Parcul Naţional Triglav – Slovenia

Triglav, un Paradis European situat în nord-vestul Sloveniei, în apropierea graniţei cu Italia şi Austria. O zonă muntoasă din estul Alpilor Iulieni, având aici şi cel mai înalt vârf din Slovenia, vf. Triglav de 2864 m, un simbol naţional prezent şi pe drapel, locul unde conform legendei, cea mai importantă divinitate îşi are sălaşul. Monumentale văi glaciare cu secţiune în formă de U, de o dimensiune chiar incredibil de mare, limbi de gheaţă, cascade (Boka are 106 m înălţime), chei adânci şi sălbatice, canioane, zone carstice cu peste 600 de peşteri multe având ape în cursuri subterane, creste şi piscuri stâncoase calcaroase ridicate peste pădure… reprezentând cumpăna de ape între bazinul Mării Mediterane şi al Mării Negre. În calcarele de Dachstein se păstrează o mare varietate de urme fosile ale organismelor Triasic superioare, când aceste roci se formau din sediment; există în zonă şi calcare dolomitice şi gresii formate în Cretacic.

foto: Lacul Bohinj

În parc se pot admira câteva lacuri glaciare mai mici sau mai mari; importante pentru biodiversitate sunt tinoavele păstrătoare de specii relicte care trăiesc în cenoze dominate de muşchi de turbă (Sphagnum sp.) şi jneapăn (Pinus mugo).

foto: Lacul Bohinj

Cel mai reprezentativ lac este Bohinj, fiind şi cel mai mare lac natural din Slovenia: are 4,3 km lungime şi 1 km lăţime, adâncime maximă de 45 m, având o cuvetă barată de morene glaciare, cu luciul apei aflat la 526 m altitudine.

foto: Lacul Bohinj

Două vaporaşe plimbă turiştii pe apele perfect transparente ale lacului Bohinj, sub versanţii abrupţi care se ridică înconjuraţi de ceaţă, având ape prăvălite prin cascade spectaculoase, canioane. Perfect curat este totul, nu vezi nici un fel de mizerie pe malul apelor, impecabil aşa cum este normal să fie. Păduri mixte neagresate de forestieri mai mult sau mai puţin educaţi, întinse peisaje naturale sau seminaturale, cu păşuni subalpine şi alpine, creste şi pereţi de o maiestuozitate… fără margini.

foto: Lacul Bohinj

Ghidul de pe vaporaş a povestit o legendă locală: Dumnezeu, după ce a creat loc pentru toate seminţiile, a observat că ei, Slovenii, nu au unde să trăiască, şi a decis să le ofere locul pe care l-a creat pentru el însuşi. Dacă priveşti valurile liniştite ale lacului, peştii trecând prin bancuri străbătând apele transparente, dacă priveşti oglindirea pe luciu a crestelor înzăpezite şi a grohotişurilor de piatră, nuanţa pădurilor înverzinde… cerul albastru cu albi-pufoşi nori mari… înţelegi cam la ce se referă legenda respectivă.

Pe lângă apă sunt două biserici integrate frumos în peisaj. Al doilea cel mai scurt râu din Slovenia, iese din lacul Bohinj şi după 44 metri se uneşte cu un alt curs venind dintro vale învecinată, aceste ape aparţinând de bazinul râului Sava, care se varsă în Dunăre la Belgrad, fiind cel de-al doilea afluent al Dunării ca dimensiune a bazinului, după Tisa, dar având un debit mai mare decât acesta.

Parcul Naţional Triglav are o suprafaţă de 83.807 hectare, având o amplitudine altitudinală cuprinsă între 180 şi 2864 m. Precipitaţiile medii anuale variază cu expunerea versanţilor, fiind situate între 3.000 şi 1.500 mm.

Istoricul protecţiei zonei începe în 1924, când a fost înfiinţat Parcul Alpin de Conservare, pe 1600 hectare; actuala arie a parcului a fost definită prin Legea Parcului Naţional Triglav în 1981; în 2003 parcul împreună cu vecinătăţile devine Rezervaţie a Biosferei în reţeaua UNESCO MaB, sub denumirea de Julian Alps Biosphere Reserve, având o arie de 195.723 hectare.

Pădurea acoperă două treimi din suprafaţa parcului naţional, în zona sudică dominând fagul iar la nord preponderent este molid şi larice; pădurile urcă până la altitudinea de 1600-1800 m, depinzând de microclimatul locului; există şi arii cu păduri considerate a fi virgine. Triglav este singurul parc naţional din Slovenia, dar mai există pe aici parcuri naturale şi numeroase situri Natura 2000, acoperind peste 30% din suprafaţa ţării.

Biodiversitatea Parcului Naţional Triglav cuprinde o multitudine de specii emblematice pentru conservare, de la floare de colţ (Leontopodium alpinum) la diferite specii de genţiane, clopoţei, orhidee, la plante endemice (Crepis terglouensis, Geranium argentum, Papaver alpinum ernesti-mayeri).

În ape ale Parcului trăieşte păstrăvul marmorat (Salmo marmoratus) o specie endemică pentru Balcani, care poate atinge până la 120 cm şi 24 kg; era pe marginea extincţiei din cauza introducerii speciilor alohtone de păstrăv (Salmo trutta fario), dar acum există un program de reproducere în captivitate şi repopulare a râurilor. În Parc cuibăresc 84 specii de păsări; specii mai reprezentative ale avifaunei sunt acvila de munte (Aquila chrysaetos), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), ierunca alpină (Lagopus mutus), stăncuţa alpină (Pyrrhocorax graculus). Dintre mamifere, se pot aminti capra ibex (Capra ibex), capră neagră (Rupicapra rupicapra) care are aici o populaţie de cca 3.000 de exemplare, ursul (Ursus arctos) care vizitează intermitent parcul, iar râsul (Lynx lynx) are câteva exemplare rezidente.

foto: Lacul Bled

Un alt lac foarte frumos este Bled, o zonă aflat în afara teritoriului Parcului Naţional Triglav dar pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei, iar sediul administraţiei parcului este aici. Lacul Bled are are pe maluri o dezvoltată infrastructură turistică, reprezentată de numeroase hoteluri de 3, 4 sau 5 stele, şi alte facilităţi turistice. Un castel se înalţă pe o stâncă ridicată pe malul apei. Nu este de mirare că asemenea spectaculozităţi peisagistice, naturale şi culturale atrag în zonă un mare număr de turişti… şi turiste. Urcând pe stâncă la castelul Bled, vezi pereţii masivi şi vechea fântână de lemn, iar sub tine peisajul lacului împânzit de ambarcaţiuni cu tineri ahtiaţi pentru a vâsli… caiac-canoe. O insulă cu o bisericuţă, pădurea ce urcă spre crestele Alpilor… Sublim!

foto: Lacul Bled

Parcul are un sediu foarte bine echipat, administraţia are 50 de angajaţi… Centrul de vizitare din Bled are multe poze cu natură şi este utilizat pentru variate evenimente de genul serilor de concerte şamd… Administraţia parcului are dorinţa de “a nu se pune rău” cu oamenii locului, comunităţi din parc şi turişti. Există în Parc 25 localităţi totalizând cu ceva peste 2.300 de locuitori, apar noi vile şi există un teleferic, numeroase restaurante şi cabane… în arii desemnate pentru turism. Parcul este vizitat anual de cca. 2- 2,5 milioane de oameni. Deşi rangerii au o oarecare putere, ei încearcă să împace Natura şi interesele imediate ale oamenilor. În Slovenia nu se vânează păsări deloc, doar fazani introduşi şi uneori cormorani, în cazuri speciale. Sunt multe animale sălbatice… În parc nu am văzut nici un fel de exploatare silvică aparentă în peisaj, poate că se mai taie câte un copac ici-colo, dar foarte rar. Dealtfel, de pe teritoriul parcului se cunosc urme ale prezenţei umane încă din epoca pietrei, apoi din epoca fierului în urmă cu 2.800 de ani… artefacte ale vânătorilor, păstorilor, minerilor.

foto: Lacul Bled

La 21-25 aprilie 2010 la Bled, la sediul administraţiei Parcului Naţional Triglav, s-a desfăşurat workshopul având titlul: Sustainable Development in Lake Areas: Empowering Local Initiatives and Civil Society. Face parte din Living Lakes, o iniţiativă a Global Nature Fund, Forum Synergies, împreună cu Administraţia Parcului Naţional Triglav, finanţată de Foundation de France. La întâlnire au fost invitaţi reprezentanţi din 15 ţări, dar experţi din 3 state nu au putut ajunge în Slovenia din cauza norului de cenuşă a vulcanului islandez care a perturbat traficul aerian. Este cu noi şi Marija Zupancic Vicar, fosta directoare a parcului Triglav, fost ministru al mediului în Slovenia, cunoscută şi foarte recunoscută în IUCN pentru expertiza ei profesională, persoană care are o buna înţelegere a situaţiei şi mai are şi harul de a putea expune interesant lucrurile… în engleză.

Discuţiile variate, mai mult sau mai puţin formale, au avut subiecte legate de sustenabilitatea societăţii umane pe baza resurselor din ecosferă, aspecte economico-financiare actuale, situaţii ale speciilor, fragmentarea habitatelor naturale, degradarea ecosistemelor la nivel local, regional sau global, modalităţi de educaţie ecologică şi de implicare a oamenilor în luarea deciziilor vitale pentru stabilitatea viitorului nostru uman etc. Pe lângă discuţii, analize de bune practici, programul a inclus interesante ocazii pentru a vedea realităţile din teren din cadrul Parcului Naţional Triglav şi vecinatăţile acestuia. A vedea în teren realităţile biologice-ecologice cât şi aspecte administrative, modalităţi de interrelaţionare cu comunităţile locale, turism, dezvoltare de infrastructură etc… sunt experienţe şi elemente pentru studii de caz care doar la faţa locului le poţi avea…

foto: Lacul Bled

Sună interesant pe materiale promoţionale: I feel sLOVEnia! Da, cei care am avut ocazia să fim prin zonă… avem senzaţia că mai există câteva mici frânturi de Paradis prin Europa, unde Omul şi Natura sunt într-un echilibru rezonabil. Mai există locuri unde nu totul a fost îngropat de viu în gunoaie, unde nu a fost transformat în monocultură agricolă sau silvică de către inculţi, unde nu există exploatări de pădure la ras, sluţind tot ce era frumos înainte de venirea drujbaşilor.

La fiecare ieşire prin zonă, admiraţia faţă de Triglav a devenit şi mai profundă… senzaţia de respect faţă de cei care au putut crea/ păstra o asemenea atmosferă de coexistenţă a Omului cu Natura… Nu este de mirare că spectaculozităţile peisagistice, naturale şi culturale de acest gen atrag în zonă un mare număr de turişti… Discutam cu colegii că aşa o zonă superbă, unde există şi natură şi bunăstare umană, castele şi biserici splendid integrate în peisaj, nu numai că nu există în România… dar nu prea putem avea nici măcar speranţe… că sună manelele până şi în cele mai înalte cercuri politice de imbecili.

foto: Cetatea Bled

Când vezi arhitectura integrată în peisaj, fără agresiuni dimensionale sau coloristice, poate chiar adăugând frumuseţe prin locuirea umană… Când vezi acele fâşii de asfalt nu prea largi doar să permită accesul rezonabil de facil în zonă, fâşie pe care coboară mână în mână… câte o fată şi un băiat… pe patine cu rotile… cu părul fluturând în vânt. Şi apoi alţi doi tineri îndrăgostiţi, tot o fată şi un băiat… tot pe patine cu rotile… se vede cât de mare plăcere este să fie fericiţi în peisajul acesta atât de curat, atât de frumos, atât de splendid prin măreţia a tot ce este natural şi uman. Fericirea, oarecum aparţinând de normalitate… dar unde mai este ea? Îmi zicea colega A. A. că frecvent are senzaţia că nu este real cât de frumos poate să fie pe aici… pare ceva decupat din filme. Poate că toată Lumea putea să fie sau să rămână aşa, idilică şi naturală, extraordinar de frumoasă? Dar ‘tăvălugul civilizaţiei’ a transformat Planeta asta într-o mare groapă de gunoi al consumerismului… Este oare prea târziu? A murit oare Speranţa? Sau, Lumea va redeveni frumoasă, trăibilă, locuibilă, admirabilă, şi transmisibilă urmaşilor cu mândrie ca moştenirea cea mai de preţ… o Lume având oameni fericiţi, în echilibru cu locurile în care îşi duc existenţa?

Dealtfel, drumul de la Ljubliana către Klagenfurt traversează nişte peisaje spectaculoase mai ales pe înăţimile alpine dinspre Slovenia; am mai fost pe aici dar doream să revăd acele creste şi uriaşe trene de grohotişuri, acele culoare de avalanşă pline de gheaţă şi zăpadă, … acvilele de munte care plutesc aproape de noi, peste păduri şi peste stâncării.

Bled, toamna

Râul Sava Bohinjka

Capre domestice

În zona lacului Bohinj

Rață moțată (Aythya fuligula)

Rață mare (Anas platyrhynchos)

PS. În octombrie 2012 am vizitat din nou Parcul Național Triglav, mai ales pentru a face niște imagini de toamnă. Dacă vezi cam care este atmosfera din peisaj, cu frânturile de nori de deasupra lacului, culorile de toamnă ale vegetației, sau atmosfera atât de umană a hotelului de 4 stele de pe malul lacului Bohinj, marii pești naturalizați care stau pe pereții barului…. păstrăvi de lac care au forma și dimensiunea unor mari somoni,… apoi familii tinere cu copii mici coboară la micul dejun, alte persoane ies la alergat prin jurul lacului, alții își adună caiacele de pe malurile de apă… fiind acum toamnă, sau se uită la rațele sălbatice care se apropie de oameni în speranța că vor primi ceva hrană… Este frumos.

PS2. Parcul Național Triglav (Slovenia) va fi inclus pe traseul turei de Observare și Fotografiere a Biodiversității Munților Alpi, pe care dorim să o derulăm în vara anului 2013, pe circa 2 săptămâni. Vor mai fi incluse Parcul Național Hohe Tauern (Austria), Parcul Național Elvețian (evident din Elveția), Parcul Național Gran Paradiso (Italia), Parcul Național Vanoise (Franța) și posibil și și alte arii protejate. Importantă este adecvarea: dacă vor fi zile mai ploioase, vom vizita peștera Postojna sau acvariul de la Monaco șamd, iar dacă vezi că este vreme OK de ieșit în gol alpin, pe culmi și creste, vom ajunge la ibecși și zăgani, la capre negre și acvile de munte, la marmote… stăncuțe de munte șamd. Revizitarea unor locuri bune pe care le știu, descoperirea altora noi… adică… aventură. De dormit 8 ore pe noapte, de parcurs zonele interesante în perioadele favorabile pentru observații și fotografiere… poate de avut o zi mai liberă pe la Veneția? O asemenea călătorie presupune mult timp petrecut pe drumuri cu ceva autovehicul adecvat, vizite la locurile importante din punct de vedere naturalistic, speranțe de lumini bune. Uneori va fi obositor, vom prefera să stăm doar pe malul lacului și să privim luminile și păsările. Oricum, este destul de clar că nu o să fie timp de plictiseală. Ideea este ca la final să poți zice că a fost incredibil de frumos. Grupul va fi destul de restrâns (3-10 persoane), iar costul transportului și cazării o să fie de circa 3.000 euro de persoană, pe lângă care mai trebuie minim 400-500 euro pentru hrană. Cândva va fi elaborat un concept de călătorie mai detaliat. Cei interesați să participați, mă puteți contacta pe adresa lengyelpeter@yahoo.com

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Biodiversitate in Europa. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Parcul Naţional Triglav – Slovenia

  1. foarte faine prezentarile, mi-am facut deja un traseu pentru concediu datorita blogului tau.
    Felicitari!!

  2. uluper zice:

    Mintile bolnave ale unor mercenari au smuls din trupul tarii cea mai mare a florei si faunei . Ma trec
    fiori de gheata gandindu-ma la cum se prezinta ; Parcul National Apuseni .As dinamita drumul
    asfaltat -o cicatrice pe ” fata ” Muntilor Bucegi , care duce la Babele . Vazand un reportaj despre un Parc
    national din Nepal , am simtit o mare amaraciune si dispret fata de noi toti ,popor si conducatori .
    Pacat de plaiurile Mioritice ,pe care incet ,incet le vom transforma in Iad.

  3. Pingback: FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. peterlengyel zice:

    The Triglav National Park (Slovenia) will be included on the route of the tour “Biodiversity Observation and Photography in the Alps”, we hope to implement in the summer of 2013, for about 2 weeks. It will include also the Hohe Tauern National Park (Austria), the Swiss National Park (obviously in Switzerland), Gran Paradiso National Park (Italy), National Park Vanoise (France) and possibly other protected areas. We hope to be able to develop a functional cooperation with nature conservation NGOs, protected area administrations etc from the Alps and the Carpathians, in order to promote a better understanding of mountain biodiversity conservation, experience exchange in field visits and promotion of best practices. If you are interested in this initiative, you can send me an e-mail to lengyelpeter@yahoo.com.

  5. Judy Cooney zice:

    It is a great privilege for me, living on the other side of the world, to be able to see your beautiful pics, Peter. How fortunate this mountainous area is protected!
    Judy Cooney (Australia)

  6. Mark zice:

    Superb! May this landscape, this habitat, and the biodiversity it harbours stay safe from the ever encroaching wind turbines, quads and snowmobiles.

    Mark Duchamp +34 693 643 736
    Chairman, World Council for Nature
    http://www.wcfn.org

  7. Pingback: Pestera Postojna – Slovenia | peregrinprinlume

  8. Imagini de foarte bună calitate a unor locuri sublime care dezvăluie un spectacol peisagistic minunat. Toate cele bune !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s