Zboruri peste verde – Maramureș

De sus observi instantaneu și dramatic cât de verde este tot peisajul… verde de diferite nuanțe, dar tot verde… Practic, de sus vezi o mare vegetală înverzită, cu ierburi și arbori, plante de cultură și plante de mlaștină, plante de stâncărie… nenumărate plante închegate în “comunități vegetale” … “habitate” care pot fi oarecum diferențiate, delimitate între ele, dar care se întrepătrund natural într-un uriaș covor verde. Fără această vegetație care acoperă Maramureșul, fără “producătorii primari” care pe baza energiei solare produc substanță organică, hrană… desigur că nu ar putea să existe nici spectaculoasele animale… cum este spre exemplu omul, ursul sau acvila de munte. Fără plante, totul ar fi un deșert bolovănos și lipsit de viață.

Există prin Maramureș nenumărate locuri unde nu există nici un fel de acces, chiar dacă mergi prin desișuri nu vei vedea pădurea din cauza copacilor, astfel că acele spații pot fi analizate doar din aer. Spre exemplu, dacă străbați poteci din Rodnei, din Țibleș, sau dacă parcurgi trasee terestre din Igniș, poți vedea acele caracteristici care se văd de aproape, dar niciodată nu vei putea avea acea imagine de ansamblu pe care ți-o permite detașarea de sol și de traseul potecii, și săgetarea prin văzduh pentru a analiza caracteristicile de ansamblu ale unor prăpăstii, stânci și întinderi de pădure care “pot să facă diferența” în calitatea cunoașterii și abordării naturalistice a zonei. Asemenea zboruri îți pot da o imagine de sinteză a realităților ecosistemelor din peisajul maramureșean, o părere despre ponderea relativă a acestora în landșaft, o idee despre agresivitatea și răspândirea impactului uman în cadrul acestui teritoriu.

Desigur, nu vei vedea de sus nici un fel de fluturi sau floricele, nici șopârle sau păsări mărunte, dar această depărtare de aspectele de detaliu face posibilă o mai bună deslușire a paternurilor mari, ale marilor ecosisteme care domină peisajul. De aici de sus pare că se pot defini două zone majore, etajate altitudinal, anume zona montană și zona depresionară cu o întrepătrundere ecotonală. De fapt, zona montană este încă relativ naturală, iar zona depresionară este destul de radical transformată de om… în sensul că au dispărut pădurile compacte care acopereau cândva peisajul (se păstrează în zona depresionară câteva trupuri de gorunete și făgete… dar ele sunt excepții de la regulă).

Constați cu ușurință că pădurea este dominantă în toată zona montană; are ici-colo niște “agresiuni silvice/ tăieri de pădure”, are “arborete” de vârste diferite… și multă pădure tânără… față de puține zone cu arbori bătrâni ale părurilor în stadiu climax, dar există foarte multă pădure… în mare parte compactă, pe alocuri poenită așa cum apare în mari întinderi din Munții Igniș. Există uriașe câmpuri înierbate (nu “campii” că acestea sunt forme plane de relief de până la 300 m altitudine), cum este Câmpul lui Ștefan de pe platoul vulcanic Igniș… defrișat demult și pășunat de turme de animale domesticite: bivoli, cai, oi, vite etc.

Tinoavele, localizate în zona montană, sunt atât de mici și de puține încât ele apar ca o excepție rară de la regula unui peisaj al pădurilor (cvasi)naturale și zonelor ierboase secundare din peisajul munților (pășuni create de om prin defrișarea pădurilor și prin pășunatul turmelor)… Dacă te uiți la tinovul Iezerul Mare din Igniș, parcurgând turba umedă și privind plante de aproape, vei avea posibilitatea să observi anumite caracteristici micro… dar patternul macro îl poți vedea deslușit doar de sus. Incredibil de bine se poate vedea delimitarea lui clară în peisaj, ochiul de apă din zona centrală, dispunerea vegetației care prezintă o frumusețe uluitoare. La fel, frumos se pot vedea caracteristicile Tăului Chendroaiei, de lângă Creasta Cocoșului din Munții Gutâi. Mai ascuns este Tăul Morărenilor, un luciu lacustru înconjurat de peisajul cu pădure poienită dintre munții Gutâi și localitatea Breb.

Stâncăriile cu piatră la suprafață sunt puține și restrânse față de amploarea peisajului maramureșean, fiind concentrate în zone înalte ale Munților Rodnei, ca și prin Munții Maramureșului, Munții Țibleș, Gutâi… câteva prin Igniș. Dar, spectaculozitatea acestor zone stâncoase înalte atrage turiști prin peisajul “dramatic”… iar când mai vezi și strălucirea apelor glaciare ale lacului Iezer sau Izvorul Bistriței din stâncăriile munților Rodnei… constați că avem aici un peisaj mirific. Din punct de vedere al diversității biologice, în zone montane înalte își găsesc loc de existență numeroase specii criofile, adaptate unui climat mai rece.

Marea întindere a depresiunii Maramureșului este dominată de un peisaj rural cu mici parcele cultivate, terenuri înierbate și tufărișuri, cu petece de pădure… un mozaic al acestor elemente combinate în variante de o diversitate extraordinară, de la minuscule poieni în pădure, la păduri mai fragmentate printre care apar multe zone înierbate, sau terenuri cultivate… până când “pădurea” este reprezentata de infinitezimale petece de copaci și tufe… Apele curgătoare sunt puțin vizibile, ca niște fâșii subțiri de cursuri meandrate… iar în rest, în zone mai înalte, se știe că prin vale curge ceva apă… deductibil din conformația peisajului.

A vedea cum se rotesc păsări rapitoare… mult mai jos decât tine… Dacă cobori pe lângă ape, vezi stoluri de rațe sălbatice zburând de-a lungul Izei sau Vișeului, se ridică stârci solitari în căutarea unui alt loc de pescuit… se văd măcar animale mai mari… Cerbi au ieșit pe pajiștea de sub Cearcănu Prislopului, sus în munte în locul de dincolo de pădure, unde rar sunt tulburați de prezența umană…

Sighetul, centrul urban, comercial și cultural al Maramureșului istoric, este un loc relativ liniștit și având dimensiuni umane. Arhitectura centrului vechi, cu Biserica Reformată și Prefectura Comitatului Maramureșului, arată realități ale unui trecut în care estetica și durabilitatea clădirilor era o prioritate… situație totalmente diferită de actualul stil de construire. Acea biserică reformată simplă, unde cândva ascultam cu suflet de copil… analize și idei despre bunătate și iubirea omului, despre viața noastră și a altora… o construcție impunătoare față de restul peisajul maramureșean… este totodată și cea mai veche clădire a Sighetului și a întregului ținut… biserica construită în secolele 11-12, atestată documentar din anul 1326, fiind inițial romano-catolică, iar apoi cu trecerea populației la ritul reformat-luteran, biserica devine reformată din 1540. Desigur, acea vechime impresionantă de un mileniu o are doar o parte din construcție, anume partea inferioară a turnului-clopotniță, având loc diferite distrugeri, incendieri și ulterioare reconstrucții la noi nivele de performanță. Există un sentiment de respect și iubire față de strămoșii care au avut capacitatea de a crea acest monument.

Biserici de lemn sunt atât de mărunte în peisajul maramureșean, nesemnificative… de parcă nici nu ar exista. Interesant este că de sus nu vei putea remarca nici o biserică de lemn tradițională… decât dacă o cauți “ca un ac în carul cu fân”… Orice lac sau tinov, orice stâncărie are o prezență mult mai vizibilă, să nu mai zic de uriașe păduri și întinse zone rurale… În schimb, poți vedea monstruozități religioase în avântul turnării de betoane… în care se pompează banii statului (banii noștri)… în timp ce nu există medicamente pentru copii bolnavi iar profesorii sunt amețiți de foame…. Apar astfel mănăstiri și biserici pline de kitsch, care nu au nici o legătură cu superba arhitectură tradițională maramureșeană… “poluții” în peisaj care să absoarbă alți bani de la prostimea credulă… centre de manipulare politico-religioasă ale unei populații sărăcite în căutare de speranțe.

Sate mărunte pe văile mai largi, așezări umane laxe cu o oarecare concentrare prin centrele localităților rurale… oameni care își lucrează terenurile, ară, seamănă, culeg recolta, duc animale domesticite la pășunat, culeg fructe din livezi de pruni și meri, cosesc iarba și transportă fânul… o bună integrare în peisaj. Se zice uneori cu superioritate de imbecil… “economie de subzistență”… dar acea subzistență este mult mai stabilă și mai dătătoare de viață decât tot felul de “burse” volatile, zdruncinate de valurile unei crize economice și sociale globale, produse de bancheri hrăpăreți, politicieni fără soluții dar plini de avântul bețivului hotârât, teoreticieni economiști lipsiți de contact cu realitățile ecologice, oameni sărmani prostiți cu reclame care zic că bunăstarea se poate cumpăra pe datorie…

Maramureșul din zbor… Este nevoie să cunoști rezonabil de bine peisajul, pentru a putea decide care sunt locurile reprezentative, a defini subiectele care merită a fi fotografiate, și a putea ajunge în acele puncte din care există unghiul necesar… atunci când lumina este cea care permite performanța fotografică. O fotografie este în principiu unică prin încadrare, lumină, șamd… dar există totuși “fotografii standard” în lucrările diferiților autori de imagine… care fotografiază un anume subiect din “unghiul cel mai bun”. Din zbor asemenea banalizari nu prea pot să apară, imaginile sunt irepetabile… probabilitatea unui alt zbor pe aceeași traiectorie, cu aparatul orientat către aceleași locuri… declanșând aparatul în același moment… când trebuie să încadrezi repede ca să nu pierzi ocazia fotografierii subiectului pe care l-ai deslușit…  greu de crezut că se poate “duplica”.

Desigur, întotdeauna se poate și mai bine. Încă nici nu a ajuns avionul în hangar, deja îmi făceam planuri cu peisaje de toamnă, mozaicuri roșiatice/ verzui/ galbene, cu stânci semețe prin lumini difuze… cețuri și voaluri fantomatice, cu zboruri razante peste ape și fotografii care să prezinte valorile naturale și culturale ale unui Maramureș enigmatic… așa cum ele nu au fost văzute până acum… niciodată.

PS. Karl Ritter, unul dintre întemeietorii geografiei moderne, referitor la geografia regională scria în 1804 în prefața manualului despre Europa: “Scopul meu a fost să ridic pe cititor la o priveliște trăitoare a întregii țări, a produselor naturale și artificiale, a omenirii și naturii, și toate acestea să le prezint în așa fel ca un întreg legat împreună, încât rezultatele importante asupra Naturii și Omenirii să se dezvolte de la sine, dintr-o dată, prin compararea reciprocă. Pământul și locuitorii săi stau în cea mai strânsă dependență reciprocă.”

PS2. Zborul cu un astfel de avion ultraușor costă cca 100-200 euro pe oră, depinzând și de unde trebuie să vină avionul… iar pentru a face ceea ce vezi aici a fost nevoie de 6 ore de zbor prin zonă… cu 3 decolări. Se zboară fără ușă la avion, așa că trebuie să suporți bătaia vântului, și trebuie să ai îmbrăcăminte destul de călduroasă pentru a survola Munții Rodnei, iar acea îmbrăcăminte nu este o mare plăcere să o porți când la Oncești la decolare sunt 30 grade… la umbră.

Fentről azonnal és látványosan érzékelhető mennyire zöld a táj, élvezheted a zöld milliónyi árnyalatát. Láthatóvá válik innen a zöld növényóceán: fák és füvek, termesztett- és mocsári növények, sziklákon élő fajok… növénytársulásokba tömörülnek és élik zöldellő, virágzó életüket. A növénytársulások alkotják az élőhelyeket, különböző adottságaikkal és mégis egy tájegységbe egyesülve. E vegetáció biztosítja a létfeltételeket más élőlények számára is, így lehetővé válik, hogy élhessenek itt medvék, szirti sasok, emberek. Növényzet nélkül itt minden egy kopár, sziklás sivatag lenne.

Máramarosnak számtalan megközelíthetetlen, illetve nehezen megközelíthető helye van. Még ha áttörsz a cserjéseken, bokrokon akkor sem fogod látni fáktól az erdőt. Ha valaki a Radnai-havasok, a Cibles, vagy a Kőhát rejtett ösvényein jár, észreveheti azokat a jellegzetességeket, amelyek közelről láthatóak, de egy átfogó perspektívája nem lesz a hegyről, mint tájegység. Nem észlelheti a sziklák formáját a megfelelő szögekből, nem érezheti az erdők reális kiterjedését és jelenlegi állapotát, míg ha a levegőből nézi, ez adhat választ a kérdéseire. Egy ilyen repülés segíthet felmérni Máramaros ökoszisztémáinak valós állapotát és az emberi beavatkozások mértékét is. E nézőpontból feltárhatóak a vidék jellegzetességei, jobban annál, mintha csak a földfelszínen bóklásznánk, és új összefüggések megértésére is nyílhat lehetőség.

Természetesen innen fentről nem láthatsz lepkéket, virágokat, apró madarakat, ez a fajta távolság azonban segít a nagyobb tájegységek mintázatát értékelni, a tájat domináló ökoszisztémákat jobban érzékelni, körvonalazni, megérteni. Két magassági szint különíthető el: egy magasabb hegyvidék, és egy alacsonyabb, medencei dombvidék. Tulajdonképpen a hegyvidéki régió nagyjából megőrizte természetes aspektusait, a medence dombvidékeit pedig radikálisan átalakította az emberi tevékenység. Innen, a medence nagy területeiről eltűntek az erdők, melyek egykor beborították a térséget. Néhány kivétel létezik még, apró erdőfoltok, védett területek formájában.

A hegyvidéken azonban az erdő az úr, bár itt is sok helyen látszanak az erdőirtás nyomai. Különböző életkorú rengetegek vannak, sok a fiatal, kevés az öreg erdő. Vannak nagy kiterjedésű füves területek is, például István-mező a Kőhát vulkáni fennsíkján. Régóta kivágták innen az erdőt, ma legelőként szolgál. Nyáron juhnyájak, tehenek bóklásznak erre, lovak legelésznek, bivalycsordák uralják a vidéket.

A hegyvidék tőzeglápjai annyira kicsik és szétszórtak, hogy ritkaságnak számítanak a erdőségek és füves területek méreteihez képest. A Hernécsi-láp (Iezerul Mare) fentről kitűnően elválik a táj többi részétől, közepében a csillogó víztükörel. Ugyanennyire szépen látszik a Tăul Chendroaiei a Gutin-hegység Kakastaréja alatt. Eldugottabb viszont a Tăul Morărenilor tó, a Gutin-hegység és Bréb közötti erdős-bokros-tisztásos vidéken.

A máramarosi táj méreteihez viszonyítva kevés itt a Sziklás terület, csak a legfelsőbb szinteken található egy-egy nagyobb, összefüggő kőtenger: a Radnai-havasokban, a Ciblesben, a Gutinon, a Máramarosi havasokban, és néhány területen a Kőháti vulkáni fennsíkon. Ezek azonban annyira látványos helyek, drámaiak és romantikusak, hogy sok turistát vonzanak a térségbe. Ha megcsodáljuk a Mosolygó-tavat, a Beszterce forrását, vagy a Radnai-havasok óriási szikláit, átérezhetjük, mennyire látványos az itteni táj. E magas térségekben kriofil fajok egyedei élnek, olyan lények amelyek a hideg, szélsőséges időjáráshoz alkalmazkodtak.

A Máramaros-medence nagy részét egy falusi aspektus jellemzi, kis parcellás, megművelt terültekkel, füves és bokros helyekkel, erdőfoltokkal. E mozaikosság egy rendkívüli biológiai sokféleségnek ad lehetőséget a létezéshez. Ahogyan lefele haladunk, a nagy erdőségek az erdős legelőknek adnak teret, majd a megművelt mezőgazdasági területek következnek még lejjebb, addig, míg az erdőkre csak néhány facsoport emlékeztet. Fentről a folyó vizek kevésbé láthatóak, csak egy-egy helyen csillannak meg a nagyobb folyások, mint kígyózó erecske a tájban. A magasabb régiókban csak a vidék geomorfológiai részleteiből következtethetünk, sejthetjük, hogy lent a völgy mélyén egy patakocska csordogál.

Láthatod, ahogy tőled lejjebb ragadozó madarak keringenek a légtérben: ha a vízhez közel ereszkedsz, megcsodálhatod az Iza- és Visó-völgyben elhúzó vadkacsákat, észrevehetsz egy gémet, amint fölszáll más halászhelyet keresni. A nagyobb állatok is láthatóvá válnak: a szarvasok előjöttek a Sárkány-szikla melletti füves sziklagörgetegekre, ahol nyugalmukat ritkán zavarja emberi tevékenység.

Máramarossziget fölé érve, amely a történelmi Máramaros kereskedelmi és kulturális központja, és amely ennek ellenére viszonylag csendes hely, egy olyan építészeti örökséget láthatunk, mely azt bizonyítja, valamikor az esztétikum és az épületek tartóssága elsődleges szempontok voltak. Erről tanúskodik a központi református templom és a Máramaros Vármegye közigazgatásának központi épületei. Ma már mintha ennek teljesen az ellenkezőjére törekednének (vagy csak ennyire képesek?): giccses, semmitmondó épületek jelennek meg egymás után. A templom, ahol gyerekkoromban az emberi jóságról, szeretetről hallgattam beszédeket, egyszersmind a város legrégebbi épülete is, 12. században épült, 1326-ban említik először, és 1540-ben válik reformátussá. Természetesen az eredeti épület nem maradt meg teljességében, csak a harangtorony egyik alsó része őrzi a majdnem ezer éves múltat; több része leégett, lerombolódott és később építették újra. Ha e templomra tekintek, megfogalmazódik egy tiszteletérzés és szeretet azon ősök iránt, akik itt éltek, itt küzdöttek és boldogultak, itt szenvedtek, és itt teremtettek, és azért is újrateremtettek az embernek egy élhető világot.

A fatemplomok annyira picik felülről nézve, mintha ott sem lennének, úgy kell keresni a tekinteteddel, mint tűt a szénakazalban. Tavak, lápok, sziklák is jobban észrevehető az erdők, kaszálók és legelők máramarosi birodalmában. Jól kivehetőek viszont a közpénzből a közelmúltban emelt vallási förmedvények, giccses kolostorok és templomok, amelyeknek semmi köze a hagyományos máramarosi építészethez.

Láthatóak innen föntről a völgyekben szétterülő kis falvakat, a szórt települések, emberek akik itt élnek. Láthatod, amint a földeket dolgozzák: betakarítják a gabonát, kaszálnak, legeltetnek, leszedik a gyümölcsöt. Néha cinikusan azt mondják az ilyen életstílusra, hogy „alig létfenntartó gazdaság”, de ez az önfenntartás sokkal stabilabb életformát jelent, mint a tőzsde szeszélyeinek kitett nyerészkedés – amelyet bármilyen gazdasági, szociális, globális válság megingathat, amelyet megoldások nélküli politikusok befolyásolnak, vagy olyan gazdasági elemzők, akik az ökológiai valósággal semmilyen kapcsolatot nem tartanak fenn.

Máramaros, repülőből… Viszonylag jól kell ismerni a tájat ahhoz, hogy eldöntsd, melyek a jellemző helyszínek, mit érdemes fotózni, és hogy lehet oda eljutni a legjobb szög és fényviszonyok eléréséhez. Egy fotó elvileg egyedi a kivágat és megvilágítás szempontjából, mégis léteznek standard fényképek, „a legjobb szögből” készítve. A légi fotózásban ilyen nem történhet meg, a képek tényleg megismételhetetlenek; mennyi esély van rá, hogy ugyanazon a vonalon repülj még egyszer, ugyanolyan fényben, és ugyanúgy készíts el egy felvételt?

Persze mindig lehet jobban: a repülő még be sem ért a hangárba, máris elkezdett foglalkoztatni az őszi képek elkészítésének terve, a vörös/ zöld/ sárga mozaikok lefotózása. Látom lelki szemeimmel, ahogyan a hatalmas sziklákra szóródik a fény, elképzelem a vizek feletti repülést a kísérteties ködben, és előre látom az olyan fotókat, amelyek látványosan képesek bemutatni e hely természeti és kulturális értékeit. Egy titokzatos Máramarosét, ahogyan még soha senki nem látta. És így nem is fogja soha senki sem látni.

Lacuri sărate la Ocna Șugatag

Zone rurale maramureșene

Cursul mijlociu al Izei, la Oncești

Mara, înainte de vărsare în Iza

Municipiul Sighetu Marmației

Biserica reformată

Biserica reformată și clădirea prefecturii comitatului Maramureș


Dealuri de la periferia munților Igniș

Piatra Săpânței

Încă mai există păduri întinse prin Igniș

dar se văd și locurile cu tăierile de pădure…

Turmele de oi nu sunt prea numeroase în ultima vreme…

Abrupturi la marginea platoului vulcanic Igniș

Câțiva cai frumoși

Zona Țiganu – platoul vulcanic Igniș

Unul din numeroasele tinoave ale Ignișului – Țiganu

Mlaștina Iezerul Mare

Ochi de apă în zona centrală a Iezerului Mare

Barajul de la Cheile Tătarului… și cariera de piatră

Cheile Tătarului

Câmpul lui Ștefan, cu turme de bivoli și de oi

Pădure de fag și un ochi înierbat – Igniș

Poiana stațiunii Izvoare

Tinovul Vlășinescu

Serpentinele șoselei de pe Gutin – Sighetu Marmației – Baia Mare

Creasta Cocoșului – Munții Gutâi

Creasta Cocoșului privită de sus

Tăul Chendroaiei

Masivul Gutâi

Peisaj cu Tăul Morărenilor

Șoseaua Budești – Cavnic

Păduri în Munții Lăpuș – Văratec

Vârful Văratec

Masivul Țibleș

13 turiști

Perete calcaros în zona Izvorul Izei – Munții Rodnei

Tăieri de pădure – Munții Rodnei

Ipide care omoară molizii

Lacul glaciar Izvorul Bistriței – Munții Rodnei

Potecă în serpentine care urcă versantul căldării glaciare Iezer

Lacul glaciar Iezer

Căldarea glaciară Iezer, cu lacul glaciar și stația meteorologică

Turiști pe vârful Pietrosul Mare, cel mai înalt punct al Carpaților Orientali – 2303 m

Pe vârful Pietrosul Mare există rămășițe ale fostei stații meteorologice automate…

Turiști urcând către Pietrosu, pe marginea căldării Iezer

Căldarea Iezer în centru și Căldarea Zănoaga Mare în dreapta – Munții Rodnei

Vârful Ineu – Munții Rodnei

Cearcănu Prislopului – Munții Maramureșului

Baia Borșa – Munții Maramureșului

Prin bazinul Vișeului

Vișeul parcurge bazinete lărgite și zone cu îngustări ale văii sale

Avioane ultraușoare aterizând și decolând de pe aerodromul de la Oncești, lângă Sighetu Marmației

1 septembrie 2012, Oncești. Váralja Air Show, ziua visez păduri și stânci, lacuri… o zi plăcută între prieteni și colegi rotarieni, piloți-zburători,… lansarea volumului “Oameni, fapte, zboruri”… al 8-lea volum scris de prietenul nostru comun Mihai Pătrașcu, director al Aeroportului din Baia Mare, carte apărută la Editura Valea Verde a Asociației Valea Verde… prin eforturile colegului și prietenului Ionică Mariș, un eveniment care a fost posibil ca urmare a parteneriatului care include și Clubul Rotary Sighetu Marmației. Așa cum zicea colegul și prietenul George Ofrim: “Să ne stimuleze să ne luăm zborul… la propriu și la figurat!” Discutând cu prietenul și colegul Horia Scubli despre modul în care vom organiza vara anului viitor Tabăra de Fotografiere a Fluturilor în splendidele noastre peisaje. Și visând la luminile culorilor de toamnă… la păduri roșiatice și creste înzăpezite ale munților înalți… pentru o nouă serie de imagini zburând peste Maramureș…

© dr. Peter Lengyel

DSC_7138

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Zboruri prin Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

58 de răspunsuri la Zboruri peste verde – Maramureș

  1. De ce sa mai comentez? Multumesc Peter Lengyel, dar trebuie adusa experienta dvs. catre un public mai larg. Fata de alte fotrografieri aeriene, seriile acestea (Maramures, Dobrogea) sunt altceva. Breath-taking. Pentru Dobrogea, ma aveti de partea dvs.

  2. Ionescu Dan spune:

    Peter, am fost acum 1 saptamana in Maramures. Ce nu mi-a placut la natura sunt putinele paduri batrane compacte. Practic, versantul Rodnei dinspre Borsa este in mare parte defrisat. Si ce se intampla cu atacurile de ipide ? Eu nu am vazut asa ceva in alta parte. Cel putin in muntii din jud. Brasov nu am vazut atacuri masive. Iar padurile batrane si bine structurate din bv sunt inca destul de multe, comparativ cu cele din MM. Oricum, prezentarea f buna ca toate montajele tale !

  3. Zsigmond Attila spune:

    Jos cu palaria in fata ta dl dr Lengyel Peter, multi ar trebui sa se inspire din forma ta de educatie nonformala si implicare in conservarea biodiversitatii.

  4. Gelu RUS spune:

    No Comment !
    Întradevăr, Jos pălăria !

    Cinste ţie

  5. DM Ruști spune:

    Mă gândesc că n-ar strica mai multe comentarii la poze (ar fi instructiv pt o audiență cât mai largă); plus, ar trebui incluse și mai multe imagini „urâte”, eventual pe altă pagină, ca să nu strice frumusețea peisajelor naturale (ororile „arhitectonice” contemporane, grămezi de deșeuri etc.) – asta pt o mai buna informare a publicului. – DM Ruști

    • peterlengyel spune:

      Ai dreptate. Asa cum am scris la text, voi mai dezvolta partea explicativa… dar pentru asta mai trebuie si ceva timp. Am vorbit cu un coleg topograf care va identifica anumite vai, creste etc, pentru o mai buna localizare a lor. Pana acum nu am trecut numele nici la cele evidente, spre exemplu zona de confluenta Iza-Tisa… asa ca mai sunt multe de facut. Cat priveste imaginile „urate”… astea se pot face doar daca le cauti voit, ceea ce eu nu am facut. Adica poti sa ii zici pilotului sa zburam la groapa de gunoi… dar asta nu era o prioritate pentru mine. In rest, impact uman mai dur decat barajul Runcu – Cheile Tatarului, sau 2-3 cariere de piatra, ori taierile de padure… nu prea exista la modul concret. Se vad in rauri camioanele care incarca prundis…. se vede la Baia Borsa bazinul de decantare miniera… Dar, la modul general, imaginea reala este cea vazuta in aceste fotografii. Poate ca mass media care prezinta mai ales prim-planuri cu gunoaie sau copaci taiati face ca omului sa ii vina greu sa creada ca mai poate exista atat de multa natura si frumusete in peisajul in care traim? Cat despre dezastruoase-oribile constructii religioase actuale, in locurile cele mai aberante… ii las pe altii sa le faca „analiza”.

      • Morosanu spune:

        D-le Lengyel … MULTAM !

        In ceea ce priveste „locurile urate” cum ar fi groapa de gunoi sa sti ca si alea trebuiesc aratate , ca poate asa o sa reusim sa-i trezim pe cei carora le sta in atributiunile lor de a indrepta negativul , si mai ales impotriva defrisarilor masive si ilegale care au urmari catastrofale pentru flora si fauna judetului nostru .
        inca odata Multam !
        Cu respect!

  6. koliver spune:

    Fantastic de frumoasă ţărişoara noastră… din aer. Adică şi din aer. Dar la sol dezamăgirile (acestea se văd şi din avion) sunt mari – mă găndesc la defrişări, tăieri masive.

    Pot să preiau parte dintr-o fotografie pentru header-ul blogului meu?

    Cu prietenie,
    Olivér
    ziarist, Szabadság, Cluj

  7. andrei spune:

    Articolul asta si cel despre Dobrogea m-au lasat cu gura cascata. Unele zone le-am vazut de jos, dar sunt asa spectaculoase de sus. Mersi ca ati pus poze mari.

  8. Grimo spune:

    Mda!Bună idee. Am văzut ceva asemănător la nivel planetar. Dar este nevoie de explicaţii pentru fiecare fotografie. Nu comentariu. Explicaţie sau semnificaţie: vf.Pietrosu, culmea Toroiaga, versantul dinspre vest al Munţilor Igniş, etc. Treaba asta trebuia făcută odată cu zborul, cu ajutorul unei hărţi topografice:poza X-sectorul Y. Nu am văzut Vaserul, Toroiaga, Jupania, Lostun, Pop Ivan, etc. În rest, e cool! Zboruri line!

    • peterlengyel spune:

      Corect, vor exista explicatii la alte cateva fotografii, iar unele vor ramane doar pentru placerea de a le vedea… asa cum ar face o acvila iubitoare de frumos care pluteste in aer, admira si intelege realitatile fara sa dea nume la fiecare versant sau vale. In mare, imaginile sunt localizate/ grupate pe zone. A incarca o astfel de prezentare cu milioane de detalii topografice nu este neparat o chestiune pozitiva. Mai exista cateva aspecte. In zbor nu ai timp de analizat harti topografice, ci zbori la obiectivele pe care le cunosti si pe care le consideri ca fiind cele care „merita”. Dorinta nu era sa se faca o harta aeriana din aerofotograme, ci de a surprinde in imagini tipurile de peisaje care caracterizeaza Maramuresul. Data viitoare am sa ofer pilotului coordonatele unor locuri care ar fi bine de fotografiat, spre exemplu ar fi bine de ajuns la Taul lui Dumitru aflat undeva prin padurile Muntilor Ignis. Cat despre Vaser samd, nu am intrat pe Muntii Maramuresului mai la nord de Cearcanu, deoarece conditiile meteorologice nu erau atat de bune incat sa merite „pierderea timpului”. Ceea ce va face ca data viitoare sa fie nevoie de o insistare mai concreta pe aceasta zona montana, desi ea nu va schimba semnificativ aspectul Maramuresului surprins pana acum. Inca o chestiune care merita retinuta este ca „perfectiunea este in cer”… si nu la acest zbor de 6 ore.🙂

  9. Analiberan spune:

    Felicitări pentru materialul realizat!
    Avem locuri minunate, lipsesc doar mai mulţi oameni care să le promoveze ,dar şi mai mulţi care să le protejeze.
    Ceea ce mă deranjează cel mai mult este lipsa de respect faţă de natură, de aceea din când în când natura sau poate Dumnezeu se răzbună pe noi, „pe merit „de altfel, aşa că ne mai trimite câte o ploaie puternică, care transformă râurile liniştite din poze, în nişte „oceane” supărate pe noi, oamenii, iar ceea ce noi „i-am dat”-gunoaie, în general, ne înapoiază uşor, să simţim pe pielea noastră ce înseamnă să primeşti şi să trăieşti printre gunoaie!!!

  10. Pingback: FOTO Zboruri peste verde – Maramureş | TOTB.ro - Think Outside the Box

  11. Vasile spune:

    Foarte frumoase pozele, dar se pare ca nu ati ajuns in bazinul Ruscovei cu Vf. Farcau si Mihailecu precum si Lacul glaciar Vinderel.

  12. Tisztelt Lengyel doktor ur!
    A felvetelek szenzaciosak! Magukert beszelnek! Maramarost en is meglehetosen ismerem.Sok,kedves kirandulasi emlekem es az egy idoben ott vegzett munkam is kot e videkhez.Volt szerencsem latni a Tisza tuloldalarol (Karpatalja)is.
    Udvozlettel
    Szeghalmi Lajos Zoltan Biharpuspokibol (ami ma sajnos mar Nagyvarad).

  13. pisti2004 spune:

    Exceptional!

  14. Pedro spune:

    o splendoare………felicitari…Pedro

  15. ALEX spune:

    multumesc pentru unghiul total diferit din care poate fi privita lumea inconjuratoare !
    sper sa mai am ocazia.alex.

    • Solt spune:

      Fascinant, superb, si… n-am cuvinte. Bravo.
      Domnule doctor, continuati pasiunea aceasta, merita.
      Ma intreb daca imaginile pot fi utilizate liber, pentru a putea fi folosite la ilustrarea unor articole wp. Ar fi pacat sa nu se puna in valoare in domenoi public.
      Al dv., sincer admirator, Zsolt.

      • peterlengyel spune:

        Imaginile pot sa fie utilizate doar in masura in care am agreat utilizarea lor in acel loc (publicatie, site web etc).

      • Solt spune:

        Ma gandeam in primul rand la wikipedia.ro, pentru ilustrarea unor articole (cioturi) legate de subiecte precum Sighetu Marmatiei: [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma%C8%9Biei], Muntii Rodnei: [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodnei], Muntii Gutai:[http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Gut%C3%A2i], etc. De fapt, cel mai corect ar fi incarcarea imaginilor la Wikimedia Commons:[http://commons.wikimedia.org/wiki/Special:RecentChanges?uselang=ro] sub licienta Creative Commons, Atribuire 3.0 Ne-adaptată (CC BY 3.0) :[http://commons.wikimedia.org/wiki/Special:RecentChanges?uselang=ro], astfel, acest imagini ar deveni disponibile pentru intregul spatiu wikipedia (pentru orice limba), in conditiile licientei precizate mai sus. Fireste, pentru aceasta, este obligatoriu nevoie de permisiunea dumneavoastra expresa. Va multumesc pentru atentia acordata. Zsolt.

      • peterlengyel spune:

        Poate ca peste o vreme am sa ma gandesc si la aceasta varianta, dar pentru viitorul previzibil doresc sa mentin controlul asupra acestor imagini si texte.

  16. frumoasa tara avem!
    Felicitari pentru zbor, a fost o incantare sa revad aceste locuri din alta perspectiva!
    Am sa mai intru pe blogul tau.
    Cu simpatie
    Laurentiu

  17. Pingback: Fliyng over Maramures | Only in Romania

  18. beheader69 spune:

    extraordinare pozele, la fel si peisajele, dar si descrierea aferenta, ma refer la textul initial.
    as vrea sa vin si eu pt o ora de zbor.

  19. Pierre Dutron spune:

    Buna ziua ….
    Bonjour,
    Avec toutes mes excuses si je laisse mon commentaire en langue française, mais je le fais pour deux raisons, la 1ère parce que la roumanie doit garder ET relancer sa tradition de Pays de la francophonie et que donc beaucoup de roumain cultivé comprendront bien mon message. La 2ème est que je vais faire circuler ce blog assez largement vers des lecteurs de langue française et que ceux là doivent aussi comprendre ce que j’aurai écrit apès cette introduction.
    Tout s’abord, je voudrais remercier celles et ceux qui ont par leur passion aérienne permiit l’existence de cette vision panoramique de cette EXTRAORDINAIRE région qu’est le MARAMURES….. je vous invite pour en savoir plus de façon écrite et d’y visionner et les vidéos de cet autre blog, de même que l’article qu’il comporte sous le nom: „Le Maramures c’est quoi?”
    http://tourismemaramures.wordpress.com/
    Merci ancore de cette affluence de photos toutes plus intéressantes les unes que les autres, et au plaisir de se rencontrer à Sighet Capitale internationale du Maramures historique.
    Pierre DUTRON
    Journaliste
    Président de l’Association des Amis du Muzeul Maramuresului (Sighet)

  20. Extraordinar materialul!
    Multumim!

  21. Rodica Gheorghiu spune:

    Priviti si va minunati! Este opera fotografica a dlui Peter Lengyel, va aduce Maramuresul in casa si-n inima! Cu mine a reusit! Superb, bravo dle dr Peter Lengyel, ne dam in vant dupa imagini din Peru cand, la cativa pasi de noi respiram in apropierea unor astfel de frumuseti, sper ca multi dintre elevii nostri sa vada cat este de frumos MARAMURESUL si sa-l priveasca cu alti ochi de-acum incolo, ba mai mult, sa-si doreasca sa-l umbland pe-aceste locuri! Multumim! Eu mi-am umplut inima ca atunci cand ascult o muzica buna, calda!

  22. Daniel Murczko spune:

    Mii de multumiri d-le dr. Peter Lengyel pentru excursia care ne-ati oferit-o. Speram ca pe viitor sa ne oferiti aceste fotografii si intr-un album.

    Cu stima,
    Daniel Murczko

  23. Georgeta Ionescu spune:

    o perspectiva inedita, cea aeriana, care insa nu este accesibila oricui datorita costurilor…asa ca ne bucuram de relatarile tale si minunatele imagini surprinse…Relatari care ne ajuta sa intelegem ce vedem, nu doar sa admiram frumusetile…Respect si admiratie pentru pasiunea si daruirea ta puse in slujba naturii !

  24. Tino Pagno spune:

    No,ca mandra tara-i Maramuresu … !

  25. Roth Vasile Andrei spune:

    buna!sunt Roth Laszlo , topograf de meserie,si de15 ani,umblu in fiecare weekend,cam prin toate zonele a maramuresului,am harti,si ortofotoplanuri georeferentiate,cam din tot judetul,cam si cunosc toate zonele,mai ales muntii..,asa ca dac va pot ajuta cu ceva in munca dumneavoastra,cu drag,adresa mea de email este rothlaszlo@yahoo.com

  26. Ábrán Péter spune:

    Mester vagy és köszönjük képeid, sok helyre eljutunk veled és szebb mint a valóság. Péter Mv.

  27. Ovidiu spune:

    Pe cand interzicerea ATV-urilor, motocicletelor si a masinilor de teren la inaltimi mai mari de 1000 metri? Ce asteapta Romsilva? sa urce dementii astia si pe Moldoveanu? De ce, domnule Lengyel, nu au fost scosi in afara legii de la inceput? Poate va mai amintiti discutiile de pe forumul alpinet din anii 2004-2005, cand cancerul acesta numit ATV abia aparuse…
    Din pacate se observa doar defrisarile – nimeni din cei care au scris aici n-a remarcat urmele de masini de pe Ignis de exemplu. Toti Carpatii romanesti au cazut prada acestui flagel, mult mai grav decat defrisarile.
    Tara frumoasa (dar la fel de frumoase sunt si alte tari!) – popor imbecil.

  28. anonimus spune:

    Am ramas fara grai privind zecile de fotografii, una mai frumoasa ca cealalta.
    Absolut splendida zona, un rai pe pamint.
    Felicitari!

  29. mihaela spune:

    Sunt din maramures si stiu ce inseamna frumuseatea locului,iar de cand sunt in bucuresti am tot incercat sa recomand lumii vizitarea locurilor mele natale.iar persoanele care au ajuns acolo au ramas foarte placut surprinse sa vada o parte din frumusetea tari. Foarte frumoasa si sugestiva prezentarea dumneavostra.

  30. Angela spune:

    Si eu sunt din Maramureş şi nicăieri nu-i mai frumos ca acasă. Dar de fapt, e frumoasă toată ţara asta… păcat că nu ştim să avem grijă de ea. Nu ştim, sau nu vrem să ştim, că ea va rămâne copiilor noştri, că le lăsăm moştenire un spaţiu în care ei să-şi crească viitoarele generaţii. Ne tot minunăm de apele limpezi ale altor ţări ; români : nu mai aruncaţi gunoaiele pe văi !!! Apa este unul din factorii de viaţă principali ai umanităţii. Nu vă mai spuneţi ”în barbă”:”după mine potopul”. Cu asemenea gândire n-o să ajungem niciodată să fim o naţie respectată !!!!
    E frumoasă prezentarea făcută, fotografiile sunt fff frumoase, dar în spatele lor stă omul moroşan, care are încă lacune în ceea ce priveşte modul de viaţă ACTUAL, în viziunea ritmului alert de azi. Având în vedere acest fapt, dacă ”tradiţia” de a arunca gunoaiele pe văi continuă, o să devenim o haldă mare şi urâtă …în loc de FRUMOASA ŢARĂ A MARAMUREŞULUI.

  31. Gabriela spune:

    Impresionant !!! Felicitari.

  32. Mineral Joy spune:

    Superb ! Felicitari domnule Peter !
    As dori sa aflu ce cariera reprezinta poza a 25-a, DSC_6253.jpg.
    Multumesc, Alex.

  33. Ralu spune:

    ………. no comment …….. pur si simplu senzational! vreau si in alte zone ale tarii!!!!

  34. Kiss Vasile spune:

    E foarte placut sa-l revad, de data asta in color ce am facut in 1968-69. Mi-am pastrat cateva poze, pe vremea aceea find „SECRET” ori ce poza facut de la 600 de metri altitudine. Pilot fiind Dl Otoiu, pilot de aviasan, Coordonator de zbor Dl. Ing. Col.r. Gheorghe Papadopol. Amintirii placute ! Succes Dl.Doctor. Daca urcati pana la Pasul Prislop, puteti cobori pe Valea Bargaului, Prundul Bargaului, Suseni, Josenii Bargaului fara turbolenta pana la Bistrita ! Felicitarii ! K.V.B..!

  35. Florentina Seran spune:

    O calatorie de vis-minunate peisaje iar fotografiile sunt superbe-avem o tara superba -pacat ca anumite persoane vor sa o distruga pentru bani prin defrisari masive-iar cei care ar trebui sa opreasca aceasta tragedie sunt corupti si nu fac nimic-e bine ca aratati prin aceste fotografii si partea frumoasa care ne incanta privirea si sufletul dar si partea urata rea -poate prin asta se mai schimba ceva in gandirea si mentalitatea multora ca nu numai banii conteaza-ci si mostenirea care o lasam in viitor-mai ales ca avem o tara frumoasa si trebuie pastrata prin frumusetile ei naturale prin paduri si resurse naturale-si nu distrusa sistematic-padurea reprezinta oxigenul -daca mai defrisam mult ramanem fara aer fara natura -felicitari pentru tot ce faceti -succes si multumesc pentru asa vizionare-desi privesc doar fotografiile traiesc emotii de parca sunt acolo in avion-iar frumusetea care o transmite aceste poze este pentru suflet o incantare-multumesc pentru asa calatorie-cred ca in realitate e o calatorie de vis desi -ioi cred ca la asa inaltime as cam tremura si de frica si de frig -dar sigur mi-ar trece de toate -cand as privii asa minunatii si sufletul si mintea mi-ar zbura alaturi de pasari-iar ochisorii mi-ar fi vrajiti de asa frumseti-va doresc succes in tot ce faceti multa sanatate-iubire fericire bucurii viata frumoasa tuturor langa cei dragi si Zbor DE VIS CA IN PARADIS -fara incidente neplacute-Dumnezeu sa va ocoteasca mereu.

  36. camelia doda spune:

    Multumesc!!!

  37. casandra spune:

    Am rămas fără respiraţie. Câtă frumuseţe!
    Vă mulţumesc, domnule!

  38. juhasz florentina spune:

    `Minunat d-le Lengyel!

  39. peterlengyel spune:

    Carpenters – Close to you

  40. peterlengyel spune:

    RanchPilot:
    Flying is…
    A collection of amazing flying experiences I’ve had over the past two years in Wyoming, Utah, Idaho, and Montana.

    Runnin’ Down a Dream
    flying over the Judith River in North-Central Montana

  41. Pingback: Creasta Cocoșului, văzută din avion | Maramuresenii.ro

  42. Pingback: Biserica Reformata din Sighetu Marmatiei – vedere aeriana | Maramuresenii.ro

  43. Farkas Irén via FB spune:

    Ez olyan volt mint egy gyonyoru utazas koszonom

  44. Magda Nagy spune:

    GYONYORU

  45. Eva Marianna Takacs spune:

    Csodás , Köszönet Lengyel Péternek !

  46. Annamaria Koncz via FB spune:

    Gyönyörü szép!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s