieni devine protejată prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Județean Constanța, apoi este inclusă în Legea 5/2000 având codul 2360, cu o suprafață de 392,9 hectare. Există aici un sit Natura 2000 ROSCI0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii, cu o suprafață de 3.652 hectare, terenuri cuprinse altitudinal între 0 și 99 m. În formularul standard al acestui SCI se arată că în zonă este prezent grivanul dobrogean (Mesocricetus newtoni) și dihorul de stepă (Mustela evermannii), iar în formularul SPA Hagieni se menționează chițcanul de grădină (Crocidura suaveolens).

Dintre speciile de plante rare importante pentru conservarea biodiversității, în formularul standard sunt menționate: Potentilla emilii-popii, Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum. Pe lângă acestea, alte specii interesante ar mai marita câteva incursiuni de fotografiere prin zonă: Orchis purpurea, Orchis simia, Colchicum fominii, Sternbergia colchiciflora, Crocus flavus, Crocus chrysanthus, Crocus pallasii, Paeonia tenuifolia, Paeonia peregrina, Centaurea napulifera, Stipa ucrainica, Stipa joannis, Stipa lessingiana, Digitalis lanata, Iris pumila etc. Dealtfel, în formularul standard se arată că de aici se cunosc peste 800 de taxoni vegetali dintre care peste 700 plante vasculare.

DSC_9630 DSC_9644 DSC_9655

Pentru protejarea păsărilor a fost creat situl Natura 2000 ROSPA0094 Pădurea Hagieni, care acoperă 418,2 hectare, aflate între 5 și 69 m altitudine. În formularul standard al SPA Pădurea Hagieni se menționează cuibărirea unei perechi de acvilă de câmp (Aquila heliaca), o pereche de șoim dunărean (Falco cherrug), 2 perechi de herete sur (Circus pygargus), 9-11 p. de șerpar (Circaetus gallicus), 13-21 p. de vânturel de seară (Falco vespertinus), 3-4 p. gaie brună (Milvus migrans), 15-18 p. uliu cu picioare scurte (Accipiter bevipes), 10-13 p. de șorecar mare (Buteo rufinus), 2-3 p. de acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), 66-90 p. de pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 45-60 p. de caprimulg (Caprimulgus europaeus), 40-44 p. de dumbrăveancă (Coracias garrulus), 20-30 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 120-140 p. de ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), 600-700 p. de ciocârlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra), 210-220 p. de sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), 90-100 p. de ortolan (Emberiza hortulana), 4-6 perechi de pietrar negru (Oenanthe pleschanka) etc. În perioada de iarnă în aria sitului este prezent heretele vânăt (Circus cyaneus) în cca 80-100 de exemplare, lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) în 60 exemplare, rața cu cap alb (Oxyura leucocephala) estimată a fi prezentă prin 8 indivizi, șoimul călător (Falco peregrinus) un exemplar… șamd. Desigur, zona este habitat de cuibărire a multor alte specii de păsări mai comune, iar pe timpul pasajului (primăvara și toamna), aria este vizitată de specii migratoare, spre exemplu fiind evaluată prezența a 200-300 de vânturei de seară (Falco vespertinus), 5500-6000 de pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus) să amintesc doar câteva exemple. Aria de Importanță Avifaunistică RO 131 Pădurea Hagieni, acoperă 1.525 hectare. Dacă un biolog perfect și-ar petrece toată viața în această singură arie, veșnic ar avea ceva nou de văzut, ceva nou de înțeles. Cam de câți astfel de oameni ar fi nevoie pentru progresul cunoașterii la nivel de peisaj?

PS. Notițe din marie 2007: Hagieni, este puternic lipsit de apă. În alte primăveri, solul era îmbibat, iar acum până și pârâul larg din amonte este totalmente secat. Câțiva fluturi albi și un Vanessa atalanta se perindă prin peisajul care începe să dezvolte ceva verdeață. Un gușter (Lacerta viridis) tânăr, îl admirăm în fragilitatea lui firavă, iar fetele îi fac poze cu telefoanele mobile 🙂

Image841 Image843 XImage295Hagieni XImage667

Image296FicariaVerna

Ficaria verna

Șerpar (Circaetus gallicus), juvenil

Țestoasă dobrogeană (Testudo graeca)

XImage385 XImage644

XImage89

Corn (Cornus mas)

Euphorbia sp.

Țestoasă dobrogeană (Testudo graeca)

Isatis tinctoria


Achilea coarctata

Achilea clypeolata

Digitalis lanata

Image528

Quercus sp.

Tineri naturaliști observând transformarea pădurii xerofile scunde în plantație de plopi hibrizi, plantații de pini și alte intervenții silviculturale dezastruoase pentru biodiversitate

Observarea diferenței dintre forma plastronului țestoaselor, care la masculi este concav (scobit), pentru a ajuta derularea actului copulării

Observarea tuberculilor cornoși ai acestor țestoase


Liane urcă pe arbori

Image297 Image298 Image299Ingluvii de bufnițe

Image301

Scumpie (Cotinus coggygria)

Paliurus spina-christi

Cărpiniță (Carpinus orientalis)

Arum orientale

Image516

Image77VerbascumPhlomoidesVerbascum phlomoides

Image102AsparagusVerticillatus

Asparagus verticillatus

Image103CuscutaEuropea

Cuscuta europaea

Trandafir sălbatic (Rosa sp.) cu gale în care se dezvoltă larve de viespi…

Călin (Viburnum lantana)

Carduus nutans

Un banal Carduus nutans… sau mai rarul Carduus leiophyllus?… dar cât de interesant poate să fie…?

Image383

Image302

Image303

Image832

Image772 Image776

Image771

Image783 Image834 Image835

Image773

Image767 Image768 Image769

Image765 Image766

Image836 Image838 Image840 XImage841

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Pădurea Hagieni – Dobrogea

  1. Aurel Bria zice:

    Va felicit Dle Dr.Peter Lengyel si va multumesc pentru prezentarea facuta cu imagini deosebite, am vizitat cu piciorul Padurea dar acum vazand imagini de ansamblu am o cu totul o alta impresie pozitiva, bineinteles….Ma bucur ca v-ati referit si la varietatea de Scumpie-Cotinus Coggygria f. importanta pentru continutul de Antioxidanti polifenolici pe care ii contine si pe care i-am studiat eu….

    • Multe, multe felicitari. Am vazut si alte materiale pe care le-ai postat si te admir.
      Nu numai ca arati tuturor frumusetile naturii de la noi, dar concomitent si faci o educatie buna, stiintifica. Poate ca vei avea ocazia sa scoti un volum cu asemenea materiale. Sunt sigur ca va avea mare cautare si va schimba opinia multora despre tara noastra. Neaparat sa fie un volum bilingv. Cauta sponsorizare la oameni mai sensibili la frumos.
      Prof. Stoica Godeanu

      • peterlengyel zice:

        Vă mulțumesc forte mult pentru aprecierile pozitive. M-am gândit și eu că ar fi frumos să se contureze cândva o carte masivă despre biodiversitatea din Dobrogea. Până atunci mai este… și cred că problema cea mai mică ar fi finanțarea tiparului. Munca serioasă ce necesită energie și timp este crearea materialelor demne de a fi tipărite.

  2. Dan Munteanu zice:

    Felicitari, Peter !
    Dar…….. Ai redat efectivele de pasari rapitoare incluse in documentatia SPA Padurea Hagieni, dar nu te-ai gandit ca ele sunt absolut aberante. Luand efectivele medii ale speciilor, ajungem la un total de 65 perechi rapitoare de zi. Raportate la suprafata de 420 hectare, inseamna ca la fiecare 6,5 ha exista cate o pereche, cu cuib. Deci, pe fiecare careu de, sa zicem, 500 x 130 m. Domnule prieten, biolog, doctor in stiinte…… cum crezi ca este posibila o asemenea INGHESUIALA de pasari rapitoare, pasari tipic teritoriale, cu necesitati vitale de largi spatii ? Ai vazut tu toate pasarile astea, toate cuiburile astea ?
    Nu te supara, dar m-as fi asteptat sa ai rezerve fata de asemenea gogoshi, nu sa le promovezi !

    • peterlengyel zice:

      Stimate domnule Academician Dan Munteanu,

      Va multumesc pentru apreciere. Asa cum ziceti, si cum mentionez in text, acele date sunt cele din Formularul Standard SPA Padurea Hagieni, care sunt acum datele oficiale pe care Romania le considera valide, dupa ce ele au trecut prin analiza filtrelor unor specialisti desemnati de catre autoritatile guvernamentale. Am aratat si eu in unele din postarile pe acest blog, cum datele respective, adica cele oficiale, sunt de calitate jenanta. Daca vezi cam cate perechi de gaie sunt trecute ca fiind cuibaritoare prin situri Natura 2000 din Dobrogea, sau 10 perechi de barza neagra in situl X de langa Dunare (Suhaia) care nu are padure unde ele sa cuibareasca, ori similaritatea datelor pentru un sit Natura 2000 cu cele din AIA/Ramsar care este de 15-20 de ori mai mare si include respectivul sit Natura 2000… ce se mai poate zice? Ma abtineam de la comentarii critice prea agresive deoarece pana la urma aceste date oficiale (de calitate penibila) stau la baza retelei Natura 2000, care oarecum protejeaza biodiversitatea inca existenta pe la noi.

  3. Tatiana Isoo via FB zice:

    Fotografii senzationale!!! O lume incredibil de frumoasa – natura ne daruie splendorile ei ….

  4. Elena Mitulescu Cocora via FB zice:

    superb

  5. Pingback: Padurea Hagieni | Romanian Turism

  6. anca vladescu zice:

    imi doream sa cunosc mai multe despre rezervatia naturala padurea hagieni, iar materialul d-voastra m-a fascinat!felicitari!

  7. PARASCHIVESCU CORNELIU zice:

    foarte frumos

  8. Cosmin zice:

    Foarte frumoasa prezentarea si atentia dovedita in teren!
    Urmarind calatoria dumneavoastra si folosindu-ma de imaginile oferite de „google maps” am ramas oarecum surprins de geografia generala a zonei.
    Se poate observa ca padurea este formata in albia unui rau ce a disparut …
    Nu stiu cand a disparut… caut sa aflu macar cum se numeste. Urmand albia acestui rau se ajunge departe in Bulgaria.
    Oare exista un om invatat ce ma poate lamuri si pe mine?
    S-au nu s-a abordat cercetarea acestui fost mare curs de apa?
    Pentru a vedea imaginile se poate accesa link-ul de mai jos:
    http://www.google.ro/maps/@43.7443279,28.4297836,20605m/data=!3m1!1e3?hl=ro

  9. Pingback: La Limanu in 25 Septembrie | ecologicabrasov

  10. Cătălin Iordăchescu zice:

    Felicitări și multe realizări vă doresc! Am vizitat cu ani în urmă pădurea, eu ca geograf, familia ca și speriați de șerpii prezentați de un personaj de pe la intrare. Un loc sensibil, deosebit de frumos și sesibil. Sper chiar să fie protejată, să o revăd fără a o deranja decât cu privirea! Numai bine vă doresc și vă urmăresc cu interes!

  11. Pingback: exemple de animale xerofile

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s