Rezervația Allah Bair – Dobrogea

Diversitate floristică…

O râpă de loess

Acvilă de câmp (Aquila heliaca) exemplar imatur

Colilie (Stipa sp.)

Popândău (Spermophilus citellus)

Dumbrăveancă (Coracias garrulus)

Herete sur (Circus pygargus) mascul imatur

Șorecar mare (Buteo rufinus) și vânturel roșu (Falco tinnunculus)

Șorecar mare (Buteo rufinus)

Stâncării calcaroase și vegetație stepică…

Ciocârlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra)

Șerpar (Circaetus gallicus)… de la o distanță foarte mare… dar am poze mult mai bune cu această specie fotografiată în Munții Măcin🙂

Curs meandrat pe o zonă aluvionară umedă, la baza dealului uscat

Scumpie (Cotinus coggygria)

Allah Bair (Dealul lui Allah) este cel mai înalt punct al județului Constanța, atingând o altitudine de 204 (205?) m. Situat la vest de localitatea Crucea, există mai multe drumuri prăfuite care intră către zona protejată. Vegetația stepică încă existentă pe dealurile acestea stâncoase/ calcaroase este o mică amintire a unei stepe cândva extinse peste Dobrogea, Bărăgan șamd. Vedem aici colilie (Stipa sp) și multe alte specii de plante xerofile. În această rezervație există peste 270 specii de plante, unele dintre ele fiind endemice, periclitate sau rare, astfel că este de înțeles că zona a fost desemnată rezervație botanică: o insulă de naturalețe înconjurată de un ocean de terenuri agricole. Din păcate, în rezervație există și plantații de pin, o imbecilitate printre atâtea altele care agresează biodiversitatea până și în “ariile protejate”.

DSC_9895 DSC_9908 DSC_9920

Pe stepele acestea uscate frecvenți sunt popândăii (Spermophilus citellus). Trăiesc în colonii laxe, în zone cu iarbă nici foarte mare dar nici prea rară. Interesant este să îi vezi cum ies din găurile subterane… la suprafață, să mânânce diferite ierburi, frunze ale diferitelor plante, semințe… uneori chiar și rădăcini… mai rar prind și diferite insecte… Se fugăresc, dar sunt atenți permanent la orice mișcare ce poate semnala pericolul ce vine din aer sau dinspre tufe… o acvilă, o vulpe, un dihor… La observarea unui pericol șuieră ascuțit și dispar cu toții fulgerător de repede prin deschiderile galeriilor… Puii mai puțin experimentați nu percep pericolele atât de clar și asta duce la “selectarea” multora dintre aceștia… Galeriile popândăilor au 1,5-2,5 m adâncime. După o gestație de 25-28 de zile, femelele nasc odată pe an, cca 5-8 pui care la naștere au pleoapele lipite, sunt golași și evident, totalmente dependenți de femelă. Sunt îngrijiți de femelă într-o cameră subterană bine căptușită cu iarbă uscată, la 8 zile li se deschid ochii. Sunt alăptați cca 3 săptămâni, și încetul cu încetul încep să iasă la suprafață unde consumă ierburi fragede… iar la vârsta de doar două luni devin independenți. Către toamnă, popândăii acumulează rezerve de grăsime, pentru ca la sfârșit de septembrie sau început de octombrie să își astupe intrările galeriilor și să se retragă în adâncul solului ferit de îngheț, în camere de iernare călduros căptușite… unde intră în hibernare, metabolismul le scade dramatic, temperatura corpului coboară către 2 grade C, bătăile inimii ajung la doar câteva contracții pe minut. Către primăvară, pe la sfârșit de martie sau început de aprilie se trezesc la viață activă… pentru o nouă vară plină de viață dinamică.

Zona Allah Bair este rezervație geologică și paleontologică… pe baza unor calcare zoogene; în atoli ai unor mări străvechi se constituiau roci actualmente pline de fosile, în care se pot studia variate grupe de organisme, de la protozoare la echinoderme și vertebrate.

Când vezi de pe deal râpele în loess, surpături destul de spectaculoase prin dimensiuni și morfologie… de-abia aștepți să ajungi jos la ele, să le vezi de aproape. Localnicii numesc râpa mai mare “Valea Adâncă”, dar la vest de aceasta se mai află una aproape la fel de spectaculoasă. Fiind greu accesibile pentru om (unele locuri mai aproape de imposibil… din cauza friabilității bucăților de praf glaciar oarecum consolidat – loess), aceste râpe reprezintă un loc ideal pentru cuibărirea mai multor specii de păsări… spre exemplu dumbrăvence, vânturei etc. Frumos colorate sunt dumbrăvencele (Coracias garrulus), dar și greu de fotografiat chiar cu hiperteleobiective, că se țin la mare distanță de orice apariție străină în mediul lor de viață. Ceea ce nu este de mirare. Selecția naturală le-a făcut nu doar capabile să detecteze pericolele la timp, dar și să păstreze o mare “distanță de siguranță” față orice pericol potențial… că ele doresc să mai trăiască.

De sus de pe deal observ cum o acvilă se învârte în văzduh, foarte departe, sus, apoi coboară o vreme încât reușesc să îi fac câteva “poze”, dar nici măcar hiperteleobiectivul nu face față pentru a o aduce chiar “aproape” la o calitate perfectă… Ne obișnuim cu compromisurile, că nu avem altă variantă. Poate chiar și așa există ceva fericire când ai văzut și fotografiat acvila… Îi urmăresc zborul majestuos, joaca prin curenții termici de aer. Fantastic, cât de lin zboară, se joacă prin văzduh, ajunge oriunde își dorește… fără un efort cât de cât sesizabil… câtă libertate de mișcare, admirabilă plăcere de a zbura. Cu anvergura de 2 metri, are portanță destulă pentru a utiliza orice adiere de vânt. Probabil caută pradă, ceva animal azi va deveni cina acestui răpitor, așa cum este natural să fie. Acvila de câmp (Aquila heliaca) este o specie rară; există câteva zeci de perechi cuibăritoare în România, mai ales prin jumătatea sudică a Transilvaniei… Ar trebui să fie o mândrie pentru noi faptul că mai există pe aici astfel de valori naturale. Dar câți înțeleg oare chestiunile de acest gen… și nici măcar nu îi poți acuza că își trăiesc existența în lumea lor lipită de pământ.

DSC_9819 DSC_9829 DSC_9840

Mai poți vedea pe aici diverse alte păsări răpitoare, de la șorecar mare (Buteo rufinus) care este o specie care pe la noi cuibărește în doar câteva zeci de perechi cantonate prin Dobrogea, la erete sur (Circus pygargus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), vânturel de seară (Falco vespertinus), șerpar (Circaetus gallicus), și cine știe câte altele care vizitează zona în timp de migrație, care peregrinează ca juvenili în căutare de habitate favorabile, sau care cuibăresc pe aici dar nu ai norocul să le vezi la scurte incursiuni în acest “teren”…

Dealul Allah Bair a devenit arie protejată prin Decizia 31 din 1980 a Consiliului Popular Județean Constanța. Prin Legea 5/2000 a devenit arie naturală protejată de interes național, având codul 2367 – Rezervația Naturală Dealul Allah Bair, pe o suprafață de doar 10 hectare.

DSC_9753 DSC_9764 DSC_9780 DSC_9865 DSC_9870

Situl Natura 2000 ROSCI0053, care are o suprafață de doar 187 hectare, cuprinsă între 49 și 192 m altitudine. Acest sit protejează un mic fragment de stepă ponto-sarmatică, prezentând cca 30 specii de plante rare iubitoare de stâncării calcaroase, specii de origine pontică, balcanică și mediterană; specii de interes conservativ sunt spre exemplu: Campanula romanica, Agropyron cristatum brandzae.

Suprapus peste acest SCI (Directiva Habitate a UE), situl Natura 2000 SPA (Directiva Păsări a UE) Allah Bair – Capidava (ROSPA0002), are o suprafață de 11.645,1 hectare, conform H.G. 1284 din 24 octombrie 2007. Conform formularului standard, cuprinde terenuri între 0 și 217 m altitudine… ambele nivele fiind probabil exagerate…  Aici cuibăresc printre altele 3-5 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 2-5 p. de buhai de baltă (Botaurus stellaris), 8-10 p. de buhă mare (Bubo bubo), 20-30 p. de pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus),  4-5 p. de șorecar mare (Buteo rufinus), 110-120 p. de caprimulg (Caprimulgus europaeus), 6-7 p. de șerpar (Circaetus gallicus), 8-10 p. de herete de stuf (Circus aeruginosus), 15-20 p. de ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), 12-15 perechi de pietrar negru (Oenanthe pleschanka)… Desigur, pe lângă speciile de păsări cuibăritoare apar pe aici numeroase specii în migrație, iarna, sau sunt prezente fără a avea cuiburi în zonă. Există aici desemnată o Arie de Importanță Avifaunistică, Allah Bair – Capidava (RO 107), pe o suprafață mai consistentă, de 12.519 hectare, cuprinzând o diferență altitudinală de la 5 la 205 m, începând de la Dunăre. Conform datelor Societății Ornitologice Române (1990-2006), cuibăresc în acest teritoriu cca  6-8 perechi de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 55-60 p. de stârc galben (Ardeola ralloides), 14-22 p. de vânturel de seară (Falco vespertinus), 4-5 p. de gaie brună (Milvus migrans), 90-100 de p. de dumbrăveancă (Coracias garrulus), 70-80 p. de pescărel albastru (Alcedo atthis), 120-130 p. de sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), 100-120 p. de ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), 120-140 perechi de presură de grădină (Emberiza hortulana)…

DSC_9785 DSC_9795 DSC_9803 DSC_9815

Vezi deci un deal dobrogean și împrejurimile sale, cât de multă valoare naturală poate locul să concentreze… Cât de interesant ar fi de revenit mai frecvent, de stat mai mult timp prin zonă, a te plimba cu un botanist care să cunoască speciile locului, a privi acvile și alte păsări răpitoare prin lunete luminoase…

Mulțumesc colegilor Daróczi J. Szilárd, prof. Eugen Petrescu și dr. Ion Constantin pentru ajutorul acordat în determinarea unora dintre speciile din imagini.

Râpele dezvoltate pe loess în zona rezervației naturale Allah Bair, de când le știu le simțeam ca fiind impresionante, fotogenice. Îmi pot imagina ca odată să stau prin zonă destul timp să le parcurg de la un capăt la altul, să găsesc punctele cele mai frumoase, să fac niște imagini mai speciale. Desigur, pentru asta e nevoie de condiții de lumină adecvate, de vegetația care să arate la ceva pol de splendoare, (primăvară sau toamnă)… dar e posibil ca și în timp de iarnă alb-cenușiu-negru… să merite o încercare. Și mai ales îți trebuie chef de fotografiere. Poate că ar merita coborât și jos în ele, dar terenul este cam accidentat, se surpă diferitele sectoare. De altfel, chiar la intrare, în zona unde era cândva drumul de acces, am văzut că terenul era surpat, instabil… nici nu am vrut să trec cu mașina de teren care are câteva tone. Allah Bair, septembrie 2016: la vizita noastră nu se percepe prea mare mișcare a animalelor, locul este uscat și tăcut, cam opusul a ceea ce este aici primăvara, când manifestarea diversității biologice a zonei îți taie respirația.

dsc_1795dsc_1799dsc_1811dsc_1813dsc_1822dsc_1831dsc_1841dsc_1850dsc_1862dsc_1865dsc_1870

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la Rezervația Allah Bair – Dobrogea

  1. Alex Georg spune:

    Superbe peisaje si frumosi, simpatici popandai (cred ca era unul singur)!

  2. Diana Elena spune:

    Extrem de frumoase pozele! Felicitari, Peter! Ma bucur ti-am descoperit blog-ul!

  3. cartheo spune:

    Felicitari! Si pentru imagini, si pt text! Asteptam continuarea…

  4. daniela spune:

    Rapa de loess seamana foarte mult cu zona Magurele http://www.danielaungureanu.ro/2010/10/03/rezervatia-magurele-ii/ . Felicitari pentru blog, il ador! Fotografiile sunt absolut minunate, iar informatiile pe care ni le transmiteti sunt foarte utile.

  5. Pingback: FOTO Rezervaţia Allah Bahir – Dobrogea | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. mihaela spune:

    rar gasesti ingemanat atata talent: arta si scriere – sper sa ai ore la o facultate Peter pentru ca studentii au ce invata de la tine!

    • peterlengyel spune:

      Poate ca odata, cand voi deveni batran, daca voi ajunge la o asemenea varsta, ar fi ceva rezonabil. Insa acum imi place mai mult sa ies in Natura, sa fac imagini, sa citesc, sa scriu… Daca predai la o facultate, am constatat din proprie experienta🙂, trebuie sa ajungi la ore exacte la curs, sa nu te astepte Studentii, trebuie sa participi la tot felul de „consilii profesorale”, sa faci raport de activitate… sa te zbati sa publici ca altfel mori… adica iti cam pierzi Libertatea, un stil de viata care nu ma prea atrage, acum.

  7. MIHAILA ANA spune:

    Superbe imaginile! Avem o tara frumoasa care isi merita numele de ROMANIA si merita sa ne mandrim ca suntem romani!

  8. elena spune:

    Am ramas fara cuvine, foarte frumos, felicitari din suflet

  9. victoria stefan spune:

    Minunate filmari.Va multumim d-le Lengyel.Doamne,cat de marinimos esti cu noi…

  10. Dorina Nicolai via FB spune:

    mai putin cunoscuta, dar superba !…

  11. Florin Palade via FB spune:

    Fotografiati cat mai puteti! De la anu’ o sa fie plin de „energie verde” pe tot dealu’

    • peterlengyel spune:

      Ce impact de mediu va exista… o devastare a valorilor naturale ale acestei zone protejate… Cine poate sa fie oare imbecilul blestemat care a hotarat distrugerea acestui loc splendid? Ar fi necesar sa aflam detalii despre planuri de a pune eoliene si aici…, ar fi bine sa incercam sa stopam distrugerea acestui loc minunat. Am sa postez pe blog imagini de la un sit Natura 2000 din Dobrogea care arata ca o padure de eoliene. Pur si simplu este incredibil ce fac cretinii astia. Iar Ministerul Mediului, Comisia Europeana se uita ca boii la poarta noua. Ce ar putea sa faca? Ii intereseaza pe ei Natura, acvilele care vor ajunge casapite de monstri de 130 m inaltime… chiar si in arii protejate, situri Natura 2000? Trebuie sa constati ca ai de a face cu o gasca de imbecili pana si in structurile guvernamentale/ UE care teoretic se ocupa de protejarea naturii, adica a ce a mai ramas din ea…. „Nu se stie daca ursul mai traieste in padure, dar urme de laba au fost gasite.”

  12. Văsuianca spune:

    Locuiesc de peste 20 de ani în Dobrogea şi sunt pasionată de natură, floră, etc., am aflat abia săptămâna trecută de existenţa acestei rezervaţii, datorită unei cărţi (Iulius Preduşel – „Allah-Bair. Rezervaţie de floră şi faună”, apărută la Editura Muntenia, 2012. Căutând pe internet am ajuns la blogul dvs. Felicitări!
    Vizitez Rezervaţia Fântâniţa, ori de cîte ori îmi permite timpul liber, iar pe blog sunt la început.

  13. Didier Guyot via FB spune:

    Excellent

  14. Maria Olteanu via FB spune:

    toate astea vor disparea odata cu inceperea exploatarii gazelor de sist din Dobrogea….

  15. Angy San via FB spune:

    Munca d-stra nu a fost zadarnica mi-a placut ceea ce am vazut.

  16. Bogdan Paranici via FB spune:

    De cate ori privesc la ale tale fotografii ma simt ca si cum as fi acolo, pe teren. Nu mai vorbesc si despre descrieri caci esti un mare talent.

  17. Paul Silva via FB spune:

    your reportage are very good !! at all

  18. George Turcanasu via FB spune:

    Am revazut articolul cu mare placere. Felicitari! Superbe imaginile si utile informatiile!

  19. vaida francisc atila spune:

    Nagyon jo anyag..fenykeo es szoveg..
    Geatula.!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s