Ziua Biodiversităţii din România

“If you want to learn what someone fears losing, watch what they photograph. ” — Unknown

Foto: Pelican creţ (Pelecanus crispus) în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

O zi superbă în Natură! Ce ne oferă nouă, oamenilor, peisajul în care trăim, pentru a ne satisface nevoia de frumos, armonie, liniştire sufletească şi eliberare de stresul oraşelor, pentru a ne desfăta cu miresme de plante sălbatice şi a trăi un minut fericirea observării vieţii animalelor? Cum de observarea păsărilor şi a naturii în general a devenit un hobby larg răspândit în lumea vestică, iar la noi aproape că nu există astfel de preocupare la nivel societal?

Foto: Observarea păsărilor – fenomen obişnuit prin Europa… mai civilizată.

Pentru marea majoritate a oamenilor de pe la noi lipseşte ocazia întâlnirii cu Pădurea şi vietăţile acesteia, lipseşte pretextul ieşirii la margine de Apă cu scopul de a admira zborul chirelor sau al pescăruşilor, lipsesc clipele alocabile pentru păstrarea şi întreţinerea atracţiei naturale faţă de Vietăţile Sălbatice… Lipseşte posibilitatea informării din surse care să prezinte la modul interesant-captivant valorile biodiversităţii din imediata vecinătate… Cine să le arate prin ‘lunete măritoare’ păsările de pe lacul din spatele cartierului? Cine să îi conducă prin parc, ca ei să vadă prin binoclu scorburi de ciocănitori şi să le povestească despre viaţa liliecilor? Cine să îi însoţească prin Aria Protejată, să le povestească despre urs şi despre cerb, despre pelicani şi despre egrete? Cum pot fi oamenii atraşi spre savurarea splendorilor naturale şi spre protecţia existenţei acestora?


Foto: Ponton în Deltă

Există pe la noi atât o slabă conştientizare a problematicilor legate de biodiversitate în cadrul populaţiei, cât şi ONGuri interesate de protecţia naturii, care în mod firesc ar trebui să încerce crearea şi implementarea de acţiuni relevante în educaţia ecologică. Există la momentul de faţă diferite acţiuni insulare, izolate, care însă nu au capacitatea de a atrage atenţia publică asupra conservării biodiversităţii, deoarece aceste mici evenimente disperse în spaţiu şi necoordonate în timp au tendinţa de a se pierde şi nu ajung să se susţină reciproc în atingerea unei mase critice. Dacă resursele mobilizate haotic până acum ar putea fi coordonate încât acţiunile locale să aibă efecte sinergice la nivel de ţară, rezultatele ar putea să fie mult mai bune. Dacă aceste date sunt corecte, rezultă că o mai bună coordonare la nivel naţional ar putea însemna un pas important, cu beneficii pentru cei care se implică în creionarea ideilor şi în organizarea evenimentelor, cât şi pentru oameni în general, ca şi pentru biodiversitatea atât de valoroasă a peisajului în care trăim.

Foto: Studenţi (şi studente) de la Facultatea de Biologie din Cluj la practică de teren în Deltă

La noi se vorbeşte de vreo două decenii despre conservarea biodiversităţii şi importanţa existenţei susţinerii publice pentru a păstra naturaleţea peisajului. Au existat şi există variate acţiuni de “conştientizare publică” dar evident că ele nu au produs rezultatele sperate, mai concret să producă în societate o creştere a ponderii oamenilor care se simt atraşi de valorile naturale, se implică în cunoaşterea şi protejarea acestora. Este evidentă nevoia de schimbare şi creştere a performanţelor. În contextul resurselor limitate, coordonarea mai bună ar putea însemna o astfel de catalizare.

Ar fi interesant de a creea împreună Ziua Biodiversităţii din România. Ar trebui să aibă o atmosferă în mare parte pozitivă, atractivă, dătătoare de speranţă. Dacă dorim să avem succes la nivel societal, trebuie evitate lamentările şi dramatizările inutile de care oamenii au devenit totalmente scârbiţi şi trebuie găsit acel ton care subliniază aspectele pozitive ale valorilor naturale, splendorile în iarbă, întărind dorinţa de a cunoaşte diversitatea biologică, de a admira frumuseţile naturale şi ulterior, firav, eventual de a investi ceva energie în protecţia acestora.

Foto: Pelican comun (Pelecanus onocrotalus) în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Evident că acţiunea trebuie bine gândită, pentru ca implementarea acestui ‘exerciţiu cu pretenţii’ să fie o reuşită. Este necesară pregătirea din timp şi mai ales capacitate intelectuală şi managerială, pe lângă ceva bani din proiecte sau din sponsorizări. Dacă noi, cei care suntem elita în domeniul conservării biodiversităţii nu vom avea capacitatea să generăm evenimente care să creeze susţinere publică pentru protecţia naturii… cine să o facă? Gateriştii? Asfaltatorii? Buldozeriştii? Prostănacii şi Pămpălăii? O mobilizare în care fiecare doritor şi-ar găsi locul unde poate să fie util, va arăta că suntem capabili de mai mult decât a schimba opinii în cadrul unui Forum.

Oameni adevăraţi, ONGuri concrete trebuie să îşi asume acţiuni concrete în aria X. Evident că o asemenea abordare poate fi transpusă în realitate doar prin cooperarea cu ‘tot felul de oameni’ de la graficieni şi pictori la meşteri populari, de la cântăreţi şi formaţii de muzică la pensiuni (eco)turistice care să se implice în ‘implementare’ . Mai uşor de zis decât de făcut. Dar dacă există capacitate managerială, reuşita unui asemenea eveniment ar face protecţia naturii/ conservarea biodiversităţii, respectiv ideea de ‘arie protejată’ mai puţin îndepărtată de interesele imediate ale oamenilor locului.

Foto: Vizită la Tăul de la Hoteni, Maramureş

La modul optimist-realist, prima astfel de zi ar putea să fie în 2011… dar la atmosfera actuală este mai probabil ca ideea să nu se transpună în realitate atât de uşor. Ar trebui să fie cca 10 locaţii unde să se deruleze evenimente; peste un alt an ar fi de dorit să crească amploarea fenomenului. Probabil că ar trebui început cu acele locuri unde există premisele umane/ materiale pentru derularea cu succes a acţiunii. Presupun că ar fi oraşele mai mari cum ar fi Cluj, Iaşi, Bucureşti, Braşov, Oradea, Sibiu, Tulcea, Constanţa, Galaţi… etc. Bănuiesc că ar fi posibil să se organizeze o astfel de acţiune şi în arii protejate care au administraţii relativ mai performante, mă gândesc aici la Buila-Vânturariţa, la râul Tur, … etc. Dar cred că este destul să existe un om sufletist care să catalizeze o mişcare locală, spre exemplu la Anieş. La fiecare locaţie este necesar să existe o persoană coordonatoare responsabilă de fluxul evenimentelor, un Guru care să aibă o mai mare capacitate de management, pe lângă care alţi 5-10 organizatori să lucreze la lipirea de afişe, să fie ghizi în excursie sau prezentatori pe o scenă, conferenţiari care prezintă viaţa pădurii în imagini, viaţa liliecilor, a peştilor, biodiversitatea marină ori diversitatea fluturilor din fâneaţa X. Tura cu autocare la zimbri şi cerbi la Vânători-Neamţ, excursie de o zi în Măcin cu degustare de vinuri la final, tură la Satchinez, practic orice abordări sunt fezabile dacă ai oameni care să o facă. Unele activităţi ar trebui realizate pe bază de voluntariat, altele pot să fie finanţate dacă se găsesc proiecte în care să fie incluse, din timp…. Ori sponsori locali co-interesaţi.

Foto: Barză albă (Ciconia ciconia) în Maramureş

Cam ce program ar putea să fie? Desigur, în fiecare locaţie depinde de organizatorii locali pe ce anume se pune accentul. Depinde de resursele disponibile, de oportunităţile momentului şi ale locului. Oricum, este de dorit ca evenimentele să fie concepute la modul profesionist, să nu ajungă cumva un kitsch jalnic. Ar trebui gândite manifestări pentru vreme non-ploioasa şi planuri B pentru cazul în care plouă. Ar fi o bună oportunitate de a coopera pe plan local între diferite entităţi interesate de conservarea biodiversităţii, de la ONGuri la APM şi de la cadre universitare la profesori din preuniversitar, de la cercetători la firme de ecoturism şamd. Cooperarea la nivel mai larg ar duce la o listă preliminară cu programe propuse, care ar putea fi dezvoltate-împreună, pot fi preluate idei, se poate face designul afişelor încât să includă ceva distinctiv şi personalizat pentru întreaga abordare la nivel de ţară.

Programul trebuie sa fie variat, pe module, eşalonate pe cursul zilei respective, eventual unele fiind paralele în timp. Orice element din cadrul programului zilei în locaţia X trebuie să fie introdus realmente în program doar dacă există o definită capacitate de a organiza şi a păstra sub control fenomenul. Premise ale succesului sunt adecvarea faţă de locul respectiv şi potenţialităţile sale, existenţa oamenilor despre care se poate crede că vor fi capabili să implementeze acţiunea, evaluarea corectă a nevoilor financiare, evaluarea corectă şi minimizarea riscurilor potenţiale … etc. De la vernisaj de expoziţie foto sau pictură pe tema Naturii, până la proiectarea unor filme excelente despre biodiversitate în cinematograful X, lansări de carte despre natură, vizite de grup în arii protejate cu prezentarea valorilor biodiversităţii de către specialişti ori ghizi specializaţi în ecoturism, de la programe de team-building până la concurs de desene pe subiecte legate de natură… spre exemplu doar desene cu libelule, doar desene cu flori sălbatice realizate în natură, festival naţional/ internaţional de film documentar despre natură la Cluj spre exemplu… şi ideile pot fi nenumărate.

Ar trebui aleasă foarte bine această zi calendaristică, luând în considerare mai mulţi factori: cred că trebuie să fie în afara perioadei de toamnâ târzie până la primăvară târzie, adică să nu fie atunci când oamenii stau mai mult în case, plouă, este întuneric devreme, vegetaţia este veştejită în mare parte, este rece şi activităţile de teren sunt mai puţin atractive în majoritatea zilelor. Aşadar, rămâne cândva de la sfârşitul primăverii până spre mijlocul toamnei. Dacă se doreşte implicarea unui mare număr de elevi este bine să fie în perioada de şcoală, dar nu cred că asta ar trebui să fie o prioritate. Decât să vină cu clase organizate la un eveniment destul de artificial, ar fi de preferat să vină oamenii din proprie iniţiativă la un eveniment atractiv şi profesionist organizat. Plus că în afară de elevi, o astfel de zi ar trebui să fie atractivă pentru un mare numar de persoane cu diversitate de vârste. Pot să vină familii, bunici cu nepoţi, grupuri de tineri prieteni etc.

Foto: Educaţie ecologică UNESCO Pro Natura în Parcul Naţional Retezat

Să fie sfârşit de august, început de septembrie? Probabil că cel mai bine ar fi să fie o zi cândva pe la 22 august, cu zile calde dar nu sufocante, cu seara luminoasă până târziu, cândva când se pot face excursii reuşite şi de către oameni care nu prea au tangenţă cu naturalul. Deşi august este luna concediilor şi pregătirea unor astfel de evenimente poate să fie mai dificilă, totuşi probabilitatea succesului pare mai mare. Dacă ar fi pe la sfârşit de primăvară/ început de vară, parcă Natura este mai exuberantă, dar şi zilele ploioase sunt mai multe; din punctul de vedere al vremii ar fi mai bine în septembrie, numai că atunci deja elevii/ studenţii se pregătesc de şcoală, totul este mai în forfotă, seara este cam rece, zilele sunt mai scurte, parcă este cam târziu. Consider ca pe la 22-25 august ar fi OK, să zicem penultima sâmbătă a lunii.

Ce beneficii ar rezulta din astfel de acţiuni, pe lângă faptul că nişte oameni ar fi mai apropiaţi de Natură? ONGuri ar putea să îşi contureze un profil public mai vizibil în societate, ar deveni mai cunoscute şi mai recunoscute, în principiu ar avea mai mulţi voluntari etc. Ar putea exista o cooperare între ONGuri locale, care să nu se rezume la organizarea evenimentelor acestei unice zile pe an, ci ar putea să întărească sinergii rămase până acum la stadiul de potenţialitate. Ar fi o experienţă de cooperare în vederea atingerii unui ţel comun. O experienţă de planificare, mobilizare de resurse, luare de decizii, asumarea răspunderii, testare de capacitate organizatorică şi de creativitate, încercare de interacţionare cu ‘societatea’… destul de interesant. Un asemenea eveniment atrage atenţie media, dar mediatizarea trebuie şi ea bine pregătită, practic fiind parte a programării cursului evenimentelor.

Foto: Circuri glaciare în zona înaltă din Parcul Naţional Retezat

Schiţă de fundamentare ideatică poate avea variate schimbări şi îmbunătăţiri, poate chiar radicale, de care o astfel de iniţiativă are nevoie uriaşă în măsura în care dorim să nu rămână o idee bună şi… uitată. Mă întreb, oare lipseşte ceva pentru ca o această idee să fie transpusă în realitate? Există oare voinţa în noi şi capacitatea de a creea un astfel de Taur şi de a îl lua de coarne?

Desigur, această acţiune nu va fi nici simplă şi nici perfectă… La început vor fi poate doar 2 locaţii şi câţiva oameni care se adună şi se uită la păsări, frunze şi fluturi. Apoi, an de an, se poate să se înveţe din greşelile anterioare, se pot corecta abordările şi poate creşte nivelul de performanţă. Se poate ajunge la concerte în aer liber focalizate pe natură, om şi biodiversitate, târg de produse “bio” şi produse tradiţionale/ artizanale din aria protejată X, spectacol de pantomimă sau teatru de păpuşi cu teme despre natură (sau asta e chiar prea-de-tot? – de unde faci rost de ‘implementatori’?), gastronomie tradiţională în cadrul unui ‘festival de seară’, etc. Se poate face o campanie media, înainte şi după eveniment, cu un vârf evident în ziua respectivă. Se pot organiza dezbateri televizate şi prezentarea rezultatelor din conservarea biodiversităţii ale anului anterior, ca şi noile proiecte şi dorinţe ale celor care se ocupă de domeniu. Odată, peste un deceniu poate, Ziua Biodiversităţii din România poate să reprezinte o poveste de succes privind abordarea implicării publicului larg în acţiuni de educaţie ecologică destul de atractive încât ele să aibă efecte reale la nivelul populaţiei umane.

© dr. Peter Lengyel

Foto: Cheile Bicazului – Lacul Roşu cu Suhardul Mic

Acest articol a fost publicat în Biodiversitate in Romania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Ziua Biodiversităţii din România

  1. Nicky spune:

    Fotografii extraordinare!

  2. Roman Georgiana spune:

    BUNA, AS DORI SA INTREB UNDE SI DACA AS PUTEA PUNE O POZA CU UN COPAC CARE AS DORI SA AFLU CE ESTE…MULTUMESC

  3. peterlengyel spune:

    TOTB: Ce faci cand te trezesti in casa cu o familie de lilieci?

    http://totb.ro/ce-faci-cand-te-trezesti-in-casa-cu-o-familie-de-lilieci/

    TOTB: Testoasele de balta din judetul Cluj sunt in pericol
    http://totb.ro/testoasele-de-balta-din-judetul-cluj-sunt-in-pericol/

  4. peterlengyel spune:

    atat postarea de pe blogul lui Terry Wheeler cat si numeroasele comentarii de la finalul postarii sunt interesante si merita citite, pentru a ne face o impresie despre contextul colectarii si studierii in muzee a exemplarelor apartinand diferitelor specii… si implicatiile etice

    A fruit fly is not a mammal, and other revelations from the museum

    „There’s been a lot of discussion in the past day about a new paper published in Science. The paper is an opinion piece about an argument that’s played out many times in the past, namely: should scientists kill specimens to get them into museums and collections for future study?

    (…)

    In the end, this paper will simply fuel the anti-collecting sentiments espoused by a subset of people who just don’t understand how scientific collecting, taxonomy, museum research, or global biodiversity really work.”

    http://lymanmuseum.wordpress.com/2014/04/18/a-fruit-fly-is-not-a-mammal-and-other-revelations-from-the-museum/

    Terry Wheeler: On biodiversity, museums and breadth

    „Down here in the museum, I’m reminded every day of the enormous number of insect species, their great variability, their role in ecosystems, and the impact that a changing world has on everything from their genes to their community structure. I’m also reminded of just how many undescribed species of flies are sitting here waiting for some attention from me.”

    (…)

    „We understand the critical importance of strong and vibrant natural history collections. We understand that preserved specimens are a priceless data set for research. We understand that museums matter.”

    http://lymanmuseum.wordpress.com/2014/05/22/on-biodiversity-museums-and-breadth/

  5. peterlengyel spune:

    Regularizarea Nirajului
    Documentarea lucrărilor de regularizare
    https://regularizare.wordpress.com/

  6. peterlengyel spune:

    Tabăra de biodiversitate – Frumușani // Habitatul de silvostepă

    http://travelbadgers.com/biodiversitate-frumusani/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s