Vama Veche – 2 Mai

Schiță introductivă (draft)

Septembrie 2016, Vama Veche. În numeroasele ture dobrogene, întotdeauna îmi plăcea să includ măcar o zi la Vama Veche. Nu să stai pe plajă sau cu drogații din ceva baruri cu ifose sau prăbușite, nu să stai în compania parașutelor sau sofisticatelor care abundă în zonă. Nici măcar nu e cazul să ajungi aici „în sezon”, când oamenii sunt prea mulți și peste tot. Ceea ce iubesc eu la Vama Veche, este faleza înaltă și marea fără nici un om. Poate să fie vreme însorită, dar cred că e mai bine să fie cer acoperit și lumini difuze. Să fie pescăruși care să zboare de-a lungul falezei, să fie deasupra ta, dar mai ales să fie pe lângă tine sau chiar mult mai jos, ființele lor perfecte să se proiecteze pe suprafața mării. Nu trebuie să fie foarte mulți, este destul dacă prin zonă vezi 50 sau 100. Poți să îi urmărești prin teleobiectiv, cum se apropie spre tine, le vezi fiecare mișcare în detaliu, se vede la perfecție fiecare clipire. Impresia este că le place să zboare prin curenții de aer din preajma falezei, fără un scop anume; fără a căuta hrană, fără a se deplasa înspre ceva anume, fără a impresiona pe nimeni. Doar să zboare prin curenții de aer ai litoralului, să plutească în cer albicioși, într-un fel de imponderabilitate, de parcă nu ar avea nici o legătură cu viața lipită de sol. Ai impresia că sunt absolut liberi, că ar putea să ajungă fără nici un efort oriunde, dar ei preferă să stea aici, albicioși și imponderabili peste marea care sclipește cu indiferență totală. Poți să îi privești ore în șir. Live. Habar nu am de ce, dar întotdeauna am simțit că iubesc aceste păsări.

 

Vama Veche, o zonă aflată la extremitatea sudică a litoralului românesc, a devenit o arie turistică atractivă, care concentra în trecutul recent oamenii doritori de relaxare și distracție pe un litoral relativ neamenajat, sălbatic. Cu timpul, sălbăticia a fost colonizată de terase și cluburi, hoteluri și restaurante din ce în ce mai departe de atmosfera prezentă în urmă cu doar un deceniu…

dsc_8001dsc_8002dsc_8003dsc_8010dsc_8016dsc_8018dsc_8028dsc_8030dsc_8043dsc_8045dsc_8048dsc_8049dsc_8057dsc_8058dsc_8077dsc_8078dsc_8080dsc_8083dsc_8084dsc_8089

Rezervația “Acvatoriul litoral marin 2 Mai – Vama Veche” a fost înființată prin decizia 31 din 1980 a Consiliului Județean Constanța; a devenit arie protejată de interes național prin includerea ei în Legea 5/ 2000, unde este menționată suprafața de 5.000 hectare. Rezervația protejează 7 km de zonă costieră, având forma unui dreptunghi care înaintează către larg… până la izobata (adâncimea) de 40 m. Situl Natura 2000 Vama Veche – 2 Mai ROSCI0269 are o suprafață de 5.272 ha. Când parcurgem linia litoralului, de fapt suntem pe marginea vestică a rezervației… iar valorile naturale pentru care aria a devenit protejată se află preponderent în apele mării…

_DSC5105

_DSC5106

Fundamentul geologic al zonei Vama Veche, este caracterizat de prezența masivă a calcarelor și gresiilor sarmatice, acoperite de un strat de depozite loessoide, existând și zone cu nisipuri costiere de origine biogenă (cochilii de melci, scoici fărâmițate). Cum ai descrie aspectele paleontologice din zona Vama Veche? Dr. Dan Grigore: “Calcarele scăldate de mare conțin numeroase falune de scoici din perioada sarmațiană, diverse specii de Mactra, Cardium, Morella și altle. Interesante sunt pentru bogăția de exemplare și modul de formare. În plus, aceste depozite mai conțin alături și fosforite, gipsuri, frumos cristalizate… în banda roșiatică.

_DSC5100dsc_8041dsc_8066dsc_8071

Rocile calcaroase dure ocupă cca 50-55% din aria rezervației, coborând de la țărm până la 12-18 m; acest habitat este puternic populat cu scoici  (midia Mytilus galloprovincialis și Mytilaster lineatus, specie care la Vama Veche poate atinge densitatea de 52.900 exemplare la mp, conform Valeria Abaza, 2009)… iar pe baza lor trăiește melcul prădător Rapana venosa, ajuns în apele noastre prin 1964, după care a devenit o specie invazivă… cochiliile ei putând fi văzute frecvent pe litoral. Crăpăturile stâncilor sunt ascunzișuri bune pentru diferite specii de crustacei. Nisipurile ocupă cca 30-35% din aria protejată, fiind populate dominant cu scoica Spisula subtruncata, și cu melcul Nassarius nitidus, aceste habitate nisipoase fiind locul de viață a 19 specii de moluște, 13 specii de viermi policheți și 5 specii de crustacee. Mâlurile ocupă restul de cca 10-15% a ariei protejate.

_DSC5108

_DSC5114

_DSC5128

Se cunosc de aici 110 specii de alge microscopice. Dintre speciile macroscopice, au fost identificate recent ca fiind prezente 13 specii de alge macrofite dintre care 4 specii de Chlorophyta – alge verzi, 6 specii de Rhodophyta – alge roșii și 3 specii de Phaeophyta – alge brune (Valeria Abaza, 2009)… (în trecut, numărul speciilor de alge macrofite era mai mare…). Algele verzi din genurile Enteromorpha, Cladophora și Ceramium ajung frecvent la o mare biomasă. Câmpurile de alge, spre exemplu Phyllophora, sau mai cu seamă alga brună Cistoseira barbata constituie habitat pentru numeroase specii de nevertebrate. Astfel, pe talurile de Cistoseira barbata au fost identificate 18 specii de nevertebrate (Valeria Abaza, 2009). Între anii 1996-2003 au fost identificate aici peste 120 specii de nevertebrate marine, mare parte din ele fiind bentonice… sau având larve planctonice. Remarcabilă este prezența lui Actinia equina. Bine reprezentate sunt moluștele (scoici, melci), crustaceele (crabi), viermi (polichete, oligochete, nemerțieni), iar meiobentosul are organisme de mici dimensiuni aparținând turbelariatelor, nematodelor etc. Cercetări dintre anii 2002-2007 (Valeria Abaza, 2009), prin analiza a 100 de probe prelevate de la 0,5 – 40 m adâncime, au dus la identificarea a 119 specii aparținând macrozoobentosului, dintre care 30 sunt polichete, 20 amfipode, 15 moluște bivalve (scoici), 13 gasteropode (melci) etc; dintre cele 45 de specii de crustacee, există 1 sp. de cirripede (Balanus improvisus, pe stânci),  2 sp. mysidacee,  20 sp. amfipode, 7 sp. isopode, 1 sp. tanaidacee, 5 sp. cumacee și 9 specii de decapode. Dintre decapode, remarcabil este pagurul Diogenes pugilator, o specie care trăiește în zone cu nisipuri.

Ihtiofauna rezervației (respectiv a zonei sudice a apelor costiere românești) este bogată… mai corect era foarte bogată, fiind semnalate de pe aici cca. 117 specii de pești. Există pe aici de la diferite specii de guvizi (spre exemplu specia vulnerabilă Mesogobius batracocephalus), la căluți de mare (Hippocampus ramulosus), ace de mare (Syngnatus typhle și S. variegatus). Există pe aici si pisica de mare (Dasyatis pastinaca), vulpe de mare (Raja clavata), rechini de mici dimensiuni (1 m)… Squalus acanthias, S. blainvillei.  Dintre mamiferele marine, toate cele 3 specii de cetacee ale zonei își fac simțită prezența prin rezervație… marsuinul (Phocoena phocoena), delfinul comun (Delphinus delphis) și afalinul (Tursiops truncatus)… chiar dacă nu este așa de ușor să îi vezi ci se remarcă mai cu seamă exemplarele moarte scoase de valuri pe plaja…

Ar fi bine de făcut niște acțiuni de fotografiere a biodiversității (sub)acvatice… cochilii de melci și valve de scoici, diferiți crabi și pești… dar asta este o poveste a viitorului… în care sper să găsim o variantă de cooperare cu colegii de la Mare Nostrum/ Oceanic Club / Institutul de Cercetări Marine de la Constanța (cu toate că există incompatibilități locale greu sau poate imposibil de soluționat).

Îmi pot doar închipui cam cât de mare este diversitatea biologică de aici, cam cât de complexe interrelații trebuie să existe între speciile acestor ecosisteme marine costiere, cam cât de mari fluctuații sezoniere sau multianuale apar în diferitele populații algale (înflorirea apelor) sau ale altor specii… cam cât ar costa monitorizarea acestor transformări în timp… și înțelegerea lor… Din acest punct de vedere ne aflăm undeva pe la începuturile înțelegerii unui asemenea sistem…

Cât despre astfel de imagini, interesant este ce mi-a scris dr. Grigore Davideanu, referitor la această postare: „Mulțumesc Peter pentru efortul pe care îl faci pentru a realiza aceste imagini, și mai ales pentru că le împărtășești și altora. Imagini cu țărmul mării, în stare naturală, lipsit de „îmbunătățiri și amenajări turistice ” sunt tot mai gru de găsit. În urmă cu câțiva ani am avut nevoie de o astfel de imagine pentru a ilustra o expoziție din Muzeu. Am căutat câteva săptămâni bune, în biblioteci, colecții de reviste, pe internet, în colecții personale de fotografii. Am găsit în cele din urmă o fotografie color format carte poștală, pe care am scanat-o și așa am rezolvat oarecum problema. În foarte scurt timp, din păcate, imaginele realizate de tine vor avea o mare valoare documentară, pentru a cunoaște ce am pierdut.

Vânturel roșu (Falco tinnunculus)


Larus michahellis – juvenil

Larus michahellis în al 3-lea an calendaristic (vârsta de cca 2 ani de viață)

Larus michahellis – juvenil

Larus michahellis – adult

Larus ridibundus – adult

Larus michahellis – în al doilea an calendaristic (vârsta de cca 1 an). Această specie cuibărește în Constanța, Mangalia și Varna iar exemplarele se hrănesc pe fâșia costieră, inclusiv la Vama Veche.

În privința pescărușilor, există cazuri în care a ajunge la determinarea corectă a apartenenței specifice a diferitelor exemplare și a vârstei acestora este o chestiune problematică, în sensul că necesită o experiență și o specializare în acest grup de păsări… și evident că nu poți să ai toate aceste „capacități”. Variabilitatea extraordinară a coloritului/ desenului, care se schimbă odată cu vârsta exemplarului… produce o situație în care trebuie să nu prea faci afirmații categorice… cât timp nu ești un pasionat al observării pescărușilor și al analizei literaturii de specialitate despre ei. În diversele domenii ale biologiei, realitatea este foarte complexă, iar abordarea se schimbă odată cu studierea mai aprofundată a detaliilor și înțelegerea mai profundă a corelațiilor… cunoașterea acestor realități biologice. O persoană are un anumit timp disponibil limitat din punct de vedere fizic (și biologic), anumite capacități intelectuale, o anumită putere de muncă, deci resurse finite. Trebuie deci să își stabilească priorități și își va creea o anumită viziune asupra realităților. Orișicum, chiar dacă își oferă toată viața acestei cunoașteri naturalistice, viziunea lui va fi o oarecare aproximare a realității, o abordare unică în sensul că nu poate fi identică cu a vreunui alt om. Evident că o persoană nu poate să fie la curent cu toate progresele realizate, ci eventual poate să fie către vârful căruiva sub-domeniu de specialitate (și astfel se rezumă la acel sub-domeniu), sau poate avea o părere mai generală despre biologie/ ecologie (și astfel pierde din vedere detaliile diferitelor subdomenii). Se poate plimba pe palierul „a cunoaște totul despre nimic” versus „a cunoaște nimic despre totul”… se vede și aici că până la urmă este inevitabil constrâns să facă echilibristică între aprofundarea detaliilor (sperate a fi semnificative) și încercarea de a înțelege marile fenomene (evident… relevante). Nu este jenant să nu cunoști cât timp înțelegi până unde ai expertiză… și de unde trebuie să întrebi un coleg specializat pe careva subdomeniu… dar până și pentru aste trebuie să evaluezi corect pe cine merită să întrebi… cine are credibilitatea necesară. În cazul pescărușilor, lucrări taxonomice recente schimbă încadrări ale unor taxoni în specii sau subspecii (Larus argentatus/ cachinnans/ michahellis/ fuscus), ceea ce era considerat cândva o specie cu mai multe subspecii fiind acum fărâmițat în mai multe specii distincte dar capabile de a se hibridiza. Poate părea o situație cam aberantă pentru cei proști care nu înțeleg că în lumea vie se derulează permanent evoluția biologică, diferențieri mai clare sau mai puțin evidente pe linii filetice… evolutive… iar a integra natura în concepte strâmte de gen „specie”, „subspecie” nu face față în cazul acelor „zone” ale arborelui filogenetic unde diferențierea se derulează acum și nu există o conturare clară a „speciilor”.

Determinările pescărușilor din imaginile de aici au fost făcute de către Lou Bertalan, căruia îi mulțumesc cu această ocazie. Merită văzut siteul lui, unde subiectul este analizat în detaliu, și unde vor apare și fotografii cu pescăruși.. făcute de mine:

http://lou.bertalan.de/gulls/index.php

_DSC1049

Corcodel mare (Podiceps cristatus)

_DSC1054 _DSC1057

Ferestraş moţat (Mergus serrator), o specie oaspete de iarnă

_DSC1058 _DSC1064 _DSC1067 _DSC1069 _DSC1079 _DSC1083 _DSC1098

Nisipari (Calidris alba)

_DSC1099 _DSC1103 _DSC1113 _DSC1123 _DSC1128 _DSC1143 _DSC1148

Alge… Enteromorpha

Guvizi/ stronghil (Neogobius melanostomus)

Stavrid (Trachurus mediterraneus)

Pisica de mare (Dasyatis pastinaca)

Pentru ajutorul acordat în determinarea unor specii, mulţumesc colegilor şi prietenilor dr. Ion Constantin şi dr. Răzvan Popescu Mirceni.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Vama Veche – 2 Mai

  1. Dan Grigore spune:

    …si nu numai, acolo sunt si fosile!
    Superb!

  2. michelesato spune:

    wonderful shots!
    congratulations
    and greetings from brazil

  3. Rajkumari Sunita Devi spune:

    Incredible pictures. Kudos to the one who captured it in the lens. The bounty of nature truly expressed how it should be.

  4. Multumesc de material. Este o incantare sa vad lucrarile tale despre minunile nerecunoscute din tara noastra, fie ele Maramures, Dobrogea sau cele din Banat. Cand poti, pune pe site/ul tau cat mai multe asemenea materiale, ca sa le trimitem si la altii sa vada ce minunatii avem noi, aici, la portile Orientului si de care ne batem joc. Pacat, mare pacat.

  5. Avram Mihaela spune:

    Cele mai calde felicitari pentru talentul de a face oamenii sa vada adevarata fata a naturii prin aceste poze absolut superbe, care, privindu-le, ma fac sa imi aduc aminte de talentul tau aparte, de minunatele poze pe care le-ai facut in excursiile de studii din facultate, poze care au fost si atunci ca si acum oglinda sufletului tau, un om care traieste pentru frumosul din natura. Felicitari Peter si mult succes in continuare din partea unei foste colege de facultate, Mihaela Avram

  6. Pingback: FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. something needs to be done about „the human element” that’s destroying this beauty – this happening all around the world not just Romania
    I just love these pictures, much better than any tourist resort

  8. Paul Silva via FB spune:

    great, great work

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s