Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea

În sudul Dobrogei, zona Dumbrăveni prezintă un peisaj de pădure submediterană luxuriantă, extinsă spațial și puțin umblată, cu stâncării calcaroase cu fosile și câteva grote, zone de vegetație stepică ierboasă (atât stepe primare naturale cât și pășuni stepice secundare/ agropastorale), mai multe văi cu ape temporare precum și un curs de apă relativ-permanentă, astfel că acest mozaic de habitate păstrează o biodiversitate a silvostepelor care era cândva răspândită în toată regiunea. Ca și în alte păduri sud-dobrogene, se poate vedea pe aici o varietate mare de specii xerotermofile, păduri de cer (Quercus cerris), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) stejar pufos (Quercus pubescens), cărpinița (Carpinus orientalis), etc; în Pădurea Dumbrăveni există inclusiv zone cu arbori seculari.

Rezervația Pădurea Dumbrăveni a fost înființată prin Decizia 31 din 1980 a Consiliului Popular Județean Constanța, apoi statutul protecției este reconfirmat prin Legea 5/2000, aria protejată având 345,7 hectare. Bazat pe Directiva Habitate a Uniunii Europene, situl Natura 2000 ROSCI0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa se extinde pe 18.714 hectare, terenuri având altitudinea cuprinsă între 1 și 194 m. În formularul standard al SCI-ului se arată printre altele că aici este prezent balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata), dihorul pătat (Vormela peregusna) și este posibilă prezența grivanului dobrogean (Mesocricetus newoni)… o specie de mic mamifer existentă doar în Dobrogea (România și Bulgaria). Balaurul dobrogean, în ultima vreme denumit Elaphe sauromates, se cunoaște a fi prezent în acest sit dar la distanță mare de Pădurea Dumbrăveni – propriu-zisă. Dintre plante, câteva specii rare sunt și ele importante pentru conservarea diversității biologice: Potentilla emilii-popii, Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum, Echium russicum… sper să le fotografiez cândva la o vizită prin zonă cu cineva care știe bine botanică – și cunoaște “locurile”. Mai există pe lângă acestea alte câteva specii interesante precum Paeonia peregrina, Crocus pallassi, Jasminium fruticans, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa ucrainica șamd.

Bazat pe Directiva Păsări a Uniunii Europene un Sit Natura 2000, ROSPA0036 Dumbrăveni, protejează o suprafață de 2055,6 hectare (altitudinea între 48 și 176 m) care include pe lângă Rezervația Pădurea Dumbrăveni și alte câteva arii naturale protejate: Punctul fosilifer Credința, Pereții calcaroși de la Petroșani – comuna Deleni (acestea fiind înființate prin Decizia 31/1980 la nivel județean și apoi confirmate prin Legea 5/2000 la nivel național). În formularul standard al acestui SPA se arată că aici cuibăresc 12-14 perechi de viespar (Pernis apivorus), 2-4 p. gaie brună (Milvus migrans), 12-16 p. uliu cu picioare scurte (Accipiter bevipes), 9-10 p. de șorecar mare (Buteo rufinus), 4-6 p. de acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), 90-120 p. de ciocănitoare de grădini (Dendrocopus syriacus), 70-80 p. de dumbrăveancă (Coracias garrulus), 180-200 p. de sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), 200-220 p. de ortolan (Emberiza hortulana), 4-5 perechi de pietrar negru (Oenanthe pleschanka) etc. În perioada de iarnă în zona acestui SPA este prezent heretele vânăt (Circus cyaneus) în cca 90-100 de exemplare. Există aici o Arie de Importanță Avifaunistică (RO 129 Dumbrăveni – Plopeni), acoperind 15.172 hectare. Este evident o zonă interesantă.

Viperă cu corn (Vipera ammodytes montandoni)

Pupăză (Upupa epops)

Image104DipsacusSylvestris

Dipsacus sylvestris

Lumânărică (Verbascum sp.)

Centaurea salonitana

Acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina)


Notițe de la Dumbrăveni, martie 2007: Pădure liniștită, intercalând pășuni și stâncării; exemplare de lumânărică (Verbascum sp) superbe până și uscate, păstori cu turme de oi și miei care ‘așteaptă’ sărbătorile pascale. Un panou anunță: “Atenție, vipere!”. Nu văd în schimb nici un panou pe care să scrie “Atenție, oameni!” Cu toate că este clar că sunt pe aici, altfel cine ar fi creat cariera de piatră care rânjește malefic la versanții  pe care îi înghite lent, cine ar fi săpat prin dinamitare un drum paralel cu drumul spre carieră, care la baza versantului distruge tot aspectul zonei, agresiv și inuman, o rană care sluțește peisajul. Dar pe cine interesează? Doi ciufi de pădure (Asio otus), la vreo 10 m unul de altul, stau semiadormiți pe copaci de lângă drum. Sunt atât de bine camuflați, încât remarcarea lor nu este simplă. Când acest codru va înverzi, cred că o să fie și mai greu de văzut printre frunze.

Image850 Image851 Image853 Image855 Image925 Image926

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea

  1. Adrian Oprea zice:

    Centaurea orientalis

  2. Adrian Oprea zice:

    Centaurea salonitana (cf. d-lui dr. Gavril Negrean).

  3. Pingback: FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Kichu Kotha via FB zice:

    nice

  5. Pingback: Padurea Dumbraveni | Romanian Turism

  6. Oni zice:

    …. și cerbul carpatin. Probabil a migrat spre aceasta pădure, găsind un mediu natural, favorabil. Nu am vazut mentionat in articol sacalul care se gaseste aici. Ghioceii sunt spelndizi, brandusele, bujorul romanesc. Se apropie timpul infloririi ruscutei de primavara. Aici infloresc cele mai frumoaese ruscute. Din păcate „omul” e dușmanul cel mai aprig al naturii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s